620 matches
-
unor decizii și exprimarea unei opinii personale; să identific reguli cu privire la raporturile persoanei cu “lucrurile”, cu “plantele și animalele” și cu “ceilalți oameni”. Revizuire 69 Voi petrece 10 minute pe zi cu colega mea, Ioana. Voi participa la grupul de ecologiști și la “Clubul Olimpicilor” o dată pe săptămână. Voi fi sinceră cu doamna consilier Luca Mariana. Resurse: jocuri - Nu te supăra, frate, Monopoly etc., grup de discuții, clubul ecologiștilor, clubul olimpicilor. Voi verifica daca mi-am îmbunătățit relațiile prin comunicare, prin
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
minute pe zi cu colega mea, Ioana. Voi participa la grupul de ecologiști și la “Clubul Olimpicilor” o dată pe săptămână. Voi fi sinceră cu doamna consilier Luca Mariana. Resurse: jocuri - Nu te supăra, frate, Monopoly etc., grup de discuții, clubul ecologiștilor, clubul olimpicilor. Voi verifica daca mi-am îmbunătățit relațiile prin comunicare, prin inițierea/participarea unor discuții pe diverse teme alături de colegii mei în cadrul orelor de curs, clubul ecologiștilor sau clubul olimpicilor. Recompensa mea va fi: să merg la pizzerie cu
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Resurse: jocuri - Nu te supăra, frate, Monopoly etc., grup de discuții, clubul ecologiștilor, clubul olimpicilor. Voi verifica daca mi-am îmbunătățit relațiile prin comunicare, prin inițierea/participarea unor discuții pe diverse teme alături de colegii mei în cadrul orelor de curs, clubul ecologiștilor sau clubul olimpicilor. Recompensa mea va fi: să merg la pizzerie cu prietenele mele. IX. Evaluarea programului de intervenție Eleva a urmat ședințele de consiliere cu regularitate, dovedind interes pentru integrarea sa în colectivul de elevi. Implicarea sa activă în
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
EAR). În aprilie 1987, congresul său fondator definește programul care pune accent pe democratizarea societății, salvgardarea mediului și construirea unei eurostîngi. Viața internă este puternic democratizată și poate fi comparată cu funcționarea a numeroase mișcări verzi. Stînga elenă regrupează comuniști, ecologiști, dizidenți ai PASOK și independenți. Tentativele reformelor socialiste din URSS, voința conducerii KKE de a ieși din izolarea sa, sistemul electoral grec, corupția generalizată care afectează aparatul conducător al PASOK, necesitatea, în fața socialiștilor și a dreptei, de a constitui un
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
inclusiv în plan militar. Dînd glas unei opinii larg răspîndite, fostul ministru de Externe german, Joschka Fischer, exprima recent un sentiment de frustrare vis-à-vis de rolul militar rezervat țării sale în "concertul" nord-atlantic. "Alianța atlantică spunea el, ca un bun ecologist este formată dintr-un pepene (S.U.A.), două portocale (Marea Britanic și Franța) și cîteva mici boabe de mazăre. Nu este deloc simplu să fii o măzăriche"26. Deci, Germania dorește să redobîndească un real potențial militar, în cadrul european și euro-atlantic
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
europene și dețin principalele trei grupuri de reprezentanți în Parlamentul European. La nivel european și în alte state europene, în special din vest, mai sunt reprezentate și alte familii ideologice, mai noi din punct de vedere al vârstei politice, precum ecologiștii, însă reprezentarea acestora în România a fost relativ importantă doar la începutul anilor '90, când a avut și reprezentare parlamentară. Desigur, în istorie s-au manifestat și ideologii precum cea comunistă sau cea fascistă, însă acestea reprezintă prelungirile "extreme" ale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
este, în genere, construit în jurul a două dintre cele trei mari fracțiuni din Parlament: PPE, grupul socialist și cel liberal. E firesc să fie așa, câtă vreme aceste familii politice au împreună peste două treimi din membrii adunării. Conservatorii și ecologiștii joacă rolul de aliați utili, dar nu întotdeauna necesari, pentru a defini un consens foarte larg. Durata negocierilor este variabilă, fiind pe ansamblu ceva mai lungă în ultima vreme decât în trecut, semn că a sporit politizarea grupurilor. Numărul amendamentelor
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
reprezintă puțin mai mult de 7% din legislativul de la Bruxelles și Strasbourg, ceea ce îl face cea de-a patra forță politică a Parlamentului European. Creat în mod oficial în 1999, acesta reunește deputați ce provin din două familii politice distincte ecologiștii pe de o parte și regionaliștii pe de alta și definește un program de lucru comun în strânsă legătură cu cel al Parlamentului European pentru membrii săi. Grupul apără respectul drepturilor fundamentale ale omului, respectul față de mediu, promovează o dezvoltare
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
din 2004, grupul PPE a devenit principala forță politică din PE cu 268 de membri, urmat de grupul socialiștilor europeni cu 200 deputați. Pe locul trei s-a situat Alianța democraților și liberalilor pentru Europa cu 88 de deputați. Grupul ecologiștilor (42 de membri) a fost urmat de Uniunea pentru Europa națiunilor cu 41 de deputați. Grupul Independență și Democrație a reunit 37 de europarlamentari, iar Uniunea pentru Europa Națiunilor 27.29 dintre membrii aleși nu s-au înscris în nici unul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
situează elitele politice (Președintele Comisiei, José Barosso, o parte din membrii Consiliul de Miniștri, Partidul popular european) calificate de neoliberale, pe de altă parte se află toți cei care susțin consolidarea Europei sociale (cum sunt partidele social democrate din PE, ecologiștii, o minoritate de comisari europeni)17. Contestarea creează dezbatere și prin dezbatere se fac cunoscute mizele politice, dimensiune absentă în prezent și cu consecințe importante asupra modului în care cetățenii UE percep instituțiile de la Bruxelles. Potrivit lui Simon Hix, reformele sunt
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Sat-Biserică-Oameni”, ed. PIM, Iași, 2011, 150 pag., prima monografie a unui sat-eșantion din România. „Persoană cu numeroase calități, probând pe deplin valoarea incontestabilă a unui moldovean de elită, erou de roman, sau de film, sau de povestioare vecine cu legenda, ecologist convins - dr. Dumitru V. Marin a vrut, a știut și a putut să fie un om adevărat. Mai mult: el este un model de acțiune de-a lungul învolburatelor timpuri pe care națiunea noastră le parcurge.” Prof. Dr. Alexandru Ionescu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și Revista Ion Creangă”, care l-a impus pe autor în Dicționarul Etnologilor Români din toate timpurile. Concomitent cu activitatea publicistică, dl. prof. dr. Dumitru V. Marin a desfășurat și o laborioasă activitate politică, fiind președintele Organizației Județene a Partidului Ecologist Vaslui un număr de 18 ani, candidat la funcția de primar, consilier județean în 5 mandate și candidat la Senat și Camera Deputaților. Este considerat o personalitate a județului Vaslui, fiind inclus în Dicționarele Personalităților pentru Vaslui, Galati - Tecuci, cu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
îngrijit de Val Andreescu). „GIURGIOANABacău, Sat Biserică Oameni”, ed. PIM, Iași, 2011, 150 pag. Activități sociale, politice, profesionale, culturale: a înființat primele posturi de radio si TV din Vaslui, Bârlad (și Moldova); candidat la Primărie, Parlament, Consilier județean, președinte al ecologiștilor din județul Vaslui (F.E.R.), președinte al Acțiunii Populare, Vaslui (A.P.), delegat la întâlniri internaționale; DIRECTOR GENERAL și Proprietar al grupului de presă CVINTET TE-RA (televiziune, radio, ziar). Organizator și conducător de cercuri și cenacluri literare; a susținut moral și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
etc. Ziarul Meridianul, editorialist, apariție în fiecare număr. DESPRE OM ȘI OPERĂ: 1. PERSONALITĂȚI „Persoană cu numeroase calități, probând pe deplin valoarea incontestabilă a unui moldovean de elită, erou de roman, sau de film, sau de povestioare vecine cu legenda, ecologist convins - dr. Dumitru V. Marin a vrut, a știut și a putut să fie un om adevărat. Mai mult: el este un model de acțiune de-a lungul învolburatelor timpuri pe care națiunea noastră le parcurge.” Prof. Dr. Alexandru Ionescu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
două ore pe zi din ordinul expres al lui Ceaușescu, ca să se economisească energie electrică, se puteau vedea în direct chiar în culori, în vreme ce la TVR doar o mică parte din emisiuni erau transmise în culori, tot pentru economie manifestațiile ecologiștilor care îl sfidau pe Jivkov. În partea de vest a țării era încă și mai bine: acolo se prindea televiziunea de la Belgrad, pe atunci mult mai liberală decât toate celelalte. Dar până și emisiunile de la Chișinău, care erau recepționate în
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
își conservă puterea națională și promovează interesul național. Cartea relevă și divergența între socialiștii francezi, susținători ai sloganului "Socialiști din toată Europa uniți-vă!", și cei italieni, care pledează pentru formarea unui larg grup reformist, cuprinzînd social-democrați, creștin-democrați, liberali și ecologiști, pentru a contracara dreapta conservatoare. Asta deoarece Partidul Popular European s-a lărgit considerabil și a devenit cel mai puternic în prezent. În fruntea PSE s-au remarcat președinții Robin Cook (ales în 2001) și Poul Nyrup Rassmussen (danez ales
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Popular Suedez, Cecilia Malmström (ELDR), a sugerat dezvoltarea dimensiunii "responsabilitate" a europartidelor. La rîndul său, Jo Leinen, susținut de Ursula Schleicher, insista pe "transparență" și pe sancțiunile în cazul în care regulile ce urmau a fi stabilite ar fi încălcate. Ecologistul francez Gérard Onesta (grupul Verzilor/ALE) se opunea donațiilor din partea întreprinderilor private, chiar dacă era în favoarea clarificării celorlalte subsidii. Cît despre Comisia Europeană, ea insista asupra importanței regulilor stricte în declararea și publicarea oricărei surse de finanțare. În plus, recomanda crearea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
s-ar putea folosi cu succes la construcția unor cauciucuri durabile pentru avioanele Forțelor Aeriene Sovietice. Deși în anul 2008 combinatul a fost închis, fiind neprofitabil și o sursă imensă de poluare, în 2010, în ciuda protestelor populației locale și a ecologiștilor, unitatea și a reluat producția. Cca.200km² din suprafața lacului sunt afectați de poluarea din Baikalsk, și nu vorbim doar de o poluare de suprafață, ci de una care ajunge în profunzime, ca urmare a schimbului activ de ape pe
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
suplimentare. Dimpotrivă, costurile sunt destul de scăzute, iar diseminarea informațiilor se face într-un ritm rapid și avantajos. Internetul poate deschide noi canale de comunicare care ar putea conduce la o participare mai activă, ceea ce înseamnaă că motivează anumite comunități, precum ecologiștii, grupurile de sprijin pentru eradicarea diverselor boli, realizează buletine informative, convoacă grupuri de chat online, panouri web. Astfel, sunt situații în care constatăm că Internetul îmbogățește și modifică calitativ sistemele de comunicare chiar determina o creștere cantitativa a informațiilor. În
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
literatură ce pot fi folosite pentru dezvoltarea unei poziții ecologiste în Relațiile Internaționale/politica globală. Este vorba de literatura ce tratează teoria politică ecologistă (de ex. Dobson 1990; Eckersley 1992) și de cea pe tema "ecologiei globale" (de ex. The Ecologist 1993; Sachs 1993a; Chatterjee și Finger 1994). În secțiunea introductivă, voi trasa argumentele generale pe care le aduc acești autori. Capitolul va extrage apoi din ambele perspective temele care ne vor ajuta la construirea poziției ecologiste în Relațiile Internaționale. Voi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să facem mai întâi o diferențiere importantă între ecologismul internațional și ambientalism (ex. Dobson 1990). În general, ambientaliștii acceptă structurile politice, sociale, economice și normative existente în politica mondială, și încearcă să rezolve problemele mediului din interiorul acestor structuri, pe când ecologiștii le consideră a fi principala cauză a crizelor ecologice, și prin urmare susțin că ele ar trebui puse în cauză și depășite. Deși aceasta este în mod evident o simplificare a varietății pozițiilor adoptate de adepții ecologismului și ambientalismului, ea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
state și alte structuri ale politicii mondiale pot oferi un astfel de răspuns. Contrastul dintre ecologism și ambientalism se suprapune peste contrastul dintre teoria critică și teoria orientată spre rezolvarea problemelor (vezi Capitolul 1 al volumului de față), în care ecologiștii insistă pe nevoia de transformare politică la scară globală, mai degrabă decât pe strategii instituționale. Din această cauză, nu vom discuta în acest capitol literatura asociată curentului principal din literatura Relațiilor Internaționale, consacrată problemelor mediului. După ce am stabilit această particularitate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și permite dezbateri mai fructuoase între ecologism, teoriile convenționale ale Relațiilor Internaționale și practicile politicii globale. Teoria politică ecologistă Există în momentul de față o literatură vastă care tratează teoria politică ecologistă, și care constituie o bază importantă pentru ideile ecologiștilor asupra relațiilor internaționale. Eckersley (1992) sugerează că ecocentrismul ar fi trăsătura definitorie ecocentrismul este caracterizat de respingerea viziunii antropocentrice a lumii, care atribuie valoare morală numai oamenilor, în favoarea viziunii care atribuie o valoare independentă și ecosistemelor și tuturor ființelor (Eckersley
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o a doua caracteristică esențială a ecologismului este argumentul "limitării creșterii", legat de natura crizei ecologice. Adepții ecologismului susțin că progresul economic exponențial din ultimele două secole este principala cauză a crizei actuale a mediului. Așadar, definitorie nu este convingerea ecologiștilor că există o criză a mediului, ci percepția specifică pe care ei o au despre natura crizei. După părerea mea, adăugirea lui Dobson este importantă. Mi se pare că reducerea poziției ecologiștilor la o atitudine etică asupra naturii non-umane, fără
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
actuale a mediului. Așadar, definitorie nu este convingerea ecologiștilor că există o criză a mediului, ci percepția specifică pe care ei o au despre natura crizei. După părerea mea, adăugirea lui Dobson este importantă. Mi se pare că reducerea poziției ecologiștilor la o atitudine etică asupra naturii non-umane, fără a aduce un set de argumente care să explice de ce mediul este distrus de oameni, ar însemna să pierdem mult din esența convingerilor ecologiste. Ceea ce ar fi și foarte neclar din punct
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]