1,061 matches
-
treia, prin intermediul perspectivei unora dintre personaje. Până la sfârșitul volumului al patrulea, există șaptesprezece personaje din perspectiva cărora sunt relatate mai multe capitole și opt care au doar un capitol. Popularitatea crescândă a seriei a determinat compania HBO să realizeze o ecranizare pentru televiziune, numită "Urzeala tronurilor". Episodul pilot a fost produs în 2009, iar angajamentul pentru o serie de nouă episoade a fost luat în martie 2010. Pe baza cărților s-au realizat table de joc și RPG-uri, precum și culegeri
Cântec de gheață și foc () [Corola-website/Science/321956_a_323285]
-
1971, "The Lathe of Heaven", a fost ecranizat de două ori, prima dată de "WNET New York" în 1980 (cu participarea ei) și a doua oară de "A&E Network" în 2002. Într-un interviu din 2008, Le Guin a apreciat ecranizarea din 1980 ca fiind "singura ecranizare bună" a operei sale până la acea dată. La începutul anilor '80, animatorul și regizorul Hayao Miyazaki i-a cerut permisiunea să creeze o adaptare animată după Terramare. Nefamiliarizată cu opera lui și cu genul
Ursula K. Le Guin () [Corola-website/Science/316739_a_318068]
-
fost ecranizat de două ori, prima dată de "WNET New York" în 1980 (cu participarea ei) și a doua oară de "A&E Network" în 2002. Într-un interviu din 2008, Le Guin a apreciat ecranizarea din 1980 ca fiind "singura ecranizare bună" a operei sale până la acea dată. La începutul anilor '80, animatorul și regizorul Hayao Miyazaki i-a cerut permisiunea să creeze o adaptare animată după Terramare. Nefamiliarizată cu opera lui și cu genul anime în general, Le Guin a
Ursula K. Le Guin () [Corola-website/Science/316739_a_318068]
-
acțiune. Ursula Le Guin a scris: "În mare parte a fost, după părerea mea, incoerent." În 2004, Sci Fi Channel a ecranizat primele două cărți din trilogia Terramare într-un mini-serial intitulat "Legend of Earthsea". Le Guin a criticat vehement ecranizarea, numind-o o "replică palidă a Terramării imaginate de mine" și obiectând împotriva standardizării personajelor și a modului în care a fost "ținută la distanță de proces". În anii '80, programul radiofonic al CBC 'Vanishing Point' a adaptat 'Deposedații' într-
Ursula K. Le Guin () [Corola-website/Science/316739_a_318068]
-
în afară de tenis de masă și baschet, a jucat fotbal ca profesionist în sezonul competițional 1949/1950. Începând din 1958 a fost actor la Teatrul Maghiar din Cluj; șapte ani mai târziu și-a început cariera de actor de film în ecranizarea cinematografică "Pădurea spânzuraților" (1965) regizată de Liviu Ciulei. Până în 1977, el a jucat în România natală, apoi a plecat în Ungaria, unde a făcut parte din ansamblul de actori al Mafilm. A obținut Premiul pentru cel mai bun actor la
Ferenc Bencze () [Corola-website/Science/327490_a_328819]
-
jucau roluri de țărani români vorbind cu accent berlinez” (potrivit lui Ion I. Cantacuzino). Filmul interbelic nu s-a păstrat, dar lucrările de specialitate îl consideră a fi primul film sonor românesc. După mai mult de 50 de ani de la prima ecranizare a sa, romanul lui Liviu Rebreanu i-a trezit interesul cineastului Sergiu Nicolaescu. Acesta din urmă a scris un scenariu, împreună cu un colaborator constant, inginerul de sunet Anușavan Salamanian. Cei doi mai colaboraseră anterior la scrierea scenariilor filmelor "Osînda" (1976
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
Faranga, a fost redenumit în film Dumitru Aioanei, s-a omis secvența în care studentul Ursu îl bate pe cârciumarul ce participase la târgul infam ș.a. Nicolaescu a realizat o nouă adaptare cinematografică a romanului, abordând cu curaj subiectul. Noua ecranizare a fost tot o coproducție româno-germană , ea fiind realizată de Casa de Filme 3 și Cine TV Berlin în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Nicu Gheorghe. Dansurile din film au fost interpretate de ansamblurile folclorice
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
său față de întreaga filmografie a lui Nicolaescu, începând cu filmele pe care le-a realizat în timpul regimului comunist, Valerian Sava l-a descris pe Nicolaescu ca un regizor netalentat căzut într-o „transă megalomanică” și a considerat "Ciuleandra" drept „o ecranizare grosieră”. Compozitorul Adrian Enescu a primit în 1985 Premiul pentru muzică al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "Ciuleandra" și "Pas în doi". "Ciuleandra" a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1986
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
of the 20th Century." Neașteptatul eșec comercial al celei de-a patra cărți a lui Martin, "The Armageddon Rag" (1983), „practic mi-a distrus cariera de romancier pe moment”, după cum își amintește el. Totuși, achiziționarea de către Hollywood a opțiunii de ecranizare a romanului i-a permis începerea unei cariere în televiziune, mai întâi în echipa scenariștilor și, ulterior, pe post de consultant executiv, pentru revitalizarea serialului "Zona crepusculară". El a lucrat la scenariul unui spectacol pe care ABC l-a oprit
George R. R. Martin () [Corola-website/Science/321531_a_322860]
-
2003, Fantasy Flight Games a lansat jocul "The Game Of Thrones" și, în 2010, "The Battles of Westeros", bazat pe bătăliile descrise în seria "Cântec de gheață și foc". În timp ce lucra la romanul "Dansul dragonilor", a fost implicat în producerea ecranizării pentru televiziune a cărților seriei "Cântec de gheață și foc", al cărui nume a fost ales după prima carte, "Urzeala tronurilor". Implicarea lui Martin a inclus alegerea echipei de producție și participarea la scrierea scenariului; genericul îl creditează ca producător
George R. R. Martin () [Corola-website/Science/321531_a_322860]
-
Primul sezon a fost nominalizat la treisprezece premii Emmy, dintre care a câștigat două: unul pentru generic și unul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, acordat lui Peter Dinklage. Al doilea sezon, conținând tot zece episoade, reprezintă ecranizarea celui de-al doilea roman al seriei, "Încleștarea regilor" și a fost difuzat începând cu 1 aprilie 2012. A fost nominalizat la doisprezece premii Emmy (printre care s-a numărat o nouă nominalizare a lui Dinklage), dintre care a câștigat
George R. R. Martin () [Corola-website/Science/321531_a_322860]
-
de autor și un exercițiu prost pentru scriitorii aspiranți. El nu a permis niciuneia dintre proprietățile sale intelectuale să fie folosite în fan fiction. Seria Cântec de gheață și foc: Alte romane Mike the Pike Productions a cumpărat drepturile de ecranizare a nuvelei. O listă completă Premiile și nominalizările lui Martin poate fi găsită la indexul premiilor science fiction al revistei "Locus".
George R. R. Martin () [Corola-website/Science/321531_a_322860]
-
May.in New York Din 1962 a apărut inițial în benzi desenate, ca mai târziu să apară la televizor și chiar pe marile ecrane. Într-o serie de trei filme consecutive eroul a fost jucat de Tobey Maguire, iar în ultima ecranizare ce consta într-un reboot al poveștii inițiale, Spider-Man este interpretat de Andrew Garfield. În film din 2002 este prezentată o frântură din viața lui Peter Parker. El ajunge "Omul Păianjen" în urma unei mușcături a unui păianjen radioactiv. După moartea
Omul Păianjen () [Corola-website/Science/307957_a_309286]
-
pe parcursul seriei este Kondo Kiichi (care și-a luat numele Kondo după adoptarea sa de către neamurile din partea mamei). Cele mai puțin importante clanuri ale Tribului. În general lucrează ca grăjdari și servitori. La ora actuală se fac planuri pentru o ecranizare a romanului "Să nu trezești podeaua-privighetoare", Lian Hearn confirmând că David Henry Hwang lucrează la scenariu.
Legendele clanului Otori () [Corola-website/Science/320760_a_322089]
-
și care în fond era un aventurier, se sustrage mirajului pentru a se dedica activității pe tărâm social”". În perioada comunistă, piesa a fost jucată de multe ori pe scenele teatrelor din România. Inițial ea ar fi fost propusă pentru ecranizare în anii '70 regizoarei Malvina Urșianu, dar aceasta ar fi refuzat. Proiectul a ajuns apoi la regizorul Iulian Mihu. Între timp, dramaturgul Horia Lovinescu a decedat la 16 septembrie 1983. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman a afirmat că filmul "Surorile" este o ecranizare „cu tonuri realist-poetice” care prezintă „portrete viabile, pe fundalul unei epoci sociale frământate”. Sunt apreciate rolurile de compoziție realizate de actrițele Adela Mărculescu (care o interpretează pe Iulia, sora cea mare, „care depășește - cu sobrietate și demnitate - condiția femeii părăsite
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
Adina Cezar, despre care criticul consideră că realizează „una dintre cele mai originale compoziții ale filmului”. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Răsturnarea istorică din 1944 marchează și existența surorilor Boga. Meticuloasă ecranizare a piesei lui Horia Lovinescu, compromisă de lipsa de coerență specifică regizorului și de aerul de teatralitate, conservat în pofida excentricităților vizuale.”"
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
toate mediile sociale. Regizorul este învinuit că "„urmărește prea multe fire epice, pierzându-le pe parcurs”", iar din această cauză filmul "„filmul pare uneori dezlânat”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Ecranizare după romanul lui Paul Georgescu, interesantă prin autenticul atmosferei și, mai ales, prin confruntarea intransigentului Rebengiuc cu scepticul avocat Iordache. Din păcate regizorul se rătăcește între multitudinea firelor epice pe care i le oferă masiva carte.”"
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
(2005) (titlu original "Old Man's War") este un roman science fiction de John Scalzi. A fost nominalizat la premiul Hugo pentru "Cel mai bun roman" în 2006, iar în 2011 Paramount Pictures a cumpărat drepturile de ecranizare. În 2006 a fost publicată continuarea, "Brigăzile-Fantomă", urmată de alte trei cărți: "Ultima colonie" (2007) și "Povestea lui Zoë" (2008) și "The Human Division" (2013). Romanul relatează la persoana întâi povestea lui John Perry, un scriitor de 75 de ani
Războiul bătrânilor () [Corola-website/Science/323732_a_325061]
-
Marele Zid, în timp ce "3001" nu vorbește despre așa ceva. Aceste universuri paralele fac parte din continuitatea retroactivă a lui Clarke. Pe Yahoo Entertainment s-a anunțat în anul 2000 că MGM și actorul și regizorul Tom Hanks purtau discuții legate de ecranizarea atât a romanului "2061" cât și a lui "3001", Hanks urmând să-l interpreteze pe Frank Poole. O actualizare făcută în 2001 menționa că proiectul nu fusese concretizat. În 2012, un scenariu al romanului "3001" a fost pus pe site
3001: Odiseea finală () [Corola-website/Science/323991_a_325320]
-
după publicarea sa în Germania (în special în limbile blocului comunist), primele traduceri în limba engleză au apărut în 2009, el devenind un best-seller. Până în martie 2011 romanul se vânduse în cca 750.000 de exemplare la nivel mondial. Prima ecranizare a romanului a avut loc în 1962 în regia lui Falk Harnack. Titlu: „Jeder stirbt für sich allein”. În 1981 regizorul Peter Zadek a pus în scenă la Teatrul Schiller din Berlinul de Vest spectacolul de revistă „Jeder stirbt für
Fiecare moare singur (roman) () [Corola-website/Science/325514_a_326843]
-
de o ținută și de un profesionalism impecabile”. Stere Gulea a avut numai cuvinte de laudă despre Sofia Vicoveanca, spunând că a fost o onoare să lucreze cu ea. Regizorul s-a gândit într-o vreme să facă o nouă ecranizare a romanului "Baltagul" de Mihail Sadoveanu, considerând-o pe cântăreața bucovineană ca cea mai potrivită interpretă a rolului Vitoria Lipan. Tânăra soprană Daniela Vlădescu (n. 1956) a interpretat rolul Anei, soția lui Culi. Ea a debutat în film și s-
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
de titluri naționale. A deținut recordurile la stilul liber la toate probele de la 100 de yarzi la jumătatea de milă și a fost primul care a înotat 100 m sub un minut. A devenit celebru prin seria de filme Tarzan, ecranizări inspirate de romanele lui Edgar Rice Burroughs. Seria de filme a început la studiourile MGM, cu "Tarzan the Ape Man" ("Tarzan omul-maimuță"), în 1932. Se povestește că în timpul revoluției cubaneze, pe când Johny Weissmüller juca golf cu niște prieteni în Cuba
Johnny Weissmüller () [Corola-website/Science/297526_a_298855]
-
Osveta", Nolit, Belgrad, 1964; traducere de Aurel Gavrilov), slovenă ("Nechiforjeva žena", Prešernova družba, Ljubljana, 1966; traducere de J.K.), rusă ("Чекан", Izvestija, Moscova, 1983; traducere de Mihail Fridman) și norvegiană ("Øksa", Gyldendal, Oslo, 1997; traducere de Steinar Lone). Prima intenție de ecranizare a romanului "Baltagul" i-a aparținut regizorului Liviu Ciulei. Scenaristul italian Sergio Amidei i-ar fi propus cineastului român să-i ofere rolul principal actriței italiene Anna Magnani. Scenariul lui Amidei se îndepărta însă de epica sadoveniană, iar personajul Nechifor
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
Sergio Amidei i-ar fi propus cineastului român să-i ofere rolul principal actriței italiene Anna Magnani. Scenariul lui Amidei se îndepărta însă de epica sadoveniană, iar personajul Nechifor Lipan urma să se schimbe caracterologic de trei ori în timpul filmului. Ecranizarea romanului a fost proiectată apoi de Victor Iliu (1964), Liviu Ciulei (1966) și Lucian Pintilie (1968), fiind încredințată în cele din urmă lui Mircea Mureșan. Filmul "Baltagul" a fost realizat ca o coproducție româno-italiană, fiind filmat în perioada 28 februarie
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]