58,646 matches
-
creștină activează deci prin ceea ce Hristos Domnul a numit slujirea semenilor. Într-adevăr, a te pune în slujba aproapelui din iubire pentru Bunul Mântuitor și a-ți asuma în parte rolul Lui de a vindeca sau măcar de a alina durerea celui suferind înseamnă a împlini, în gradul cel mai înalt, cea mai mare dintre virtuți. Slujirea aproapelui, 16 Barnaba, Epistola, cap. XIX, 5, traducere, note și indici de Preot Dr. Dumitru Fecioru, în: Scrierile Părinților Apostolici, Editura IBMBOR, București, 1995
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
ca ascultare să se îngrijească de bolnavii aflați la sfârșit de drum în viața de aici, împlineau aceasta cu atâta conștiinciozitate și devotament, încât nu mergeau niciodată la a-și împlini somnul nopții dacă vreunul dintre părinți era cuprins de durerile bolii. Erau convinși că numai dăruindu-se altora, viața și activitatea lor capătă sensul adevărat și deplin și devin rodnice, înălțătoare și folositoare tuturor. Trăiau pentru Dumnezeu și semeni. Se jertfeau cu totul, îngrijind bolnavii încredințați lor spre slujire. Împreună
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
și scopul principal al vieții pământești caduce - aceasta mai ales bolnavilor aflați într-o stare terminală sau celor cărora li s-a comunicat un diagnostic letal sau un prognostic infaust -, apoi supuneau dezbaterii și cauzele bolilor, precum și faptul că în durerile fără voie se ascunde mila lui Dumnezeu, învățându-i că suferința trupului este purificatoare (căci așa cum focul curăță rugina de pe fier, așa boala curăță păcatul omului), și mai ales că nu sunt singuri pe acest drum al suferinței, căci Hristos
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
să-și plece capul. Aceștia erau așezați în chilii aparte, «hrăniți din masa comună și trăiau acolo cât voiau, unii chiar până la moarte»”27. Ucenicii lui mărturiseau că adeseori vedeau pe Cuviosul Paisie (de la Neamț) stând aproape toată noaptea cu durere de inimă lângă patul celor foarte bolnavi. Împreună suferea și suspina cu ei, mângâindu-i cu nădejdea vindecării și a mântuirii, dându-le nu puțină ușurare în amara lor durere. Unul din urmașii săi la conducerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
pe Cuviosul Paisie (de la Neamț) stând aproape toată noaptea cu durere de inimă lângă patul celor foarte bolnavi. Împreună suferea și suspina cu ei, mângâindu-i cu nădejdea vindecării și a mântuirii, dându-le nu puțină ușurare în amara lor durere. Unul din urmașii săi la conducerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit în Mănăstirea Neamț o
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
mai fugărește miei, și nu pentru că la cincizeci și trei de ani n-ar mai avea condiție fizică, are, face gimnastică aerobică de cîteva ori pe săptămînă, fetița a cunoscut prea multe - dragostea, matematicile, drobul de Paște, tocurile cui și cele pătrate, durerile facerii, șoferia, divorțul" (p. 49). Oarecum paradoxal, deși nu este, cîtuși de puțin, un roman autobiografic, Degete mici are un personaj memorabil: naratorul însuși. Departe de prototipul naratorului omnisicient din secolul al XIX-lea, acesta este un om obișnuit, care
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
care nu știu cât de conștienți sunt. Dar răceala se oprește aici. Revin la mănușa aruncată actorilor - să-și submineze personajele (ceea ce, poate, nu știu că fac), dar să rămână și ,în carne și oase", nu caricaturi. Ceea ce face să existe și durere, și grație tocmai când suferința e cauzată. Iar Gorzo privește din nou în capul regizorului când spune ce a vrut Tarantino și ce îl îmbată pe el. Dacă doar sângele era necesar, de ce și-a bătut atât capul cu coregrafia
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
ambele cazuri, e vorba de rutină (nu cred că Mireasa a devenit asasin profesionist stând cu mâinile încrucișate și oripilând-se la vederea sângelui) și de detașare, care se poate privi ca deformație profesională: dacă stai să te gândești la durerea pe care i-o produci adversarului, ți-o produce el ție. Așa că ucigașul de meserie ajunge să omoare cu aceeași dexteritate și detașare cu care un puști împușcă ,inamicii" dintr-un joc pe calculator. Cantitatea consistentă de sânge e necesară
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
și au grijă s-o spună. Fănuța, Teodor, Norel, pe urmă și alții, care se tot amestecă în poveștile lor, ordonate la început, sînt alonjele prin care sporesc întîmplările satului. Odată pornită, acțiunea o ia domol la vale, împănată cu durerile nemților, nimeriți într-o țară de moftangii impertinenți, și cu durerile autoarei, ducîndu-și micul război cu arta literară. Nu, își face ea socoteala, lucrurile nu trebuie să pice ŕ la madam Hortensia, abia sugerate, e nevoie de fapte aici. Și
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
și alții, care se tot amestecă în poveștile lor, ordonate la început, sînt alonjele prin care sporesc întîmplările satului. Odată pornită, acțiunea o ia domol la vale, împănată cu durerile nemților, nimeriți într-o țară de moftangii impertinenți, și cu durerile autoarei, ducîndu-și micul război cu arta literară. Nu, își face ea socoteala, lucrurile nu trebuie să pice ŕ la madam Hortensia, abia sugerate, e nevoie de fapte aici. Și sînt fapte, cu tot cu certificat de garanție. Punerile la cale de care
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
atît de solare, pline de culoare și mișcare apar locurile, familiile, viețile personajelor lui Salman Rushdie. O vitalitate irezistibilă, o jubilație extraordinară erup dincolo de drame și nenorociri, o bucurie a existenței înseși triumfă asupra împrejurărilor nefaste, a amenințărilor și a durerii. Personajele sale stau sub semnul unei inocențe fără egal, ce iradiază și încarcă totul de căldură și energie. Titlul Orient, Occident dat de Salman Rushdie volumului său de proză scurtă reflectă condiția biografiei și a scrisului său, pendulînd între cele
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
și sănătatea. Chiar și în zilele noastre, o asemenea credință persistă, cel puțin la copii. Când un copil se lovește și îl doare rana, mama suflă peste locul lovit și îl sărută pentru a-l vindeca. Acest sărut care ușurează durerea și îl reconfortează pe copil are desigur, o putere de vindecare, cel puțin simbolică pentru cel care îl primește. Fără să mai vorbim de orbul din Betsaida vindecat de un sărut (Marcu, 8, 22-26), ne vom aminti de sărutul dat
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
să încetăm cu bâzâiala 1) publică, apropo de o falsă criză politică. Nu este vorba despre nici o criză! Atât în Alianță, cât și în cele două componente ale ei - PNL și PD - există o armonie atât de consolidat-perenă, încât provoacă dureri de cap politicienilor din toate celelalte partide. Acolo totul funcționează pe baza unui mecanism brevetat în }ara Cantoanelor; acesta fiind un adevăr care asigură unitatea de monolit a PNL-ului, atât de mult și de pătimaș psalmodiată de-a lungul
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
în 1 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, X, P. G. XLIV, col. 992D-993B. 2 Ibidem, XI, P. G. XLIV, col. 996AD; PSB 29, p. 256; cf. Tomáš Špídlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin ..., p. 395. chip paradoxal, într-o fericitoare durere. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nyssa vorbește despre o „dulce rănire”3 și despre „o bucurie de nuntă”4, care dau prilej miresei „să se laude cu rana când primește în adâncul inimii acul dorului imaterial”5. Extazul, sub
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
de hrană, penele se umflă și încep să crească din rădăcini dedesubutul formei complete a sufletului; pentru că anterior, întregul său fusese înaripat. Între timp, tot ansamblul tremură și palpită, iar experiența este ca atunci când dinții îți taie gingiile, mâncărimea și durerea care apar în jurul gingiilor când sunt străpunse de dinți: astfel este starea sufletului unui om căruia încep să-i înmugurească aripile”11. „... Astfel, curentul de frumusețe trece înapoi la posesorul săi prin ochii acestuia, care reprezintă calea naturală spre suflet
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
titlul cărții: ,Eu nu eram un prunc,/ ci o lume întreagă./ Mă nășteam în fiecare minut, din toate pozițiile,/ răpăind ca o mitralieră,/ din toate pântecele,/ din toate acele locuri de plăcere pline acum de sânge/ și acum icnind de durere./ Eu însumi plin de sânge/ și de bale,/ de limfă,/ de foale.// Mă nășteam din mai multe mame, din toate mamele deodată,/ răcnind/ și lumina îmi desfeciorea retina/ și primul strigăt din pieptul meu se auzea./ Și lumea se desigila
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
doar la suprafață. Cele nouă luni de sarcină sînt consemnate, așadar, în acest poem diaristic din perspectiva variată a transformărilor care se produc neîncetat în trupul, în mintea și în viața femeii deopotrivă entuziastă și speriată (,cum voi negocia cu durerea?"). Apoi, trăirea intensă a acestei experiențe rezervate exclusiv femeilor conduce la o reconsiderare a raporturilor materne. Poate pentru prima dată fata își înțelege cu adevărat mama (poemul Înțelegerea este printre cele mai bune ale cărții). Reactivarea memoriei se face instantaneu
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
tablou suprarealist: , Afară așteaptă multe gravide... Subțiri sau rotunde, tăcînd sau cu pulpe umflate. Mă-nchipui toate deodată, îmi par aglomerația cea mare. În scaunele sălii sînt oftaturi și vorbe... În coșul pieptului, pilote din perne. Pe fețe se-ntind dureri de spinare. Gravidele așteaptă de parcă-ar fi nevoie să tacă. În timp ce joacă un rol din spectacol... Bărbații nu le mai sînt potriviți. Au haine de fîș și șepci colorate. Și-o pîrtie sub tălpi, și-un mers de schior... , Pe
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
actorii, demența cauzată de accelerație din timpul filmărilor, chiar și premiul obținut la Cannes. Ce te izbește din prima e scenariul. Evident, evenimentul central, în speță transhumanța spitalicească a unui personaj (d-l Lăzărescu, interpretat de Ion Fiscuteanu) a cărui durere fizică e mai intensă cu fiecare minut care trece și al cărui deces e inevitabil, te face să te gândești la genul de film românesc auto-condescendent în care totul evoluează spre rău, iar soarta personajelor e pecetluită din prima secvență
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
spații exagerate). Imaginați-vă un Primo Levi cu mai puțină vocație a tragismului și a gravității, poate cu o doză de umor negru în plus și cu o pasiune pentru subiecte ca Holocaustul, venită, pînă la urmă, tot din revoltă, durere și mirare neputincioasă. Săgeata timpului e fluctuantă, iar limitele și cuantificarea vieții sînt relative. Pe scurt, trăim într-o realitate entropică. Postmodernism /-itate? Meserie!
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
mai departe: e vorba oare de o înghețare, nu a afectivității, ci pur și simplu a puterii sufletului nostru de a trăi în întregime pasiunile? Aici, două versuri dintr-un Ťpsalm modern", scris de Alexandru Macedonski, prin anii 1893-1895: Când dureri ne dai și nouă/ Ne dai plânsul a o rouă. Mai ales la vârstele avansate, bogate în suferințe, ființa umană ar avea nevoie de roua divină a plânsului, mângâiere și poate cale spre mântuire. Într-un alt poem, ,Ceasul care
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
utilizează asupra iminentului său martiriu. El îi imploră pe romani să nu-l înșele cu materia, ci să-l lase să primească lumina curată 39. Cele mai apropiate paralele se pot trasa la Sfântul Apostol Pavel. Sfântul Ignatie simte că durerile nașterii se apropie (Epistola către Romani, 6.1.; cf. Sfântul Apostol Pavel, Epistola către romani, 8, 23); poftele sale materiale au fost crucificate: „... dorința mea a fost răstignită și nu este în mine foc care să iubească materia”40); nu
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
n. n.) dacă omul săvârșește lucruri ale morții, va fi el însuși cauza morții sale. Omul a fost creat liber și responsabil. Oricine împlinește Legea și poruncile ei se poate mântui și obține nemurirea. Prin neascultarea sa, Adam și-a atras durerea, suferința și chiar moartea. Păcatul lui Adam s-a răsfrânt asupra întregii firi. Tot ce ieșise din mâna lui Dumnezeu era frumos și foarte frumos, în special animalele, dar păcatul omului le-a făcut rele. Când omul nu va mai
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
de prostituate-luptătoare, care împușcă și atacă îmbrăcate în lenjerie intimă. Da, voila un alt film în care muierile sunt doar motoare narative, iar bărbații sunt machos. De altfel, virtuțile pe care le postulează pelicula sunt forța brută și rezistența la durere, materializată în capacitatea de a nu țipa. Dacă nu v-ați prins până acum, s-o spun pe șleau: Orașul păcatului este un film noir, în toată splendoarea acestui gen. Adică îi încorporează toate convențiile, și mai pune și de la
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
din la belle époque, ci din legătura cu o prostituată) va fi crescut de bunicii paterni în sătucul montan. Cucerit de ideile leniniste pe cînd partidul comunist fusese trecut în ilegalitate, el va fi nevoit să emigreze, părăsind-o cu durere pe frumoasa lui Antonina. Deși știa că era însărcinată, un bărbat înstărit o va lua în căsătorie pe Antonina și o va crește cu responsabilitate și dragoste pe Zaira, fiica acesteia și a lui Pitrucc; la bătrînețe însă, impecabilul tată
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]