602 matches
-
la solstițiu de vară razele de soare să cadă pe suprafețele orizontale ale reliefului sub un unghi de 66°, iar la solstițiu de iarnă, când soarele se ridică puțin deasupra orizontului, acest unghi să fie numai de 19°35'. La echinocțiile de primăvară și de toamnă unghiul format de razele solare cu suprafețele orizontale ale rliefului are o valoare de 43°02'- deci încălzirea aerului de deasupra este moderată. În aceste condiții, radiația solară globală are o valoare medie anuală de
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Leonte, Bianca Marcovici, Gheorghe Simion, Horațiu Stamatin Informație la titlu: Versuri Editură: Junimea Locul publicării: Iași Anul Ediției: 1985 Descriere: 86 p. Note: Cuprinde : Netrecătoare patria / Ioan Iacob ; Lumină întunericului / Cornelia Leonte ; Mării anonimi / Bianca Marcovici ; Fulgere captive / Gheorghe Simion ; Echinocțiul necesar / Horațiu Stamatin Limba: rum Serie: Debut. 5 poeți Clasificare: 821.135.1-82 Clasificare: 821.135.1-1(082) Clasificare: 082.1 Debut. 5 poeți EDITURĂ JUNIMEA A mai apărut în antologii colective și, deasemenea în: Prezența în Antologia "Șalom Haverim
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
2300 și 2500 nu sunt. Prin această regulă, numărul mediu de zile pe an este de 365 + − + = 365,2425. Regula se poate aplica și la anii dinaintea reformei gregoriene (), dacă se utilizează . Calendarul gregorian a fost proiectat pentru a ține echinocțiul vernal în preajma datei de 21 martie, astfel că ziua de Paști (sărbătorită în duminica după prima lună plină {calculată după un calendar lunar} care cade în ziua de 21 martie sau după ea) să rămână aproape de acest echinocțiu. Următorul pseudocod
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
a ține echinocțiul vernal în preajma datei de 21 martie, astfel că ziua de Paști (sărbătorită în duminica după prima lună plină {calculată după un calendar lunar} care cade în ziua de 21 martie sau după ea) să rămână aproape de acest echinocțiu. Următorul pseudocod determină dacă un an este bisect sau nu în calendarul gregorian și calendarul gregorian proleptic înainte de 1582. Variabila "year" testată este numărul întreg reprezentând numărul anului în calendarul gregorian, și testele sunt aranjate pentru a trata cazul cel
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
iulian, adăugarea unei zile la luna februarie a anilor multipli de 4 datează din anul 8 e.n. Regula dă o medie de circa 365,25 zile pe an, cu 11 minute mai mult ca un an tropic. Aceasta înseamnă că echinocțiul vernal se deplasează cu o zi mai devreme în calendar o dată la 131 de ani. adaugă o zi suplimentară lunii februarie în anii care sunt multipli de patru, cu excepția anilor multipli de 100 care nu sunt echivalenți modulo 900 cu
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
deoarece acesta va fi an bisect în calendarul gregorian, dar nu și în cel iulian revizuit. Regula dă o durată medie a anului de 365,242222 zile, o aproximație foarte bună a anului tropic "mediu", dar, întrucât anul de la un echinocțiu vernal la altul este puțin mai mare, calendarul iulian revizuit nu are o performanță atât de bună ca cel gregorian la păstrarea echinocțiului vernal în ziua sau în preajma zilei de 21 martie. este , deci anul modificat are o întreagă lună
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
de 365,242222 zile, o aproximație foarte bună a anului tropic "mediu", dar, întrucât anul de la un echinocțiu vernal la altul este puțin mai mare, calendarul iulian revizuit nu are o performanță atât de bună ca cel gregorian la păstrarea echinocțiului vernal în ziua sau în preajma zilei de 21 martie. este , deci anul modificat are o întreagă lună suplimentară, denumită adesea lună "embolismică" după termenul grecesc. În calendarul chinezesc, luna suplimentară se adaugă după o regulă care asigură că luna a
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
l-Hijja, care este și luna Hajjului. Calendarul Hijri-Shamsi, adoptat și de comunitatea musulmană , se bazează pe calcule solare și este similar calendarului gregorian în structura sa cu excepția că primul an începe cu Hijra. este un calendar observațional care începe cu echinocțiul de primăvară și adaugă o singură zi suplimentară la ultima lună (Esfand) o dată la fiecare patru sau cinci ani; primul astfel de an este al cincilea într-un ciclu tipic de 33 de ani și restul au loc o dată la
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
an este al cincilea într-un ciclu tipic de 33 de ani și restul au loc o dată la patru ani în restul ciclului. Sistemul utilizat este mai exact, dar mai complicat, și se bazează pe ora la care este observat echinocțiului din martie de la Teheran. Perioada de 33 de ani nu este nici ea complet regulată; din când în când, ciclul de 33 de ani este întrerupt de un ciclu de 29 de ani.
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
nu depind de nimeni. Pelerinajul la locurile sacre era un vechi obicei semit, amintit și în Vechiul Testament (Ieșirea 23:14, 17; 34:23-24; I Regi 1:3). Este probabil ca inițial, pelerinajul să fi avut loc în cadrul cultului solar, la echinocțiul de toamnă. În perioada preislamică, târgurile anuale din Arabia de Nord erau urmate de un pelerinaj la Kaaba și 'Arafa în luna "ḏu-al-Ḥiǧǧa". În anul 7 după "Hegiră", Muhammad adoptă și islamizează vechile rituri de pelerinaj. Pentru islam, aceasta este
Hajj () [Corola-website/Science/329084_a_330413]
-
σκορπίος "Skorpíos", latină "Scorpius") este a opta parte, de la 210° la 240°, din ciclul zodiacal. Soarele se află în acest semn, în perioada 24 octombrie - 22 noiembrie. În astrologia occidentală semnul nu mai este aliniat cu constelația Scorpion, din cauza precesiei echinocțiilor. În constelația Scorpion, soarele este află aproximativ între 23 și 30 noiembrie. După "Tetrabiblos" a lui Claudius Ptolemäus, scorpionul e considerat un semn feminin (I.12) iar Marte este planeta care guverneaza semnul (I.17). Scorpionul este considerat un semn
Scorpion (zodie) () [Corola-website/Science/313126_a_314455]
-
Ciprian a formulat la mijlocul secolului al III-lea: "O, ce magică lucrare a Providenței că ziua în care Soarele s-a născut... Hristos și el se naște!" Creștinii secolului al III-lea credeau că creația lumii a avut loc la echinocțiul de primăvară, pe atunci plasat pe 25 martie; prin urmare, noua creație prin „întruparea lui Hristos” (concepția), trebuia, în viziunea lor, să aibă loc tot pe 25 martie, moment de la care numărându-se 9 luni (sarcina, gestația) se obținea data
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
începe ascensiunea pe cerul nordic iar durata zilelor începe să crească. Bazându-se pe aceste fapte, multe culturi dau acestui interval interpretarea unei renasteri a soarelui și a unei întoarceri a luminii. Această întoarcere este sărbătorită din nou la data echinocțiului de primăvară, când durata zilei o egalează pe cea a nopții (dată de care se leagă în creștinism sărbătorirea Paștelui). Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun îsi trage originile de la popoarele germanice. Tradiția s-a răspândit în restul Europei și apoi
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
occidentală. După mai mult de 150 de ani, Hipparchus a comparat propriul catalog cu cel al lui Timocharis și a descoperit că longitudinea stelelor se schimbase în cursul timpului, fapt ce i-a permis să determine prima valoare a precesiei echinocțiilor. A făcut prima mențiune în scris a planetei Mercur. Craterul Timocharis de pe Lună îi poartă numele.
Timocharis din Alexandria () [Corola-website/Science/332223_a_333552]
-
baterea Marea Lapte, rezultate 92 asuras și 88 de vași folosind șarpele Vasuki la putinei mare sub conducerea lui Vishnu(Mannikka contează doar 91 asuras, și explică numerele asimetric ca reprezentând numărul de zile de la solstițiul de iarnă pentru a echinocțiului de primăvară, si de la echinocțiul de la solstițiul de vară). Acesta este urmat de Vishnu învingând asuras (un plus al 16-lea). Galeria de nord prezintă victoria asupra lui Krishna Bana (în cazul în care în conformitate cu Glaize, "manopera este cea mai
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
asuras și 88 de vași folosind șarpele Vasuki la putinei mare sub conducerea lui Vishnu(Mannikka contează doar 91 asuras, și explică numerele asimetric ca reprezentând numărul de zile de la solstițiul de iarnă pentru a echinocțiului de primăvară, si de la echinocțiul de la solstițiul de vară). Acesta este urmat de Vishnu învingând asuras (un plus al 16-lea). Galeria de nord prezintă victoria asupra lui Krishna Bana (în cazul în care în conformitate cu Glaize, "manopera este cea mai rea") și o bătălie între
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
creștinii catolici, ortodocși și protestanți, Paștile sunt sărbătoarea care comemorează Învierea lui Hristos, a treia zi după Patimi, care este situată în a paisprezecea zi a lunii Nisan a calendarului ebraic, adică în duminica după prima Lună plină care urmează echinocțiului vernal în emisfera boreală. În 325, Primul conciliu de la Niceea fixase în a douăsprezecea zi a calendelor lui aprilie, adică în 21 martie, data echinocțiului vernal. Din 325, echinocțiul vernal se depărtase de 21 martie cu circa zece zile. Reforma
Inter gravissimas () [Corola-website/Science/333786_a_335115]
-
a lunii Nisan a calendarului ebraic, adică în duminica după prima Lună plină care urmează echinocțiului vernal în emisfera boreală. În 325, Primul conciliu de la Niceea fixase în a douăsprezecea zi a calendelor lui aprilie, adică în 21 martie, data echinocțiului vernal. Din 325, echinocțiul vernal se depărtase de 21 martie cu circa zece zile. Reforma calendarului fusese discutată în Conciliul de la Trento, însă acesta a delegat papei găsirea soluției. Papa Grigore al XIII-lea a suprimat zece zile din luna
Inter gravissimas () [Corola-website/Science/333786_a_335115]
-
calendarului ebraic, adică în duminica după prima Lună plină care urmează echinocțiului vernal în emisfera boreală. În 325, Primul conciliu de la Niceea fixase în a douăsprezecea zi a calendelor lui aprilie, adică în 21 martie, data echinocțiului vernal. Din 325, echinocțiul vernal se depărtase de 21 martie cu circa zece zile. Reforma calendarului fusese discutată în Conciliul de la Trento, însă acesta a delegat papei găsirea soluției. Papa Grigore al XIII-lea a suprimat zece zile din luna octombrie 1582 în așa
Inter gravissimas () [Corola-website/Science/333786_a_335115]
-
aceștia (inclusiv Titania) sunt supuși unui ciclu sezonier extrem. Atât emisfera sudică, cât și cea nordică, petrec 42 de ani în întuneric total, și încă 42 de ani în lumină permanentă. O dată la 42 de ani, când Uranus are un echinocțiu și planul său ecuatorial intersectează Pământul, sunt posibile ocultații reciproce ale sateliților lui Uranus. În 2007-2008 s-au observat mai multe astfel de evenimente, inclusiv două ocultații a lui Umbriel și a Titaniei la 15 august, respectiv la 8 decembrie
Titania (satelit) () [Corola-website/Science/304018_a_305347]
-
roman cuprinzător în care se încearcă, utilizându-se tetehnici literare moderne, o altfel de investigație în lumea țărănească unde disoluția pare a fi, pe moment, completă. De asemenea, Eugen Mihăescu este autorul a două cărți de publicistică "„Între solstiții și echinocții”" (1981) și "„Numele tău, Ioane”" (1985). După 1990 publică mai multe cărți în editura proprie, dar nu neaparat cu pretenții literare, ci mai degrabă documentaristice: "Codul bunelor maniere", "Marele zodiac al iubirii", "Carte românească de vise", "Enciclopedia sfaturilor utile", "Afrodiziace
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
simbolică a cărții -, ea rămâne fidelă premiselor; e vorba de primele zile din destinul de „producător” al tânărului inginer Vasile Ionescu. Țăranii de platină După o carte de proză scurtă ("Noaptea după ploaie") și una de reportaje ("Între solstiții și echinocții"), Eugen Mihăescu ne oferă primul său roman, "„Țăranii de platină”" al cărui titlu trimite spre artificialitatea țărănului care se îndepărtează de sat pentru a răspunde tentației vieții urbane. Se simte în această carte experiența reporterului care a dobândit de-a
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
martie 1923 - d. 23 februarie 2011), fondatoarea Sahaja Yoga este cunoscută peste tot in lume sub numele de SHRI MATAJI NIRMALA DEVI. S-a născut în statul indian Maharashtra (orașul Chindwara), într-o familie creștină în anul 1923, în ziua echinocțiului de primăvară, 21 martie, exact la prânz. ISTORIA FAMILIEI Familia Salve descinde din istorică dinastie Shalivahan. O cronică a epocii (Bhavishyat Maha Purana, versetele 17-32) relatează că întemeietorul dinastiei (datând din anul 78 al erei creștine) l-a întâlnit în
Shri Mataji Nirmala Devi () [Corola-website/Science/298633_a_299962]
-
adevărat este întotdeauna perpendicular pe axa de rotație a Pământului; această axă este relativ stabilă, dar poziția polilor pe Pământ are o variație de a zeci de metri anual, care înseamnă o variație similară pentru poziția ecuatorului, cauzată de precesia echinocțiilor, nutație, și de alți factori. Ecuatorul terestru se află la gradul de latitudine 0°; este o paralelă a globului pământesc, are diametrul de circa 12.756 km și străbate centrul continentului african, Insulele Maldive, Oceanul Indian, Indonezia, zona centrală a Oceanului Pacific
Ecuator () [Corola-website/Science/304759_a_306088]
-
traversează meridianul superior se numește "culminația superioară" sau "trecerea la meridian" a stelei. Momentul traversării meridianului inferior se numește "culminația inferioară". Soarele se deplasează, față de sfera cerească, de-a lungul eclipticii, efectuând o tură completă în timp de un an. Echinocțiile sunt definite ca momentele în care Soarele traversează ecuatorul ceresc. Față de un observator terestru, Soarele descrie o traiectorie complicată, semănând cu două elici de sens contrar, lipite cap la cap. Ecuatorul Ceresc trece prin următoarele constelații: Multimedia
Sferă cerească () [Corola-website/Science/299928_a_301257]