735 matches
-
cel lipsit de funcționalitatea primordială a mâinii, alături de ceilalți suferinzi din deficiențele corporalității. Banalitatea unor automatisme își relevă aici chipul fals ce ascunde semnificațiile și fundamentul metafizic profund al oricărui element și act ce ne survine în preajmă. Superficialul ce eclipsează, obișnuința repetitivă sunt diluate și neutralizate de statutul și modalitatea specială de a se conexa oricărei acțiuni și prezențe la îndemână a celui aflat în suferințele insuficiențelor corporale. Acesta deține timp și răbdare pentru a prelua elementele din jur mult
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ale interiorității umane, din energia telurică ce poartă profunzimea de duh a ființei umane. Dar poezia este un har ce rareori zăbovește peste ființarea extenuată a omului prăbușit în profan iar ne-poeticul, grotescul înveșmântat în sluțenia unei materii ce eclipsează spiritul își manifestă dominarea peste mundan asemeni unei constante otrăvitoare. Ceea ce noi citim sau redăm printr-un surplus de efort concentrat al voinței cel lipsit de putința auzului sau a rostirii ori de absența acestor ambe trăsături ale firescului corporal
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în câmpul unei neutralități glaciare ci este inundată de veninul bucurii răutăcioase. Această fericire malefică că altul este supus torturii interiorității propria ființă aflându-se în liniștea unui adăpost existențial constituie unul dintre afectele ce trebuie ferit descoperirii. El este eclipsat de falsitatea exagerată a conduitei ce pare reflexia unei compasiuni în realitate inexistentă. Intensitatea acestei ascunderi urcă până la survenirea uitării sale chiar de către cel în interiorul căruia s-a declanșat. Astfel, el pierde treptat din vedere conștientizarea erupției propriei sale răutăți
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
limitare sufletească întru activarea energiilor potență și sub impulsiunea chemărilor hipnotice ale frumuseții ce coboară spre a lumina pașii sinelui aventurat în căutarea spiritului. Capodopera sau opera de artă sunt așezate ex-punându-se reculegerii admirative ca implozii metafizice a căror strălucire eclipsează, într-adevăr, posibilitatea de întrebuințare, de utilizare calculată și eficientă a lor prin încorporarea în mecanismul pragmaticului cotidian. Ele nu pot fi restrânse în perimetrul unui statut oferit de vulgul mundaneității efemere pentru că tocmai desprinderea, descătușarea de acest vulg este
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
trezită în păturile de cultură occidentală de descoperirile indianisticii. Să avem în vedere că oamenii de știință, poeții, filozofii etc. aveau impresia că filozofia indiană va trebui să ocupe "locul deținut în sec. XVI de filozofia greacă", că ea va "eclipsa toate celelalte filozofii" și că "va transforma complet cunoașterea și gîndirea" culturii tradiționale occidentale de atunci. Se poate ușor înțelege, cu astfel de convingeri inițiale, ce răspîndire vertiginoasă trebuiau să aibă studiile de indianistică, urcînd, într-un interval de circa
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pentru străinătate. Lecca. După-amiază audiențe, Tornielli. Ora 3 cu Elisabeta la Grant, cumpărat pentru Palat lucruri în valoare de 20.000 franci, pe seama costurilor de amenajare. La Palat. Ora 5 înapoi. Seara scris. Prefectul poliției la mine, până la ora 10. Eclipsă de lună. Duminică, 5 octombrie/23 septembrie Vreme mohorâtă, vântoasă. Elisabeta la ora 9 la Azil, biserică. Ora 10 Sturdza la mine, ora 11 Kalinderu, făcut formalitățile pentru numirea sa ca administrator al Domeniilor Coroanei. Ora 12 dizolvarea Camerei prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mediatice: vedetismul (84%); sexualitatea (64%); lipsa de scrupule (42%); vulgaritatea (66%); senzaționalul (74%); îmbogățirea (46%). Televiziunea apare astfel în postura de principal promotor al star-sistemului și al valorilor „succesului” ca realizare „de imagine” în care valorile „materiale” sau sclipirile spectaculare eclipsează valorile intelectuale, rezultând un tablou confuz al valorilor. Totuși, familia și școala concurează televiziunea și previn încă instalarea ei în postura de mediator absolut al structurării modelului valoric al elevilor. Astfel, valori fundamentale ca adevărul și respectul (compasiunea, generozitatea), prin
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fără de cuvinte, acolo unde nu mai există decât contopire, tăcere elocventă, revelatoare nu a lucrurilor-fenomene, ci a esenței lor. Esență manifestabilă doar în amurgul limbajului, căci "punerea în abis a cuvântului în acel fără-de-fund al tăcerii"19 nu numai că eclipsează subiectivitatea (pretenția unui subiect fondator), dar - tocmai prin ex-fondarea oricărui fondat - desfundă posibilitatea întâlnirii cu altul inaugural, cu natura unui increat inaparent, cu adevărat refondator: nimicul și tăcerea, natura - alta decât cultura - sălbatică, virgină, cuvântul frânt de anarhia sensului. Răzbătător
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
adânc fremătător, abia distins 18. Pentru ca ceea ce semnifică să se poată rosti, să prindă glas în apariția de sine, orizontul mundan trebuie să dispară din vedere, să se cufunde în neființa celor ce sunt deja, în moartea luminii care le eclipsează. Departele marchează, pe de o parte, indistincția, absența, nemanifestarea; pe de altă parte însă, tocmai destituirea aceasta face posibilă ivirea unui nou posibil, cu atât mai viu cu cât el vine nu din trecut, ci de departe. Dimensiunea departelui reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de-numește lumea, o privează de pseudonimul sub care se ascunde, o deschide din interior în numele iubirii. A iubi lumea înseamnă a deconstrui coordonatele suficienței sale, limitele acelui deja-dat în care ea se oprește fără a se putea înnoi. Iubirea eclipsează lumea predată pentru a-i da un nou început; raptul extatic e o smulgere, neașteptata perspectivă ce ne descoperă cerul. Perspectivă inversă, căci zborul înalt al vulturului iubirii e un zbor lăuntric; cerul e pus în suflet, ca izvor nesecat
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
își deschid adâncul, ci și sub nivelul vederii, căci "Ochiul știind cascadele pământești,/ Clipele ce se frâng și orizonturile ce se îneacă,/ Deschide sub gene lunare ferești/ Și fețele turburi s-au aplecat să treacă". Ochiul părăsește imediat- vizibilul, orizontul eclipsat în clipa în care totul se frânge, ajunge la un moment de răscruce, până și timpul pe care orice ochi îl știe și-l suferă. Ceea ce se deschide în vedere apare sub orizontul de vizibilitate, perspectivă fără orizont intențional prin
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se preling planeți/ peste ființă peste patimi/ n-ai timp să vrei să mai regreți". Curgerea, prelingerea sunt actele acestei lente prefaceri, discursul lucrurilor spre ființarea liminară, spre pragul adânc în care ființă nu este, noapte în care sensul se eclipsează, nici timp, voință, patimi ori regret. Lucrurile dispar sub nivelul conștiinței care nu mai ia act de ele, laolaltă cu orice experiență care ar da seama de pulsul lor în existență. Ceea ce pare să fie dispersia ultimă în neantul în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
căci forma sa nu e trupească, a trupului însuși; ea transpare în nelimitarea care o scoate din vedere, o supune și o transpune în transparență. Dacă în lumina divină esența trupului își transcende manifestarea, cu atât mai mult sufletul își eclipsează imaginea proprie, se retrage în asemănarea cu altul: "Luminează, Doamne, cu-ntuneric/ ceasul zilei cel întunecat,/ sufletul închis în semnul sferic,/ întru văzul Tău, nelimitat!" A lumina cu întuneric pune condiția developării apofatice, a negației care de-naturează pentru a revela
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
la ponderea acestuia în (re)construcția actului de cultură și la autoritatea cu care alcătuiește, în acord cu un anume saeculum, tabla valorilor (și reevaluărilor) unui specific cîmp (sensul este cel fizic) al spiritului. Ceea ce ne lipsește uneori, ceea ce este eclipsat de vălul țesut din fire de rea-voință sau ignoranță este un nord axiologic care să ne orienteze simțirea și gîndirea, atitudinea față de aproapele sau departele nostru. De la întîiul nostru critic încoace, l-am pomenit pe Maiorescu, trecînd cu spor prin
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fidelitate față de faraon. Noile funcții nobiliare erau marcate prin distincții onorifice precum: „rudă a regelui”, „îndrăgit de rege”, „prieten al regelui”. Aceste titluri, recompensate prin retribuții în natură și întinderi de teren, au ajuns în timpul Dinastiei a III-a să eclipseze titlurile nobiliare ereditare- cu excepția celui de faraon. S-a înființat și titlul-funcție hatia, care desemna un „principe-cancelar” ales de faraon dintre cei zece scribi, secretari ai Sfatului Regal. Ulterior, s-au constituit structuri administrativ-nobiliare similare la nivelul fiecărei nome imperiale
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
forțe macrosociale cum ar fi clasele sociale, procesul de raționalizare sau abordarea de factură universalistă. Concentrarea pe dimensiunea esențialmente simbolică a comunităților transcende toate aceste abordări dar se înscrie în cadrul aceluiași efort de interpretare/explicare/înțelegere. Accentul pus pe semnificație eclipsează problema căutării unei definiții, a unui model structural al comunității ca formă specifică de organizare socială deoarece structurile nu ar fi în măsură să genereze semnificație în ele însele. Tendința tot mai prezentă într-o anume perioadă de a considera
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pictor italian din perioada Quattrocento. 7 Cf. d. Gariff, o.c., 24. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Sfânta Fe cioară cu Puncul Isus 110 Prin anii 1500 a apărut o nouă generație de artiști care va eclipsa realizări‑ le predecesorilor și, prin urmare, opera lui Botticelli a fost dată uitării secole întregi după care va reveni și ca atare, îndeosebi prin lirismul artei sale, va fi sursă de inspirație pentru artiștii moderni. 1.4. Matthias Grünewald (1475
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
plan a valorilor mediatice: vedetismul (84%), sexualitatea (64%), lipsa de scrupule (52%), plăcerile vieții (42%), vulgaritatea (66%), senzaționalul (74%), îmbogățirea (46%). Televiziunea apare astfel în postura de principal promotor al starsistemului și al succesului facil, în care valorile materiale le eclipsează pe cele intelectuale si spirituale, rezultând un tablou confuz de valori. Nu este de neglijat nici faptul că peste 51% dintre copii urmăresc cu regularitate publicitatea TV, care îi pregătește pentru o societate a consumului. Concluzii: Trebuie stabilite reguli clare
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
obligatoriu să se manifeste transferul acestei achiziții. Dar un lucru este cert, În cazul unei prea sărace alimentări culturale, acest nivel nu poate fi atins. De la 12 la 14 ani, perioada de puseu de creștere cu angoasele și opozitionalitatea sa eclipsează pentru moment produsele inteligenței (criza de școlaritate și de disciplină. Cu toate acestea, În această perioadă, tinerii sunt preocupați de modul În care se poate ajunge la predicții și cum se pot conoaște regulile ce ordonează și impulsionează lumea și
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
sau prin imediata apropiere, nu sînt cocoși sau, cine știe, poate sînt, dar probabil că sînt cam blegi și nu le au cu cucurigitu. Cu un teanc de foi albe în față sînt pregătit să făuresc opere nemuritoare, care să eclipseze tot ce mintea omului a zămislit mai de preț în veacurile trecute. Simt cum neuronii clocotesc, dornici să se ia la trîntă cu veșnicia, să producă ceva strașnic, ce n-a văzut Parisul. Fiecare mușchiuleț este încordat ca o strună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
oamenii de tipul lui Napoleon. La fața locului văd, judecă, fac planuri și înving invariabil. Așa era și șeful, se descurca în orice situație. Fie răspundea scurt "nu știu", fie nu răspundea deloc. Numai că acum era altceva. Trebuia să eclipseze ditai guvernatorul (voievodul) unei țări cu o bogată istorie. Planul s-a desfășurat cu o exactitate de ceas elvețian. Alcoolul a scurtat drumul făcînd ca autocarul să transporte la început oameni și apoi niște "saci" îmbibați strașnic. Cum la hotel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
trecerea timpului. Este știința socială a viitorului, pentru că secolul XXI va fi secolul medierilor tehno-culturale, în care luna va conta din ce în ce mai puțin și degetul care o arată din ce în ce mai mult; în care aparatele vor determina programele; în care mijloacele riscă să eclipseze scopurile și "eu pot" pe "eu trebuie". De aceea, fără a cădea în păcatul retoricii, reflecția politică și morală asupra limitelor, scopurilor și abuzurilor de putere va trebui să treacă din ce în ce mai mult prin studiul tehnic al puterii mijloacelor, ceea ce n-
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și totuși fiecare are unitatea ei proprie, personalitatea sa. Naivii fanfaroni ai "bulei McLuhan" își satisfac un capriciu ridiculizînd naivitatea prezicătorilor care anunțau în epoca cinematografului mut înlocuirea Domniei sale Cuvîntul cu Maiestatea sa Imaginea. Galaxia "Edison-Lumière-Marconi", spun ei, nu a eclipsat "galaxia Gutenberg". Niciodată nu s-a scris și nu s-a publicat atît. Ei au perfectă dreptate. O treime din colecțiile Bibliotecii Naționale au intrat aici după 1945, 95% din arhivele întreprinderilor sînt pe suport de hîrtie, iar marile birocrații
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
colegii mei abia așteptau să apar și să le citesc ceea ce mai scornisem. Aveam de făcut știri, dar io povesteam acolo tot felul de chestii anapoda. Numai știri nu făceam. Într-o știre trebuie să fii obligatoriu prost. Să te eclipsezi, cum se zice eufemistic. Asta e frustrarea principală. Io nu suportam ideea asta. Deși de multe ori până atunci făcusem pe prostul doar așa, pentru că nu aveam chef să mă leg la cap fără să mă doară. Nu voiam să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
încet, dar mai lucid, cu detașare, nu crispat. Am impresia că numai poezia mă preocupă, deși "neintegrarea" mea în "circuitul diplomelor" mă deranjează tare mult, orice s-ar zice. N-ai sesizat și la "Dialog" (revista studențească ieșeană n. red.) eclipsa bruscă de pe chipul (și vorbele) lui Sorin Pîrvu (universitar, coordonator, un timp, al publicației năbădăioase n. red.) în momentul cînd a aflat că-s profesor suplinitor, doar! Hm! Ce să fac și eu! [...] Poeții se ocupă cu treburi mai profunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]