20,996 matches
-
2 în noile țări membre ale Uniunii și în Rusia, cu 2,68 în Japonia, cu 1,89 în ansamblul celor 25 de țări ale noii Europe, cu 1,74 în UE-15, și cu 1,60 în Statele Unite. Nicăieri, în eșantionul tratat, reînnoirea generațiilor nu este asigurată (cf. capitol introductiv, mai exact chenarul). În această perspectivă, anumite țări sunt în mod deosebit prost situate (Germania, Austria, Spania, Grecia, Italia, ca să nu cităm decât cinci), altele fiind mai puțin atinse, dar trebuind
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ambele sexe, chiar dacă femeile păstrează peste tot un avantaj relativ marcant. În mod global, speranța de viață la naștere s-a îmbunătățit cu 11 până la 20 de ani pentru bărbați și cu 13 până la 21 de ani pentru femei, în eșantionul nostru și pentru perioada la care ne referim. Gândind în termeni de luni de speranță de viață "câștigate" anual, coeficienții de multiplicare prezentați în tabelul 13 pot fi traduși după cum urmează: din 1951 până în 2002, oamenii au cunoscut, în fiecare
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Ca exemplu, din cei 742 000 de tineri care au părăsit sistemul educativ francez, în 1998, 82,4% lucrează la trei ani după aceea, 9,2% sunt în șomaj, iar 8,4% sunt inactivi (Nauze-Fichet și Tomasini, 2005). În acest eșantion, un tânăr din patru are acces imediat și durabil la un serviciu și un tânăr din doi a experimentat cel puțin o dată șomajul. Să mai reținem, de asemenea, din acest studiu că declasarea salarială este, pentru mulți tineri, o alternativă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
avea deci o "comprimare a morbidității" la sfârșitul vieții. Dar, și aici, acest câștig de speranță de viață într-o stare bună de sănătate se explică poate printr-un consum medical crescut. Un studiu al CNAMTS având în vedere un eșantion permanent de asigurați sociali pe 11 ani de consum medical (1992-2002) aduce rezultate interesante. (CNAMTS, iulie 2003). Consumul medical precedând decesul (4 ani) scade foarte mult când crește vârsta de deces. Ceea ce diferă de la o vârstă la alta este ansamblul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a pucioasă și nu-și are locul în vocabularul pravoslavnic. Dacă te ocupi, în România ortodoxistă, de apocrife, imediat ajungi „eretic”, prin urmare direct în fundul iadului. De partea cealaltă, întâlnim o pasiune smintită, necontrolată pentru aceste scrieri, văzute ca un eșantion de literatură ezoterică. În ultimii ani mai cu seamă, au apărut tot felul de traduceri neprofesioniste, făcute după versiuni moderne (engleză ori franceză), de către inși fără o pregătire specială, din rațiuni eminamente comerciale. Acum câteva luni, îi scriam directorului unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
sub veșmântul alb ? Ca și acum..." Simte, este convins că simte cum degetele se încarcă cu o putere miraculoasă care îi orientează gândul și intuiția. Decizia este imediată, limpede : Trebuie să verific imediat de ce ați făcut febră. O să trimit un eșantion de L. C. R. la laborator fără întârziere. Subconștientul Dorei a memorizat durerea oribilă a prelevării de lichid din coloana vertebrală. Se tânguie : L. C. R. ? Iar L. C. R. ? Nu vă fie teamă. Vă asigur că nu o să simțiți nimic, nici măcar ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
10 și 15%, iar Barth și Miller 71 identificau o rată cuprinsă între 10 și 16%. Redăm de asemenea și o serie de rezultate ale studiilor empirice. Festinger 72 identifica o rată a adopțiilor întrerupte de 8,2% pe un eșantion format din familii care au adoptat copii cu nevoi speciale în New York, iar Barth și Berry 73, semnalau o rată a adopțiilor întrerupte, într-un studiu realizat în California, de 10% pentru copiii cu vârstă de peste 3 ani. Totodată Partridge
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
s-au așteptat, 28% au declarat că această experiență a decurs conform așteptărilor și 31% consideră că adopția a presupus mai multe dificultăți decât s-au așteptat. Într-un studiu ulterior coordonat de Mărginean și Cojocaru 84 pe un alt eșantion format tot din familii care au adoptat prin intermediul Fundației Holt International, arătau că nu au existat solicitări de desfacere a adopției. 28% dintre părinții adoptatori au indicat dificultăți de-a lungul derulării procedurilor de adopție generând frustrare membrilor familiei adoptive
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care au participat 304 persoane/familii adoptive, arătau că, 90,13% dintre adopții se înfăptuiesc în cuplu, restul de 9,86% fiind înfăptuite de persoane singure. Tabelul 2.1 Rata părinților adoptatori pe categorii de status marital Autorul/anul cercetării Eșantion Rata părinților adoptatori pe categorii de status marital Tessier et al. 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Căsătoriți 90,5% Necăsătoriți 9,5% Australian Institute of Health
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
rata divorțialității după adopție este foarte scăzută comparativ cu rata divorțialității în familiile care au copii biologici. Benson et al.89 au lansat în anul 1989 un studiu care s-a derulat pe o perioadă de 4 ani, având un eșantion alcătuit din 715 familii care au adoptat copii în perioada 1974-1980. Când s-au colectat datele (între 1992-1993), adoptații aveau vârste cuprinse între 12 și 18 ani. Numai 11% dintre copiii adoptați au raportat despărțirea prin divorț a părinților adoptatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopta copii de vârstă mică, sănătoși în țările de origine (SUA, Canada, în special), acesta fiind un motiv pentru care ele se îndreaptă spre adopția internațională. Rezultate similare au obținut Ryan și Groza 100, în studiul comparativ realizat pe un eșantion alcătuit din 68 de familii adoptatoare din România și 230 de familii adoptatoare din SUA, care au adoptat copii din România. Acest studiu indică faptul că, părinții adoptatori americani au vârsta mai înaintată decât părinții adoptatori români. Astfel, media de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nu precizează decât diferența minimă de vârstă între părinți și copil, aceasta fiind de 18 ani101. Tabelul 2.2 Vârsta medie a părinților adoptatori în momentul adopției comparativ cu vârsta medie a părinților biologici la prima naștere Autorul/anul cercetării Eșantion Vârsta medie a părinților adoptatori în momentul adopției Vârsta medie a părinților biologici la prima naștere Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date culese în 2002 Vârsta medie pentru mamele adoptive 38,5 ani Mame biologice 27
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru Adopție în 2007, la care au participat 303 mame adoptatoare, s-a arătat că 80,45% dintre acestea au absolvit cel puțin liceul (vezi tabelul 2.3). Tabelul 2.3 Procentul părinților adoptatori în funcție de nivelul educațional Autorul/anul cercetării Eșantion Procentul părinților adoptatori în funcție de nivelul educațional Tessier et al. 2005 1333 de familii din Québec care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 23,45% gimnaziu 25,3% liceu 30,55% facultate 17,5% masterat și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
creșterea copilului adoptat 111. Discrepanțe în ceea ce privește venitul părinților adoptatori în raport cu a celor biologici sunt înregistrate și în studiile internaționale (Tabel 2.4). Tabelul 2.4 Venitul mediu al părinților adoptatori comparativ cu venitul mediu a părinților biologici Autorul/ anul cercetării Eșantion Media venitului lunar pentru familia adoptivă în anul realizării studiului Media venitului lunar pentru familia biologica în anul realizării studiului Tessier et al, 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
studii putem constata o rată a adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată pentru copiii de gen masculin, în timp ce rata adopțiilor desfăcute este ușor mai ridicată pentru copiii de gen feminin Tabelul 2.5 Stabilitatea adopției în raport cu genul copilului Autorul/ anul cercetării Eșantion Procentul adopțiilor întrerupte/desfăcute în funcție de genul copilului Smith et al. 2006 15.947 familii adoptatoare din SUA întrerupte Masculin 9,7 Feminin 9,26 Barth et al., 2002 8.647 familii adoptatoare din Carolina de Nord desfăcute Masculin 0,60
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la 5%, crescând la 15% pentru copiii cu vârstă cuprinsă între 5 și 11 ani, respectiv de 33 până la 50% pentru copii peste 12 ani. Tabelul 2.6 Procentul adopțiilor pe categorii de vârstă în diferite țări Autorul/anul cercetării Eșantion Procentul copiilor adoptați în funcție de vârstă British Association for Adoption and Fostering, 2005 2005 5.582 cazuri înregistrate < 1 an 4% 1-4 ani 52% 5-9 ani 28% 10-14 12% > 15 ani 5% Statistics Norway, 2006 2005 890 cazuri înregistrate 0-2 ani
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
plasamentele stabile, au fost în general mai puțin traumatizați. Majoritatea a fost adoptată la o vârstă mică în momentul adopției. Acești copii au manifestat mai puține tulburări comportamentale decât copiii din plasamentele întrerupte/desfăcute. În studiile sale, realizate asupra unui eșantion format din copii de gen feminin cu istoric de abuz și neglijare, Tan, Tony Xing149 a identificat trei aspecte semnificative care au influențat negativ reușita adopției: competențele sociale scăzute chiar și după ce au petrecut în medie 6 ani în familiile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
puțin sau chiar deloc cu riscul de întrerupe a adopției. Alte studii și rezultate pot fi identificate în tabelul 2.10. Tabelul 2.10 Studii cu privire la adopția copiilor cu nevoi speciale Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Fitzgerald, 1985, UK Si-a propus să evalueze: apariția circumstanțelor care periclitează evoluția în procesul de adopție existența unor informații critice necunoscute de asistenții sociali sau familiile adoptive deficiențe în evaluarea capacității sau a gradului de pregătire a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
factorilor tari ai familiei, Testul Locke-Wallac de măsurare a adaptării maritale, O scală de măsurare a bunăstării subiective a copilului. interviul luat unuia dintre părinți Egbert și Lamont, 2004 Identificarea factorilor care contribuie la pregătirea părinților să adopte un copil eșantion format din 368 părinți adoptatori (peste 90% dintre respondenți au fost mame). Media de vârstă a copiilor în momentul adopției a fost de 5,4 ani. Majoritatea copiilor au avut un istoric de maltratare: abuz fizic (65%), abuz emoțional (72
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mamele biologice studiate de el au recurs la consum de alcool sau sedative în încercarea de a face față sentimentelor. Tabelul 2.11 Studii cu privire la efectele adopției deschise asupra mamelor biologice Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Winkler și van Keppel, 1984 (Australia) efectele plasării copilului spre adopție asupra stării psiho-emoționale a mamelor biologice și evoluția lor pe o perioadă lungă de timp (5-35 ani) 213 mame biologice necăsătorite, care si-au plasat primul copil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
prezentat un nivel al stimei de sine mai crescut ci, părinții au raport pentru ei mai puține dificultăți de adaptare. Tabelul 2.12 Studii cu privire la efectele adopției deschise asupra copiilor adoptați Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Principalele rezultate Berry, 1993, California, SUA identificarea experienței adoptatorilor în adopțiile deschise 1268 familii care au adoptat 1396 copii din California ancheta pe bază de chestionar contactul postplasament cu părinții biologici a devenit un fapt obișnuit pentru familiile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
decât ceilalți, părinții care au adoptat transrasial nu au prezentat nici o diferență din punct de vedere al confortului și al satisfacției în relaționarea cu părinții biologici 186. Într-un studiul longitudinal realizat pe o perioadă de 7 ani, pe un eșantion format din 21 de familii care au acceptat adopția deschisă, Siegel 187 observa că, părinții adoptatori prezintă o stare de confort în raport cu adopția deschisă și implicațiile sale. Nici unul dintre părinți nu s-a simțit amenințat de informațiile pe care părinții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care părinții biologici le dețineau despre ei. Mulți părinți adoptatori au declarat că s-au simțit mai siguri în manifestarea rolului parental cunoscând și menținând contactul cu familia biologică a copilului. Ge et al188 au realizat un studiu asupra unui eșantion format din 323 părinți adoptatori și părinți biologici, examinând asocierea dintre gradul de deschidere a adopției (definit prin elemente precum frecvența contactelor și informațiile vehiculate între ele) și adaptarea imediată (la 6-9 luni) a părinților biologici și a celor adoptatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familii a fost mai intensă. Semnalând rezultatele pozitive ale acestor studii tindem să înclinăm spre a fi pentru adopția deschisă. Trebuie să precizăm însă că, studiile în domeniu sunt limitate, preponderent de tip calitativ, transversale, realizate în mare măsură pe eșantioane mici, neprobabiliste. O altă limită semnificativă identificată de Gross 189 este aceea a definirii operaționale diferite a conceptului "adopție deschisă" și "a gradelor de deschidere", ceea ce face ca și comparațiile dintre studii să fie dificil de realizat. De asemenea, același
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și atitudinile membrilor familiei extinse și ai comunității reprezintă o ultimă categorie de factori cu influență asupra reușitei adopției transrasiale. Tabelul 2.15. Studii cu privire la efectele adopției transrasiale asupra copiilor adoptați Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Tipul studiului / Metode utilizate Rezultatele studiului Simon și Altstein SUA, 1971/1991 rezultatele adopției transrasiale asupra dezvoltării psihologice și sociale a copiilor adoptați studiul a debutat pe un eșantion format din 204 părinți și 366 copii și a variat de la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]