373 matches
-
activitatea psihologilor, sociologilor etc. este diferită de cea a educatorilor, ariile lor de preocupare șifocalizare în elaborarea teoriilor fiind diferite. Astfel, deși folosesc concepte similare, ei le atribuie înțelesuri diferite, deoarece au scopuri explicative diferite, abundența lor ducând la un eclectism în câmpul explicativ al educației adulților. De exemplu, psihologia oferă interpretări mai ales pentru explicarea învățării la vârsta adultă. De-a lungul timpului, psihologii dezvoltării au emis diferite poziții explicative cu privire la specificitatea și capacitatea învățării la vârsta adultă. Mult timp
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Dar Vogel, prevalându-se de o dublă specializare, psihanalitică și cognitiv comportamentală este pe deplin îndreptățit să realizeze un fericit mariaj între cele două orientări rivale. Norcross și Goldfried (1998) consideră că acest fenomen se configurează tridimensional, implicând deopotrivă un eclectism în plan tehnic, o integrare la nivel teoretic și distilarea factorilor comuni. încercând să explicităm fiecare direcție, vom observa că, deși termenul de eclectism s-a încetățenit, contrar conotației sale etimologice, în sens oarecum peiorativ, eclectismul tehnic semnifică strădania unui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
orientări rivale. Norcross și Goldfried (1998) consideră că acest fenomen se configurează tridimensional, implicând deopotrivă un eclectism în plan tehnic, o integrare la nivel teoretic și distilarea factorilor comuni. încercând să explicităm fiecare direcție, vom observa că, deși termenul de eclectism s-a încetățenit, contrar conotației sale etimologice, în sens oarecum peiorativ, eclectismul tehnic semnifică strădania unui terapeut de a apela, liber de inhibiții partizane la tehnici specifice altor curente decât cele în care s-a specializat, fără a încerca să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tridimensional, implicând deopotrivă un eclectism în plan tehnic, o integrare la nivel teoretic și distilarea factorilor comuni. încercând să explicităm fiecare direcție, vom observa că, deși termenul de eclectism s-a încetățenit, contrar conotației sale etimologice, în sens oarecum peiorativ, eclectismul tehnic semnifică strădania unui terapeut de a apela, liber de inhibiții partizane la tehnici specifice altor curente decât cele în care s-a specializat, fără a încerca să realizeze un melanj suprateoretic nou și, mai ales, fără a recuza orientarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
liber de inhibiții partizane la tehnici specifice altor curente decât cele în care s-a specializat, fără a încerca să realizeze un melanj suprateoretic nou și, mai ales, fără a recuza orientarea sa de bază. Există practic numeroase versiuni de eclectism terapeutic, cea mai răspândită este aceea dintre psihanaliză și tehnicile aferente teoriei învățării (Norcross și Goldfried, 1998). Referitor la integrativitatea teoretică, ea se referă la abandonarea unei tendințe autosuficiente, de esență parcelară, pentru a încerca o sinteză conceptuală între cel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rut o mișcare în cadrul filosofiei împotriva aristotelianismului și în favoarea unei reveniri a doctrinelor platoniciene. A doua tendinț] s-a datorat, în parte, redescoperirii autorilor din Antichitatea clasic] și accesibilit]ții crescute a operelor acestora prin intermediul traducerilor. Acest fapt a încurajat eclectismul oarecum necritic, existând un interes mai sc]zut pentru a determina consistentă intern] a compilațiilor de idei decât pentru a admira calit]țile estetice atât ale p]rților, cât și ale întregurilor. La începutul acestei dezvolt]ri, Nicolaus Cusanus (1401-1464
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
națională etc. Totodată, am mai văzut că indiferent de sistemul de referință al identității (etnie, națiune, gen, clasă ș.a.), din punct de vedere analitic, căile sale de definire sunt numărate. Chiar dacă am putea fi acuzați de a cădea în capcana eclectismului, nu vom utiliza nici una din variantele conceptului de identitate, de pe palierul colectivului 11, vehiculate intens în literatura de specialitate, ci optăm pentru conceptul de identitate socioculturală 12 prin sociocultural înțelegem de fapt că orice act sau produs al actorilor sociali
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vorba unui glumeț poet, ochioasele ceramici glazurate din (dispărutele) bîlciuri, monumentul independenței de la Iași, vis-à-vis de clinica dermatologică, ne înfioară prin aerul lui corcit și ne înspăimîntă pașii în clipele cînd pașii vor să caute celălalt Iași, ca și dispărut. Eclectism stînjenitor. Planurile masive ale poalelor (singurele, poate, atestînd oarecum talentul), formele edulcorate ale mîinilor și capului, fîlfîiala incontinentă a drapajului din spate, totul pe un soclu dizgrațios, de locomotivă raclă, statuia independenței (independență față de cine?, de ce?) și-a cîștigat, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
urmă se-nfrupta copios din bucatele Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Neîndoios, galeria Catacomba din București, fieful orientării teologale, nu e totuna cu cea numită Calderon, loc unde-și rafinează gusturile mandarinii, galonați și negalonați, ai puterii și în care eclectismul conjunctural este la el acasă, dar obstinarea celei dintîi într-un proiect pe cît de restrictiv, pe atît de neproductiv în durată, nu poate aduce momentului revirimentul dorit. Nu încremenirile într-o estetică dirijată, fie ea și generos spirituală, și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
continuă dezbaterea postmodernism versus "a doua modernitate", Octogon își propune o lectură a artelor vizuale fără să se raporteze la o ordine de semnificații prestabilite". Editorialul mai precizează că publicația încearcă să depășească orice fel de schematism estetizant, în favoarea unui eclectism binevoitor și "moale". E și asta o soluție. Deși, în ce mă privește, prefer cele hard. Micile bucurii ale unui idiot" sună, vag dostoievskian, textul lui Nelly Graur (din același Observator cultural nr. 43-44) și se referă la fenomenul care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
traducem prin „înăbușeli“? Să nu părăsim atât de repede acest exemplu... Stufatul este tipic atât pentru incredibila circulație europeană a unei rețete de geniu (mai precis a unei tehnologii, căci ingredientele sunt diverse, numai „înăbușirea“ e comună), cât și pentru eclectismul gastronomiei românești. La români, este o mâncare (mult scăzută, de aici probabil asocierea cu „înăbușeala“ francezilor) din carne de miel și din primele verdețuri ale primăverii, dintre care nu lipsesc usturoiul și ceapa. Radu Anton Roman, în celebrul său volum
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nu este de mirare că localurile noastre se află în această dezastruoasă stare. Este suficient, pentru a înțelege una dintre cauze, să amintim disprețul manifestat față de practicanții artei culinare, recrutați, în familiile boierești, din rândul robilor țigani. Mai trebuie pomenit eclectismul culinar practicat încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; iată, spre exemplu, reclama pe care și-o făcea restaurantul unui anume Rusescu, într-un număr din anul 1892 al ziarului Adeverul 36: „Eu într’o zi am
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
io maninco / In timpo verei, timpo ernei, / Sinto amic cu Kir Rusescu, / La tesaris, in strada Plevnei. Rumânu zise: fleici mai bune / Ca la birtu-ăsta n’am găsit / Și ce potroace minunate! Și ce mâncări! S’a isprăvit.“ Zodia acestui eclectism îmbelșugat a intrat într-o conjunctură „astrală“ total nefavorabilă în deceniile comuniste, când peste toate restaurantele românești domnea spectrul îngrozitor al R.A.U. ului, Rețetarul Alimentar Unic (prima ediție a apărut în 1957). Această monstruozitate a reprezentat moartea adevăratei bucătării
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Epistemologia "tradițională", cum definea istoriograful Keith Jenkins epistemologia ce vizează raporturile dintre lucruri și cuvinte, ar trebui să privească dincolo de opoziții, de antinomii, dincolo de o relaționare dialectică și tezistă între serii de concepte și lucrurile desemnate de acestea. Numai un "eclectism" obiectiv ne poate conduce spre o altfel de epistemologie, și nu uzata dialectică modernă. Ultima parte a acestui studiu este dedicată concepției despre istorie a gânditorului francez. O concepție deloc ușor de înțeles, cu atât mai puțin de prezentat unitar
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un monopol nedemocratic asupra discursurilor istorice și umaniste. Intriga lui Hayden White față de Foucault se înscrie în critica istoricului american la adresa structuralismului european și în schițarea unei "tipologii" a Structuralistului, în ciuda faptului că fenomenul cultural cu pricina a respins prin eclectismul său orice tentative de clasificare și tipologizare. White a vrut cu orice preț o tipologie a structuraliștilor pentru a defini multe aspecte confuze legate de acest curent intelectual: (1) "an attack on the modern scientific world view"241; (2) "radical
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un discipol al acestuia. Este un comentariu esențialmente teologic, dominat de preocuparea constantă a acestuia de delimitare a „atributelor esenței” de „atributele actului”. Deși afirmă principiul potrivit căruia numai numele autorizate de revelație au legitimitate, Aš‘ar moștenește de fapt eclectismul maestrului sau, lubba’, care integrează în revelația divină (tawqf) consensul comunității (imm"‘), în virtutea căruia numără printre numele ce se pot aplica lui Dumnezeu termeni că mawmód, k"’în, ’azal etc. • ‘Abd al-labb"r (m. 415/1025), al-Mughn. Este o
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în fapt, constructivismul, care promova rigoarea împinsă până la schematizare, cerebralitatea și austeritatea expresiei, a influențat mai mult poetica și scriitura celor de aici. De altfel, pendularea continuă între modernism și a. s-a metamorfozat, în cele din urmă, într-un eclectism pe care l-au sancționat chiar avangardiștii. Alte două reviste, „75HP” (1924, număr unic) și „Punct” (1924-1925), vădesc o atitudine mai radicală și o mai limpede angajare în direcția constructivismului. Ca lider se impune Ilarie Voronca, autor al manifestelor Aviograma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
mai rămâne nimic de distrus tocmai datorită popularității cu care distrugerea a fost receptată, a. este silită de propriul ei simț al consecvenței să se sinucidă. Dacă piața românească a operei de a. a atins și formule extreme, vizibile în eclectismul profesat în paginile revistelor, ea va manifesta în egală măsură anumite suspiciuni cu privire la un dadaism recunoscut în general drept cea mai provocatoare dintre orientări. În parte pentru că dadaismul fusese conceput să se plieze pe formulele amplu ierarhizate și „birocratizate” ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
în mintea mea niște tipuri preferate, niște idealtypuri, gusturile îmi sunt destul de eclectice, totuși... Vorbeam mai înainte de cracovience și poloneze în general, dar crezi că berberele sunt urâte? Sau metisele, de orice fel? Dorin Popa: Nu, Doamne ferește, nu cred, trăiască eclectismul practicant gen Antonesei! Metisele chiar, vorba ta, de orice fel, sunt mirobolante, de foarte multe ori. Din adolescență îl am aproape pe Ortega Y Gasset și doar nu o să-l trădez acum! Însă mă îndoiesc, amical, că-ți vor plăcea
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în Italia, lângă Pontedera, începând cu 1986. Din dorința de a sanctifica teatrul, Grotowski clădește "un teatru sărac", care refuză orice estetism și se situează la opusul concepției wagneriene despre amestecul artelor. "În primul rând, scrie el, încercăm să evităm eclectismul, străduindu-ne să rezistăm ideii că teatrul este un compus din mai multe discipline. Încercăm să definim ceea ce deosebește teatrul, ceea ce separă activitățile sale de celelalte categorii de spectacole." Textul literar nu este un element indispensabil creării acestui "teatru sărac
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lui, ci și o serie de inefabile care-l definesc într-un mod subtil. Mi s-a părut neprofitabil și ineficient să utilizez exclusiv un criteriu valoric pentru a analiza fenomenul simbolist în artele plastice; împrumutând dimpotrivă spiritul democratismului și eclectismului estetic pe care îl înregistrează fenomenul secesionist european. Pentru eficiența observațiilor, operele "maeștrilor" și ale "minorilor" sunt tratate de pe poziții de egalitate. În plus, consider că fenomenul simbolist/decadent în artele plastice ca și în literatură este deopotrivă relevant atât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din sfera unui impresionism delicat colorat idilic spre un simbolism difuz, iar Nicolae Vermont descoperă senzualismul decadent al Jugendstilului în portretele de țigănci și resimte și influența lui Franz von Stück în tablourile care o au ca subiect pe Salomeea. Eclectismul declarat al Tinerimii artistice nu diferă de cel asumat al Secession-ului vienez, mutatis mutandis, "sciziunea" românească este sincronă cu cea europeană înainte de conceptualizarea termenului într-o teorie culturală de către Eugen Lovinescu. În baza acestui eclectism care ține cont de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca subiect pe Salomeea. Eclectismul declarat al Tinerimii artistice nu diferă de cel asumat al Secession-ului vienez, mutatis mutandis, "sciziunea" românească este sincronă cu cea europeană înainte de conceptualizarea termenului într-o teorie culturală de către Eugen Lovinescu. În baza acestui eclectism care ține cont de orientările diferite ale pictorilor care se reunesc sub stindardul diverselor secesionisme europene, se poate discuta de decadentism și simbolism. Am utilizat termenii în paralel pentru că adeseori frontiera între ei devine difuză, ilizibilă, folosind adesea ambii termeni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
relația strânsă pe care decadentismul și simbolismul o au în literatură, există riscul ca diferența dintre cele două în artele plastice să se reducă la o precizare tematică și, în cele din urmă, la o simplă convenție, pe fondul unui eclectism care va face loc diverselor stiluri, diverselor decorativisme. Este ceea ce Lucie-Smith evocă prin amestecul de stiluri sau "permutarea stilistică" adesea într-o notă deliberat arhaizantă. Este interesant că această "permutare stilistică" își găsește corespondentul literar în romanele decadente, de pildă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
până la hieratism figurile plasându-le în spații abstracte etc.. "Un mijloc analog de exprimare îl constituia permutarea stilistică. Aceasta implica un amestec de stiluri diferite și, în cazul formelor istorice, accentuarea deliberată a anacronismului lor. Permutarea stilistică presupunea un anumit eclectism, sensul efectelor unice al unor stiluri diferite asupra privitorului. Astfel de mixturi stilistice erau obișnuite încă din secolul al XlX-lea, regăsindu-se în pictura prerafaeliților și nazareenilor, imagistică în care stilizarea, naturalismul și misticismul sentimental coexistau. Permutarea stilistică, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]