980 matches
-
natal și face studii postliceale în cadrul Academiei de Științe Economice din București (1971-1974), urmând apoi Facultatea de Filologie, secția germană-română, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1978-1982); mai târziu va studia la Universitatea din Freiburg (1992-1995). Frecventeză gruparea literară de la revista „Echinox” (al cărei redactor a fost în timpul facultății) și ulterior predă la mai multe școli și licee din Sighișoara (1982-1991). Debutează în 1978 la „Echinox”, cu recenzii și cronici semnate Andrei Sofalvi, iar editorial în Caietul debutanților 1980-1981 (1983). Mai colaborează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
Cluj-Napoca (1978-1982); mai târziu va studia la Universitatea din Freiburg (1992-1995). Frecventeză gruparea literară de la revista „Echinox” (al cărei redactor a fost în timpul facultății) și ulterior predă la mai multe școli și licee din Sighișoara (1982-1991). Debutează în 1978 la „Echinox”, cu recenzii și cronici semnate Andrei Sofalvi, iar editorial în Caietul debutanților 1980-1981 (1983). Mai colaborează la „Vatra”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Steaua”, „Apostrof”, „Unu” ș.a. Din 1991 se stabilește în Germania, unde e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
E. Baconsky și a imaginii oarecum conspirate a lui Blaga s-au adunat, în primele două decenii de existență a periodicului, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea, Leonida Neamțu, Virgil Nistor ș.a. Ulterior, prin confluența unei părți din generația de la „Echinox” cu redacția S., s-a constituit grupul format din Dinu Flămând, Adrian Popescu, Aurel Șorobetea, Ion Mircea ș.a. Cele două grupări aparțin Clujului, dar S. a atras de-a lungul timpului aproape tot ceea ce s-a dovedit valoros în poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
Dej (1973) și Facultatea de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1979). Lucrează ca profesor la Dej, Beclean, Baia Mare și Sighet, în 1989 devine redactor-șef la „Gazeta someșană”, iar din 1990 redactor la Studioul de Radio-TV Cluj. Colaborează la „Echinox”, unde își face debutul în anii studenției, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Vatra”, „Transilvania”, Convorbiri literare”, „Viața românească”, „România literară”, „Cronica”, „Poezia” ș.a. În 1994 îi apare volumul de poezii Livada Röentgen (Premiul Salonului de Carte din Cluj-Napoca). A îngrijit, împreună cu Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
1991), iar din 1992 cercetător al Institutului „Südostdeutsche Kulturwerk” din München (devenit din 2001 Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas), apoi director adjunct al acestui institut (2001) și profesor asociat al Universității din München. Este unul din fondatorii revistei „Echinox” și redactor al paginilor în limba germană între 1968 și 1972. Debutează în 1968 cu un articol despre Rainer Maria Rilke în ziarul „Hermannstädter Zeitung”. A publicat peste trei sute de studii, eseuri, cronici literare, recenzii pe teme de literatură germană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288262_a_289591]
-
Univers, București, 1981 8. ***, Les regles de Vinterpretation, Cerf, Paris 1987 9. ***, Nietzsche, Cahiers de Royaumont, Les Editions de Minuit, Paris, 1967 10. Ricceur, Paul, Metafora vie, Ed. Univers , București, 1981 11. Ricceur, Paul, Conflictul interpretărilor. Eseuri de hermeneutică, Ed. Echinox, Cluj, 1999 12. Ricceur, Paul, De la text la acțiune. Eseuri de hermeneutică (II), Ed. Echinox, Cluj, 1999 13. Ricceur, Paul, Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, Editura Trei, București, 1998 14. Riedel, Manfred, Comprehensiune sau explicare? Despre teoria și istoria
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Royaumont, Les Editions de Minuit, Paris, 1967 10. Ricceur, Paul, Metafora vie, Ed. Univers , București, 1981 11. Ricceur, Paul, Conflictul interpretărilor. Eseuri de hermeneutică, Ed. Echinox, Cluj, 1999 12. Ricceur, Paul, De la text la acțiune. Eseuri de hermeneutică (II), Ed. Echinox, Cluj, 1999 13. Ricceur, Paul, Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, Editura Trei, București, 1998 14. Riedel, Manfred, Comprehensiune sau explicare? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1989 15. Poggeler, O., Heidegger und die hermeneutische Philosophie, K.
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
colaborare cu Maria Muthu) și eseul Dinspre Sud-Est (1999) completează armonios o arie largă de interese culturale și literare. A colaborat la „Études balkaniques”, „Synthesis”, „Revue des études sud-est européennes”, „South-Est Monitor”, „Byzantinoslavica” ș.a. și a ținut rubrici permanente la „Echinox”, „Tribuna”, „Jurnalul literar”. Orientări critice, deși este o carte eterogenă - articole de metodologie, profiluri teoretice și „schițe de sinteză” de tipul unor rezumate academice -, anunță totuși liniile de forță ale preocupărilor lui M.: conceptul de balcanism, literatura balcanică, problema structurii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
Barițiu” (1967-1971) în Cluj, în acest timp frecventând cenaclul liceului, precum și cenaclul „Lucian Blaga” al elevilor clujeni. În timpul studenției (1972-1976) la Facultatea de Filologie, secția română-latină, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, este redactor, apoi secretar general de redacție la revista „Echinox” (1975-1976). După absolvirea facultății este profesor de română și latină în Maramureș, la Cavnic (1976-1979), la Baia Sprie (1979-1980), unde înființează cenaclul artistic „Prisma”, și la Baia Mare (1980-1989), unde participă la ședințele cenaclului „Nord” și face parte din colectivul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
din Oradea. Debutează cu versuri în revista „Zorile” a Liceului „Gh. Barițiu”(1969), în anul următor fiindu-i publicate poezii în suplimentul „Preludiu” al ziarului „Scânteia tineretului”. Prima carte, Viața fără nume, îi apare în 1980. Format în cercul revistei „Echinox”, M. intră imediat după debutul editorial în atenția criticii, fiind apreciat ca „un poet matur, unul din cei mai serioși reprezentanți ai tinerei generații” (Ion Cristofor). Din aceeași perspectivă a generației ’80 Ioan Milea avansează ideea că pe lângă afirmarea unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
Chasseur de corbeaux (1986), eseu introductiv la o traducere a Poveștii poveștilor de Ion Creangă, realizată de Mariana Goujon și Jean-Paul Goujon, iar în românește cu volumul Naveta esențială (1991; Premiul Uniunii Scriitorilor, refuzat de autor). Colaborează la „Opinia studențească”, „Echinox”, „Dialog”, „Caiete critice”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Bulletin des amis de Pierre Louÿs”, „Viața românească”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Orizont”, „Timpul” (Iași), „România literară” ș.a. Alături de Emil Brumaru, Dan Petrescu, Liviu Antonesei, Al. Călinescu, Al. Zub și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
Literatură și Artă (1950-1952) și la Întreprinderea Poligrafică nr. 3 (1952-1956). Debutează ca licean, în 1924, la revista școlară „Muguri”, cu poezia Floare albastră (el însuși își consideră adevăratul debut abia în 1928 la „Junimea literară”), și editorial cu placheta Echinox în odăjdii, în 1933. A mai colaborat la „Basarabia literară”, „Frize”, „Rânduiala”, „Dacia rediviva”, „Dreapta”, „Carnet literar” (Buzău), „Viața”, „Gazeta literară”, „Munca”, „Vremea”, „Curentul literar”, „Societatea de mâine”, „Orion”, „Plai”, „Azi”, „Îndrumarea”, „Dacia”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
între individual și universal, microcosmos și macrocosmos. Influențat în special de Georg Trakl, Rainer Maria Rilke și Stefan George și văzut adesea ca un poet afin prin tonalitate cu Ion Barbu, el se face remarcat încă de la publicarea primei cărți, Echinox în odăjdii, pentru concentrarea imagistică și tendința spre ermetism. Dar lirica lui se va apropia, așa cum sugerează chiar titlul, „și de imnurile liturgice, și de rostirea oraculară și ritualică, îmbibată de gravitate și solemnitate sacră” (Eugen Simion). Trăirea filosofică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
ale muncilor agricole. Tot ce se află dincolo de acest teritoriu e văzut în contururi nedeslușite. Ca și în proza lui Sadoveanu, marile evenimente istorice sunt citite în linii candide, nu lipsite de farmec în simplitatea lor elementară. ION CRISTOIU SCRIERI: Echinox în odăjdii, Cernăuți, 1933; Constelații, București, 1935; Poeme de Nord, București, 1937; Primăvara în țara fagilor, București, 1938; [Poezii], în Poeți tineri bucovineni, îngr. și pref. Mircea Streinul, cu portrete de Rudolf Rybiczka, București, 1938, 140-155; Viața lui Mihai Viteazul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
Secretul tinereții. Basme avare, București, pref. trad., 1977 (în colaborare cu Natalia Stroe); Viteazul Împărăției Soarelui. Basme populare uzbece, pref. trad., București, 1980 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); M.A. Șolohov, Cazacii de la Don, București, f.a. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Echinox în odăjdii”, VRA, 1933, 310; G. Călinescu, Breviar de poezie bucovineană contemporană, ALA, 1934, 691; Dragoș Vrânceanu, „Constelații”, CRE, 1935, 2 783; Ovidiu Papadima, „Constelații”, G, 1935, 6; Constantinescu, Scrieri, VI, 108-109; Ernest Bernea, Poetul Iulian Vesper, „Rânduiala”, vol. II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
el a studiat aproape un sfert de secol de poezie românească (1950-1973) într-o suită de 32 de medalioane, consacrate unor identități poetice marcante (de la Tudor Arghezi și Al. A. Philippide, Marin Sorescu și Dan Laurențiu, până la doi poeți de la „Echinox”, Ion Mircea și Adrian Popescu), adică de la scriitori născuți la finele secolului al XIX-lea până la cei născuți în 1947. Nu este doar o selecție întâmplătoare, ci un demers comparatist, urmărind „ansambluri și subansambluri tematice”, preponderența unor teme, direcții și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
Joseph de Maistre la Roland Barthes, traducere din limba franceză de Irina Mavrodin și Adina Dinițoiu, prefață de Mircea Martin, Editura ART, București, 2008. Compagnon, Antoine, Demonul teoriei. Literatură și bun simț, traducere de Gabriel Marian și Andrei-Paul Corescu, Editura Echinox, Cluj Napoca, 2007. Dufays, Jean-Louis, Stéréotype et lecture. Essai sur la perception littéraire, Mardaga, 1995. Durkheim, Émile, Despre sinucidere, traducere de Mihaela Calcan, Editura Institutul European, Iași, 1993. Eckermann, Johann Peter, Convorbiri cu Goethe în ultimii ani ai vieții sale, în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de Alexandru Leahu, Editura Muzicală, București, 1983. Nietzsche, Friedrich, Nașterea tragediei, traducere și note de Mircea Ivănescu, studiu introductiv de Vasile Muscă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998. Pleșu, Andrei, Pitoresc și melancolie, Editura Humanitas, București, 1992. Popovici, Vasile, Lumea personajului, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997. Praz, Mario, La crisi dell'eroe nel romanzo vittoriano, N.C. Sansoni Editore, Firenze, 1952. Praz, Mario, The Romantic Agony, ediția a II-a, traducere din limba italiană de Angus Davidson, Collins, Londra, 1966. Przybos, Julia, L'entreprise mélodramatique
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Opere, vol. IV, ed. cit., p. 82. 44 Idem, p. 77. 45 Lucruri lămuritoare despre dramatizarea epicului am găsit în culegerea *** La tentation théâtrale des romanciers, Philippe Chardin et alii, Éd. Sedes, VUEF, 2002. 46 Vasile Popovici, Lumea personajului, Editura Echinox, Cluj Napoca, 1997, p. 75. 47 E. Lovinescu, "Teatrul Național: "Oedip rege". Tragedie în 5 acte de Sofocle" (în Flacăra, an V, nr. 11, 20 decembrie 1915), în E. Lovinescu, Opere, vol. VI, ed. cit., 1988, p. 162. 48 Idem, p.
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
dezinteresată" (ibidem). 57 Vezi și comentariile lui Antoine Compagnon referitoare la teoria mimesis-ului, cu trimitere la studiile lui Northrop Frye și Paul Ricœur (în Antoine Compagnon, Demonul teoriei. Literatură și bun simț, traducere de Gabriel Marian și Andrei-Paul Corescu, Editura Echinox, Cluj- Napoca, 2007, capitolul "Mimesis-ul ca recunoaștere", pp. 148-163). Teoreticianul francez se raportează la Frye și Ricoeur ca la cele mai importante nume care au încercat să reabiliteze mimesis-ul din perspectivă cognitivă. Plecând de la postulatul aristotelician că anagnorisis (recunoașterea) este
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de legăturile noastre cu ființe din alte lumi. Și semne ale acestor legături sunt pretutindeni. Imnele vedice, Biblia, cronicile mayașe amintesc despre timpurile de demult. Varuna, Osiris și Uranus simbolizează constelația Orion și miturile lor se referă la vremea când echinoxul vernal avea loc în această constelație. Precesiunea echinocțiilor întâlnită în Death of Gods in Egiptul antic 613 era cunoscută și de islandezi, scandinavi, nativi americani, hawaiani, japonezi, chinezi, perși, romani, greci și hinduși. Ea se numește moara lui Hamlet de la
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în 1973 la „Familia” cu un ciclu de versuri prezentat de Ștefan Aug. Doinaș, și editorial în volumul colectiv Caietul debutanților al Editurii Albatros, apărut în 1981. Tipărește prima plachetă personală, Frontiera dintre cuvinte, în 1988. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „România literară”, „Dacia literară”, „Antiteze” (Piatra Neamț), „Minerva” (Bistrița), „Contemporanul-Ideea europeană”, „Amfiteatru”, „Apostrof”, „Bucovina literară”, „Flacăra”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Unu”, „Vatra”, „Viața românească”, „Columna”, „Literatura și arta” (Chișinău), „artPanorama” ș.a. Este fondatorul (în 1990) și directorul revistei „Poesis” din Satu Mare, în jurul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
Bogdan Lefter și Mariana Marin. A activat în cenaclurile Junimea (1974-1978), Cenaclul de Luni (1977-1983), Alternative (1987-1988), Interval (începând din 1990) și în Cercul literar 19 (1981-1985), ultimele trei din Brașov. Colaborează la „România literară”, „Astra”, „Convingeri comuniste”, „Vatra”, „Familia”, „Echinox”, „Contrafort”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Euphorion”, „Apostrof” ș.a. I s-au decernat Premiul Asociației Scriitorilor Profesioniști (1995), Premiul revistei „Poesis” (1996) ș.a. Trei teme aflate într-o strânsă simbioză se degajă din eseurile reunite de M. în volumul Sinapse (2001). Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
O., București, 2004. Compagnon, Antoine, Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes, (2005) traducere de Irina Mavrodin și Adina Dinițoiu, Art, București, 2008. Compagnon, Antoine, Demonul teoriei. Literatură și bun simț (1998), traducere de G. Marian și A.P. Corescu, Echinox, Cluj-Napoca, 2007. Cornea, Paul, De la Alexandrescu la Eminescu. Aspecte - figuri - idei, EPL, București, 1966. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc. Spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840, Minerva, București, 1972. Cornea, Paul, Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii, Eminescu, București
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Literatură și Artă, București, 1942, pp. 149-161. 38 Roman Jakobson, Essais de linguistique générale, traducere de Nicolas Ruwet, Minuit, Paris, 1963, p. 244. 39 Antoine Compagnon, Demonul teoriei. Literatură și bun simț (1998), traducere de G. Marian și A.P. Corescu, Echinox, Cluj-Napoca, 2007, p. 46. Înainte de Compagnon, și Gérard Genette a revenit asupra textelor lui Jakobson cu o perspectivă critică asupra "funcției poetice" și asupra literarității constitutive în Ficțiune și dicțiune (1991, traducere de Ion Pop, Univers, București, 1994, pp. 100-113
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]