461 matches
-
o călătorie cu trenul de la Manchester la Londra în 1990. Cărțile din seria "Harry Potter" au atras atenția întregii lumi, câștigând mai multe premii și vânzându-se în mai mult de 400 de milioane de exemplare. Aceste cărți au fost ecranizate în opt filme, la care Rowling a aprobat scenariile, iar în penultimul film a deținut controlul creativității. Rowling a trecut de un trai decent la cel de multimilionară în doar 5 ani. La publicarea listei cu milionari în martie 2010
J. K. Rowling () [Corola-website/Science/296819_a_298148]
-
romanului "Pădurea norvegiană" (ノルウェイの森 "Noruwei no mori", titlul conține o trimitere intertextuală la celebrul cântec "Norwegian Wood" al formației Beatles), devenit bestseller în 1987, l-a făcut cunoscut nu numai în Japonia, ci și în lumea largă. Romanul a fost ecranizat în 2010, Opera lui Murakami cuprinde (lista nu este exhaustivă): A tradus în limba japoneză autori americani, care și-au lăsat amprenta asupra scrisului propriu, cum ar fi Francis Scott Fitzgerald, Truman Capote, John Irving, Raymond Carver, J. D. Salinger
Haruki Murakami () [Corola-website/Science/297116_a_298445]
-
se bazează pe un set de reguli de etică pentru roboți și mașini inteligente, numite Cele trei legi ale roboticii, care au influențat profund alți scriitori și gânditori în privința acestui subiect. O astfel de poveste scurtă, "Omul bicentenar", a fost ecranizată într-un film avându-l ca actor principal pe Robin Williams. În 1948 a scris o povestire umoristică pseudoștiințifică, "Proprietățile Endocronice ale Tiotimolinei Resublimate", în care inventase o nouă substanță, utilizabilă pentru a călători în timp. La acea vreme își
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
chiar dacă liderii PCI nu erau de acord, întrucât romanul se desfășura în Rusia între 1903 și 1943, intersectând perioade ca Revoluția din Octombrie, leninismul și stalinismul. Decizia s-a dovedit viabilă: "Doctor Jivago" a devenit imediat un best-seller internațional, fiind ecranizat ulterior de mai multe ori. Însă din cauza nerespectării voinței liderilor comuniști, Giangiacomo a fost exclus din PCI. "Feltrinelli Editore" a mai avut ulterior un succes răsunător în 1958, prin publicarea în premieră a romanului "Ghepardul" ("Il Gattopardo"), de Giuseppe Tomasi
Giangiacomo Feltrinelli () [Corola-website/Science/297191_a_298520]
-
istoric adunând și reconstruind imaginar dialogurile personajului. De exemplu pentru Agonie și Extaz a petrecut 5 ani în Italia. În 1934 se căsătorește cu editoarea să Jean Stone. În 1962 înființează Academy of American Poets. În 1950 i-a fost ecranizat românul Bucuria Vieții cu Kirk Douglas interpretându-l pe Vincent Van Gogh iar în 1965 Agonie și Extaz cu Charlton Heston în rolul lui Michelangelo Buonarroti.
Irving Stone () [Corola-website/Science/298168_a_299497]
-
este un film produs și regizat de Warhol în 1964, fără a avea permisiunea companiei deținătoare de copyright, DC Comics. Filmul său din 1965, "Vinyl", este o adaptare a popularei distopii a lui Anthony Burgess, românul "" (care a fost ulterior ecranizat în filmul de mare succes de către Stanley Kubrick). Alte realizări filmice au constat în diferite improvizații la care au participat obișnuiți de-a lui Warhol și al atelierului sau , așa cum erau Brigid Berlin, Viva, Edie Sedgwick, Candy Darling, Holly Woodlawn
Andy Warhol () [Corola-website/Science/298174_a_299503]
-
regia fiind semnată de Melly Still. Premiera a avut loc pe 24 noiembrie, reprezentațiile având loc până pe 28 martie 2010. Spectacolul a fost lansat în cinematografele din întreaga lume pe 30 ianuarie 2010. În 1992, romanul " În camion" a fost ecranizat de către Cosgrove Hall Films pentru Thames Television sub forma unui serial animat folosind tehnica „stop motion”. "Johnny and the Dead" a fost serializat pentru televiziune de ITV în 1995. "Stranii surate" și "Soul Music" au fost ecranizate sub forma unor
Terry Pratchett () [Corola-website/Science/297460_a_298789]
-
camion" a fost ecranizat de către Cosgrove Hall Films pentru Thames Television sub forma unui serial animat folosind tehnica „stop motion”. "Johnny and the Dead" a fost serializat pentru televiziune de ITV în 1995. "Stranii surate" și "Soul Music" au fost ecranizate sub forma unor seriale de desene animate de către Cosgrove Hall pentru Channel 4 în 1996; scenariile ilustrate ale acestor seriale au fost publicate în 1998 și, respectiv, în 1997. În ianuarie 2006, BBC One a lansat o adaptare în trei
Terry Pratchett () [Corola-website/Science/297460_a_298789]
-
nu s-au realizat ecranizări pentru marele ecran. S-a stabilit ca "Scoțidușii liberi" să fie regizat de Sam Raimi, dar filmările încă nu au început. Într-un interviu acordat revistei "Empire", regizorul Terry Gilliam a anunțat că vrea să ecranizeze "Semne bune", dar în 2007 încă mai căuta fonduri. În 2001, DreamWorks a contractat o adaptare realizată de Andrew Adamson și Joe Stillman după "În camion", dar Pratchett este de părere că nu va apărea înaintea lui „Shrek 17”. Cu
Terry Pratchett () [Corola-website/Science/297460_a_298789]
-
se poate observa în filmul The Phantom Empire, cu toate că robotul de sex feminin din Metropolis este o excepție. O temă populară în filmul științifico-fantastic este întrebarea dacă nu cumva roboții vor înlocui oamenii într-o zi, întrebare ridicată în filmul ecranizat după Isaac Asimov: Eu, robotul. Altă temă populară este dacă roboții inteligenți ar putea dezvolta o conștiință și o motivație să preia controlul sau să distrugă rasa umană (vezi seria Terminator).
Film științifico-fantastic () [Corola-website/Science/317002_a_318331]
-
devin un cuplu. Cartea se încheie odată cu descoperirea unui alt grup de rebeli care a acceptat un spirit printre ei: așadar, omenirea și spiritele ar putea avea un viitor împreună. Filmul va apărea în 29 martie 2013. Romanul a fost ecranizat în regia lui Andrew Niccol, cu Saoirse Ronan în rolul lui Melanie, Max Irons ca Jared Howe și Jake Abel ca Ian O'Shea.
Gazda () [Corola-website/Science/319513_a_320842]
-
precum și seria de "Întâmplări cu scriitori", trei volume, un fel de istorie literară, amuzantă, ai căror eroi sunt scriitori din epocă. Eseuri și portrete, profiluri, sunt prezente în volumul "Miere și fum" (1989). După romanul "Patima", regizorul Mircea Veroiu a ecranizat filmul "Semnul șarpelui". În 1978, debutează în dramaturgie cu piesa "Avram Iancu", pusă în scenă la Teatrul Național din Cluj. După revoluție, Mircea Micu publică mai rar și este prezent în presa scrisă cu numeroase articole și eseuri pe care
Mircea Micu () [Corola-website/Science/319099_a_320428]
-
fulgerător, ele dispărând la fel de repede cum au apărut. Taverna și mahalaua devin două din motivele literare ale romanului, ""adevărați Arnoteni"" fiind locuri de comemorare a unor adevărate orgii, punct de plecare pentru aventuri demne de romanele rocambolești. Romanul a fost ecranizat în filmul Craii de Curtea Veche (1995), regizat de Mircea Veroiu
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]
-
salvate. Prima adaptare cinematografică autorizată a românului "Dracula" a apărut în 1931, fiind realizată de Universal Studios, în regia lui Tod Browning și cu Bela Lugosi, un actor maghiar născut la Lugo, în rolul principal. Românul lui Stoker a fost ecranizat și adaptat muzical în mai multe rânduri, dar cel mai mare succes la public l-a avut filmul regizat de Francis Ford Coppola în 1992, intitulat "Dracula", care i-a avut în distribuție pe Gary Oldman, Keanu Reeves, Winona Ryder
Dracula (roman) () [Corola-website/Science/315549_a_316878]
-
(în engleză "Bang The Drum Slowly") este un film din 1973 adaptat după romanul cu același nume al lui Mark Harris apărut în 1956. Romanul mai fusese ecranizat și în 1956 în cadrul seriei "U.S. Steel Hour" cu Paul Newman și Albert Salmi. Filmul din 1973 a fost regizat de John D. Hancock iar din distribuție fac parte Michael Moriarty, în rolul lui Henry Wiggen, dar și prea puțin
Bate toba încet () [Corola-website/Science/315630_a_316959]
-
deținut toate drepturile filmului până ce acesta a fost vândut companiei Warner Communications în 1989. La acel moment dat toate drepturile peliculei au revenit companiei Warner Bros., care deține și filmul original din 1946. Cartea lui James M. Cain a fost ecranizată întâi în Franța ("Le dernier tournant", 1939), apoi în Italia ("Ossessione", 1942) și ulterior în Statele Unite ("The Postman Always Rings Twice", 1946, cu John Garfield și Lana Turner). Acest film este un remake după producția americană, realizată în 1981, cu
Poștașul sună întotdeauna de două ori () [Corola-website/Science/315739_a_317068]
-
instantanee la 120 de ani lumină. Termenul și conceptul au fost împrumutate ulterior de alți scriitori bine-cunoscuți. Puține opere majore ale lui Le Guin au fost adaptate pentru film sau televiziune. Romanul din 1971, "The Lathe of Heaven", a fost ecranizat de două ori, prima dată de "WNET New York" în 1980 (cu participarea ei) și a doua oară de "A&E Network" în 2002. Într-un interviu din 2008, Le Guin a apreciat ecranizarea din 1980 ca fiind "singura ecranizare bună
Ursula K. Le Guin () [Corola-website/Science/316739_a_318068]
-
Ea și-a exprimat reținerile față de : în timp ce a apreciat estetica filmului, s-a legat de aspectul moral și de acțiune. Ursula Le Guin a scris: "În mare parte a fost, după părerea mea, incoerent." În 2004, Sci Fi Channel a ecranizat primele două cărți din trilogia Terramare într-un mini-serial intitulat "Legend of Earthsea". Le Guin a criticat vehement ecranizarea, numind-o o "replică palidă a Terramării imaginate de mine" și obiectând împotriva standardizării personajelor și a modului în care a
Ursula K. Le Guin () [Corola-website/Science/316739_a_318068]
-
("Papesa Ioana") este un roman istoric al scriitoarei americane Donna Woolfolk Cross, care a fost publicat în anul 1996, romanul fiind ecranizat în anul 2009. Autoarea s-a inspirat din legenda papesei Ioana, care ca femeie deghizată în bărbat este aleasă în Roma ca papă. Cea mai mare parte a romanului prezintă întâmplări imaginare, ale unei femei inteligente, care reușește să ajungă
Pope Joan () [Corola-website/Science/318881_a_320210]
-
a pus accent pe bogăția detaliilor. "Kirkus Reviews" a comparat romanul cu un amestec de elemente și personaje fantasy care, dincolo de faptul că e derivat, e bine realizat și prinde cititorul. Încă se speculează asupra faptului dacă romanul va fi ecranizat sau nu. Întrebat cu ocazia premierei filmului "Eragon" despre această posibilă ecranizare, Christopher Paolini a răspuns: " Cred că vom știi după weekendul de deschidere." Weekendului de deschidere nu i-a mai urmat niciun comentariu, dar mulți critici au luat în
Eragon II. Cartea primului născut () [Corola-website/Science/316101_a_317430]
-
după weekendul de deschidere." Weekendului de deschidere nu i-a mai urmat niciun comentariu, dar mulți critici au luat în considerare în recenziile lor posibilitatea ecranizării. Unul dintre ei a declarat că planurile celor de la 20th Century Fox de a ecraniza "Eragon II" au ratat startul și că "va fi greu să convingă persoanele care nu sunt fani înrăiți să dea o mână de ajutor." Chiar și unii dintre criticii care au recenzat favorabil filmul au fost sceptici cu privire la posibilitatea unei
Eragon II. Cartea primului născut () [Corola-website/Science/316101_a_317430]
-
a scris pentru copii și tineret. "Leș contes du chat perché" au fost traduse și publicate și în română, încă de la sfârșitul anilor 50. Marcel Aymé a scris dialogurile pentru cateva fime artistice: Mare parte din românele sale au fost ecranizate : În 1934, "Stradă fără nume", "La Rue sans nom", film regizat de Pierre Chenal, cu Fréhel, Pierre Larquey, Robert Le Vigan. În 1950 este ecranizata cartea "Omul care trece prin zid", "Garou-Garou, le passe-muraille" de Jean Boyer cu Bourvil, Joan
Marcel Aymé () [Corola-website/Science/316193_a_317522]
-
care trece prin zid", în 1977, film de Pierre Tchernia, cu Michel Serrault și Andréa Ferreol, "Grația", "Vrăjitoarea", "Uranus", cu Gérard Depardieu, în 1990, "Héloise", "Zilele în care nu exist", după "Cartelă", "La Carte", în 2003. "Le Boeuf clandestin" este ecranizat în 2013, avându-l protagonist pe Christian Clavier. Teme ale sale sunt preluate în nenumărate producții. "Omul care trece prin zid" este realizat în Germania în regia lui Ladislau Vajda în 1959 ("Ein Mann geht durch die Wand") "Omul care
Marcel Aymé () [Corola-website/Science/316193_a_317522]
-
Sand, căci unele descrieri sunt foarte asemănătoare. Tema mortului viu apare și alte opere ale lui Verne, precum "Testamentul unui excentric", "Doamna Branican", "Sfinxul ghețarilor" și "Mathias Sandorf". Acest roman, ca și marea majoritate a operei lui Verne, a fost ecranizată. Există patru adaptări cinematografice: două românești în 1957 și 1981, o producție cehoslovacă în 1981 și una franceză în 1976 (ORTF). Prima adaptare a volumului "Castelul din Carpați" a fost realizată în 1957, producător fiind Alberto Cavalcanti, iar scenarist Titus
Castelul din Carpați () [Corola-website/Science/320184_a_321513]
-
Fonvielle: ""Facultatea de a-ți lua zborul ca un simplu porumbel presupune construirea unui motor ușor și puternic, care nu există. Să vrei să te lipsești de el, e mai rău decât să pui căruța înaintea boilor."" Romanul a fost ecranizat în 1961 în filmul, "Master of the World", cu Vincent Price în rolul lui Robur. Filmul a păstrat conceptele de bază, dar a adăugat anumite elemente intrigii și o poveste de dragoste. În acestă versiune, Robur este un idealist care
Robur Cuceritorul () [Corola-website/Science/321237_a_322566]