499 matches
-
ei este prezumata pînă la dovadă contrară. Dovadă se solicită Ministerului Justiției, care stabilește situația reală, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe. Articolul 7 Conținutul legii străine se stabilește de instanță judecătorească prin atestări obținute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau un alt mod adecvat. Partea care invocă o lege străină poate fi obligată să facă dovada conținutului ei. În cazul imposibilității de a stabili conținutul legii străine, se aplică legea română. Articolul 8 Aplicarea
LEGE nr. 105 din 22 septembrie 1992 (*actualizată*) cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226909_a_228238]
-
execută întocmai de către părțile sale, eventualele litigii născute în temeiul acestora urmând să fie soluționate de către instanțele judecătorești. Faptul că angajatorul nu a acordat primele de concediu la care erau îndrituiți angajații nu are drept efect obligația legiuitorului de a edicta norme de reglementare primară spre a stabili un termen de eșalonare. Din contră, se naște dreptul la acțiune al angajatului în baza contractului colectiv de muncă semnat și în condițiile Codului muncii sau ale Legii nr. 168/1999 privind soluționarea
DECIZIE nr. 1.251 din 7 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2007 pentru aprobarea plăţii primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227230_a_228559]
-
o regulă de circulație pentru nerespectarea căreia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce, este firesc ca acest comportament să fie sancționat, în vederea atingerii finalității pentru care acest act normativ a fost edictat, și anume asigurarea desfășurării în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic. Faptul că, ulterior momentului pronunțării de procuror sau instanță a unei soluții de neîncepere a urmăririi penale
DECIZIE nr. 1.041 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 103 alin. (1) lit. c) şi alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226704_a_228033]
-
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate. Doar Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, și Guvernul, ca legislator delegat, au competența de a edicta legi, respectiv de a emite ordonanțe prin care pot fi modificate și completate reglementările deja existente. De altfel, din lectura prevederilor art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , se poate observa că textul este
DECIZIE nr. 645 din 11 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 coroborate cu cele ale art. 128 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223430_a_224759]
-
de jurisdicție în materie penală. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: I. Textele criticate din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 instituie regulile ce trebuie respectate în cadrul etapei de constituire a consiliilor locale. Legiuitorul român a înțeles să edicteze o serie de norme care să disciplineze acest proces, reglementând etapele ce trebuie parcurse și operațiunile ce trebuie îndeplinite. În acest scop, a stabilit ordinea logică și cronologică în care acestea să se desfășoare, astfel încât constituirea consiliului local să aibă
DECIZIE nr. 562 din 14 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30, art. 31, art. 31^1, art. 32, art. 33 şi art. 34 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a celor ale art. 49 şi art. 50 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211639_a_212968]
-
face altceva decât să instituie sancțiunile aplicabile celor ce nesocotesc normele care reglementează relațiile sociale ce se stabilesc în procesul de încadrare în muncă și de detașare a străinilor pe teritoriul României. Este firesc ca legea să impună respectarea regulilor edictate în vederea organizării și disciplinării acestui domeniu, stabilind sancțiuni pentru nesocotirea acestora. Dreptul la muncă, garantat la nivel constituțional, nu este îngrădit în niciun fel prin reglementarea unor sancțiuni la regimul încadrării în muncă și al detașării străinilor pe teritoriul României
DECIZIE nr. 687 din 5 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212451_a_213780]
-
1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege fiind edictate cu respectarea principiilor și a drepturilor prevăzute de dispozițiile constituționale la care autorul excepției își raportează critica. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, necontravenind textelor și principiilor constituționale invocate de autorul excepției. Președinții celor două Camere
DECIZIE nr. 788 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201838_a_203167]
-
asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 95D/2008, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Precizează că instituirea posibilității examinării nelegalității unui act administrativ individual în raport cu actul normativ în temeiul căruia a fost edictat apare ca o consacrare a dreptului de acces liber la justiție, fiind asigurate premisele respectării dreptului la un proces echitabil și a rezonabilității duratei procesului și aplicându-se tuturor celor vizați de ipoteza normei, în mod nediscriminatoriu și fără excepții
DECIZIE nr. 698 din 17 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201531_a_202860]
-
constituționale exclusive ce revine Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform dispozițiilor art. 126 alin. (3) din Constituție. Astfel, prin prisma dispozitivului și considerentelor, nu se poate susține sub nicio formă că prin aceste hotărâri au fost edictate noi norme juridice, prin arogarea competenței de legiferare ce aparține puterii legiuitoare a statului. Mai mult, dacă s-ar accepta teza conform căreia această unică și constituțională competență ce revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, de a asigura interpretarea
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate a acestora. Referitor la autoritatea legiuitoare, Parlament sau Guvern, după caz, în acord cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, aceasta are obligația de a edicta norme care să respecte anumite trăsături: claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate. Curtea observă că atât dispozițiile legale care au constituit temeiul pronunțării deciziilor de către Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și întreg cadrul legislativ referitor la drepturile salariale ale
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
caracter temporar, aplicându-se pe parcursul anului 2011, tocmai pentru a nu se afecta substanța dreptului constituțional protejat. Astfel, este evident că restrângerea exercițiului unui drept trebuie să dureze numai atât timp cât se menține amenințarea în considerarea căreia această măsură a fost edictată. Nu în ultimul rând, Curtea observă că prin Opinia nr. 598 din 20 decembrie 2010 a Comisiei de la Veneția, dată la cererea președintelui Curții Constituționale a Macedoniei, opinie care a fost adoptată la a cea de-a 85-a sesiune
DECIZIE nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229089_a_230418]
-
stabilirea unor ierarhii între aceste instanțe. În cauză, deși înțelesul normei europene a fost deslușit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cerințele rezultate din această hotărâre nu au relevanță constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-și eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituția României. 4. În ceea ce privește invocarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor constituționale ale art. 135 alin. (2
DECIZIE nr. 668 din 18 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, ale anexelor nr. 1-4 la această ordonanţă de urgenţă, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 , în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233612_a_234941]
-
27 mai 2010). Momentul 6 martie 1945 marchează instaurarea dictaturii comuniste, iar 22 decembrie 1989 vizează sfârșitul acesteia în România. Prin urmare, perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 este circumscrisă în totalitate perioadei dictaturii comuniste, astfel încât opțiunea legiuitorului de a edicta o lege reparatorie numai în privința persoanelor aflate în ipoteza art. 1 din lege este una justificată în mod obiectiv și rațional. Așadar, este neîntemeiată critica potrivit căreia sintagma "referitoare la perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989", regăsită în cuprinsul Legii
DECIZIE nr. 402 din 24 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 3, art. 4 alin. (1) şi (2) şi art. 5 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234388_a_235717]
-
o regulă de circulație pentru nerespectarea căreia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce, acest comportament este și trebuie să fie sancționat, în vederea atingerii finalității pentru care acest act normativ a fost edictat, și anume asigurarea desfășurării în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4
DECIZIE nr. 912 din 5 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234408_a_235737]
-
Legea nr. 393/2004 sunt constituționale. În acest sens arată că, în ceea ce privește art. 3 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , "textul legal criticat nu face altceva decât să reia principiul consacrat de art. 123 alin. (5) din Constituție, fiind edictat în virtutea acestui text constituțional, astfel că nu se poate susține neconstituționalitatea acestuia". Faptul că prefectul poate ataca direct în contencios un act administrativ pe care îl consideră nelegal "nu pune la îndoială sub nicio formă principiul potrivit căruia justiția este
DECIZIE nr. 482 din 12 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 70 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233458_a_234787]
-
stabilirea unor ierarhii între aceste instanțe. În cauză, deși înțelesul normei europene a fost deslușit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cerințele rezultate din această hotărâre nu au relevanță constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația Legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-și eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituția României. 3. Pentru motivele arătate anterior, Curtea nu poate reține încălcarea prin textele criticate a dispozițiilor constituționale
DECIZIE nr. 669 din 18 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233954_a_235283]
-
27 mai 2010). Momentul 6 martie 1945 marchează instaurarea dictaturii comuniste, iar 22 decembrie 1989 vizează sfârșitul acesteia în România. Prin urmare, perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 este circumscrisă în totalitate perioadei dictaturii comuniste, astfel încât opțiunea legiuitorului de a edicta o lege reparatorie numai în privința persoanelor aflate în ipoteza art. 1 din lege este una justificată în mod obiectiv și rațional. Așadar, este neîntemeiată critica potrivit căreia sintagma "referitoare la perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989", regăsită în cuprinsul Legii
DECIZIE nr. 376 din 22 martie 2011 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 3, art. 4 alin. (1) şi (2), art. 5 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233986_a_235315]
-
până la dovada contrară care se stabilește de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe. ... Articolul 2562 Conținutul legii străine (1) Conținutul legii străine se stabilește de instanța judecătorească prin atestări obținute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat. ... (2) Partea care invocă o lege străină poate fi obligată să facă dovada conținutului ei. ... (3) În cazul imposibilității de a stabili, într-un termen rezonabil, conținutul legii străine
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233224_a_234553]
-
În plus, autonomia locală nu poate fi interpretată ca reprezentând suveranitate și independența colectivităților locale, deoarece acestea nu sunt în afara statului, a legilor adoptate de Parlament. Totodată, activitatea consiliilor locale trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Invocă în acest sens deciziile Curții Constituționale nr. 252/2010 și nr. 1.567/2009 referitoare la principiul autonomiei locale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele
DECIZIE nr. 13 din 18 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) şi (5) şi art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231058_a_232387]
-
din Constituție, potrivit cărora consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. De aceea, activitatea consiliilor locale trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora". Totodată, Curtea a constatat că "principiul autonomiei locale, consacrat la nivel constituțional prin dispozițiile art. 120 alin. (1), nu justifică existența unei autonomii de decizie în afara acestui cadru legal, a cărui respectare
DECIZIE nr. 13 din 18 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) şi (5) şi art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231058_a_232387]
-
din Constituție, potrivit cărora consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. De aceea, activitatea consiliilor locale trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. În acest context, stabilirea unei sancțiuni pentru inactivitatea acestei autorități locale apare pe deplin justificată și nu este susceptibilă să lezeze valorile enumerate în art. 30 alin. (6) din Constituție. În fine
DECIZIE nr. 267 din 22 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231479_a_232808]
-
unui proces care prezintă toate garanțiile specifice procesului echitabil, în care părțile vor beneficia de toate drepturile procesuale și își vor putea susține apărările pe care le consideră necesare. Curtea reține, de asemenea, că textele de lege criticate au fost edictate în virtutea dreptului suveran al statelor părți la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale de a controla intrarea, șederea și îndepărtarea străinilor de pe teritoriul lor, drept recunoscut de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, reprezentată, de
DECIZIE nr. 41 din 20 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) lit. f), art. 51 alin. (2) şi art. 77 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230314_a_231643]
-
în Cauza Beian împotriva României). În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea constată că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile mai sus arătate. Referitor la aceste cerințe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât
DECIZIE nr. 26 din 18 ianuarie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2), art. 49 alin. (2), art. 54 şi art. 56 din Legea privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239058_a_240387]
-
din Constituție, potrivit cărora consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. De aceea, activitatea consiliilor locale trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. În plus, în continuarea acestei idei, Curtea reține că dizolvarea de drept a consiliului local, atunci când nu se întrunește timp de două luni consecutiv, constituie o sancțiune pentru inactivitatea acestuia, instituită în
DECIZIE nr. 1.347 din 13 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237426_a_238755]
-
o regulă de circulație pentru nerespectarea căreia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce, este firesc ca acest comportament să fie sancționat, în vederea atingerii finalității pentru care acest act normativ a fost edictat, și anume asigurarea desfășurării în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic. Faptul că, ulterior momentului pronunțării de procuror sau de instanță a unei soluții de neîncepere a urmăririi
DECIZIE nr. 1.599 din 15 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. (1) lit. c), alin. (1^1), alin. (3) şi alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238981_a_240310]