3,527 matches
-
a unui cutremur sufletesc”. Competenta prefață și prezentare a volumului, semnată de Daniel Marian, dezvăluie calitățile poematice și profunzimile ideatice ale poeziilor: „Acest «déjà vu» croit de Ileana-Lucia Floran, pentru a fi trăit, e un alt fel de a păcăli efemerul, un balans între a fost/ n-a fost și va fi sau nu va mai fi, admițând că tot ceea ce este, fabulos de mult contează. Iată și raza de soare care m-a convins să spun aceasta: «Cum ar fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
non- sensul poetic al dadaiștilor ori fără hotărârea suprarealiștilor de a-și asuma inconștientul grație insolenței și stranietății. Așa s-a ajuns la acele evenimente live radicale prin natura lor, care comportă o receptivitate proprie culturii pop față de imediat și efemer. În orice caz, muzica pop, happeningul ori performance-ul, dar și creațiile savante contribuie din plin la despărțirea grâului de neghină, adică a artei de non-artă. Vorba lui Allan Kaprow: „arta nu trebuie să pară artă ca să fie artă”.
Bi-polaritatea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/83217_a_84542]
-
arinilor. În concordanță cu sensul imaginilor, Cristina Uruc a imaginat o muzică din sunete lungi amplasate, pe de o parte, în registrul grav - fagotul și violoncelul -, pe de altă parte, la polul opus, în cel acut - viola și flautul. Cu toate că efemeră, „suflarea” a produs totuși o vibrație sufletească plină de gingășie. Zona suprarealist-metafizică a continuat să-i inspire pe compozitorii actuali. O atare tendință s-a reflectat și în scurt-metrajul regizat de Ana Niță, cu muzică de Sabina Ulubeanu, intitulat Vacant
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Proteu). Uimitoare e însă capacitatea lui critic-integratoare, cu absorbția unor elemente și valori pe care spiritul comun le vede exclusiv în opoziție. Lethe și Styxul, Apolo și Dionysos, Icar și Anteu, piramidele deșertului și clipele pulsatile ale vieții, statornicul și efemerul, esența și aparența lucrurilor, fiarele și templele, zeii și monștrii, râsul omenesc și surâsul inuman al olimpienilor sau al Sfinxului, preștiința destinului și experiențele pe care le stoarcem de toată seva lor: aceste bipolarități, și altele încă, sunt puse în
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
miez durabil: credința. Mai precis, există trei ipostaze ale lui Marius Vasileanu în acest volum; trei felii identitare îmbinîndu-se în aceeași ființă. Mai întîi, gazetarul comentînd evenimente din lumea ecleziastă, precum un autor care, aplecîndu-se asupra realității, plătește tributul reflecțiilor efemere pe marginea unor evenimente datate: fricțiunile din BOR, cazul Tanacu, kitsch-ul decorului bisericesc etc. În toate aceste cazuri, Marius Vasileanu, deși critic, lucid, echilibrat, e nespectaculos. E previzibil de împăciuitor și revoltător de blînd. Face figura unui propovăduitor al
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
de haită agresiv al celor pentru care istoria începe o dată cu ei. Așa s-a ajuns ca nobila misiune a editorului să se fi evaporat dintre preocupările noii generații de intelectuali. Obișnuiți cu succesul imediat - pe cât de rapid, pe atât de efemer -, o întreagă pleiadă de inși altminteri dotați au preferat să jure Zeului-clipă, în loc să ambiționeze să se înhame la înălțarea unor monumente rezistente în timp. Știu, meseria de editor e prost plătită. Dar aceea de "jurnalist cultural" chiar te îmbogățește? Drama
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
nectarul. Femeile care i se perindă prin cameră (și prin viață) nu reușesc să-l smulgă din această imobilitate extatică și să se impună ca oameni cu conștiință. Rămân umbre grațioase (sau agasante, când încep să vorbească de căsătorie), partenere efemere într-un joc care procură plăceri inferioare celor oferite de lectură. Aceasta nu înseamnă că autorul jurnalului rămâne indiferent la ceea ce se întâmplă în jurul lui, în România comunistă. Dimpotrivă, după cum reiese din însemnările pe care și le face aproape zilnic
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
Dan spunea cândva că postmodernismul este o cultură de așteptare. "Nu se sesizează mari curenți energetici, ci doar o infinitate de pulsări în zona eseisticii, o simultaneitate de concerte camerale ce se grupează și se despart în configurații aproximative și efemere". În acest peisaj compozitorul post-modern pândește la toate colțurile, fiind pregătit să răspundă oricărei provocări. Nu e ușor să reziști la un asemenea stres: îți trebuie o anume îndemânare, iscusință chiar în a dribla ceea ce nu te reprezintă și a
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
de boli venerice. Infatigabilul Don Juan, care pare asaltat de femei (odată, ar fi fost 53 în câteva luni!), e în același timp (și tocmai prin aceasta își înalță textul deasupra documentului!) un poet care știe să extragă perenul din efemer, să fixeze frumusețea momentelor și a dulcineelor care l-au înfiorat. Aleg un exemplu dintre cele mai elocvente, unde nervul narativ însuflețește o pagină inubliabilă. Brabantil, aluzie transparentă la "berbant", se găsește de astă dată într-o sală de concert
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
e cel mai potrivit ... Nu lipsesc din peisaj răsfățații, năzuroșii, cinicii. Cu un mai tînăr confrate, mult prețuit de subsemnatul, am avut o pățanie memorabilă. Cînd am înființat, în Amarul Tîrg, revista Columna, care, din păcate, a avut o existență efemeră, neinteresînd cîtuși de puțin oficialitățile locale ce s-au angajat s-o sprijine financiar, i-am acordat cronica literară. D-sa a acceptat. Dar prima carte pe care a ținut morțiș s-o comenteze în primul număr a fost una
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
vîntul serii sărutate." L'onde rose ("Sous le plongeon brutal l'onde s'entr'ouvre rose...") e mariajul, nu lipsit de siluiri, dintre culoare, evocînd parfumul, și apele-ape. "Smaraldul mărei răpitoare/ E jocul vecinic de colori." Amestec de grandoare, superficialitate, efemer. Decăderea intră în logica rozei și, deopotrivă, în schema de construcție din Thalassa. Un demon al miezului zilei, aducînd pe insulă o căldură grea, leșinată, în care ghicești miasme de flori descompuse, face mai mult rău chiar decît ispita cunoașterii
Mare și trandafiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8390_a_9715]
-
pildă, cum a ajuns social-democratul Constantin Titel Petrescu să scrie în Glasul Patriei, iar unii dintre ei s-ar putea să n-aibă habar nici cine a fost Titel Petrescu. Nu mai vorbesc de autorii din exil și de publicațiile efemere la care scriau. Dacă ar fi fost dusă cum se cuvine la bun sfîrșit această antologie ar fi putut fi o carte remarcabilă. Așa nu e decît o contribuție de texte care probabil că pe tinerii studioși îi bagă în
Glasul neiertător al Patriei. Anii 50. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8412_a_9737]
-
și fotografie. Am învățat ce înseamnă răbdarea, discreția, starea, modelarea emoției, a luminii, suspendarea în timpul imaginii. Am învățat ce este extazul trăit fără cuvinte. Am învățat ce înseamnă să însoțești o confesiune, să fii parte, din umbră, a unei construcții efemere. Ceva din zborul lin către uitare a teatrului este prins în conturul unei fotografii care imprimă brusc ritmul ei, timpul ei, alte coordonate. Fără acest gen, artele spectacolului ar fi infinit mai sărace, mai fără probe, dacă vreți, ale trecerii
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
a certitudinii . Prins în caruselul evenimentelor, profesorul Ovidiu Cornescu revine, în momentele abisale ale pierderii libertății de găndire sau în cele de maximă creativitate, care îl apropie de divinitate, la vibrația sonoră, „muzica sferelor” însemnănd o contrareacție la iluziile, la efemerul carmic. Muzica se constituie așadar într-un liant al celor mai inedite atitudini, acțiuni , situații detaliate în roman. Încă de la primele pagini atenția cititorului este focalizată pe tema principală a „expoziției poemului”: descifrarea misterului propriului destin, taină pe care naratorul
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
forma unei autoconfesiuni în care disociază valoarea semantică a sunetului de cea a cuvântului : „m-am simțit îndemnat să mă gândesc mai stăruitor la ființa inefabilă a muzicii și la puterea ei extraordinară de a influența trările noastre. Structura ei efemeră, care dă și melodiei și ritmului un sens unic, o curgere atât de firească, în stare să umanizeze întreg domeniul sonor, să ne copleșească și să exalte tot ce este uman în om, n-a fost înțeleasă de nimeni în
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
Elena Bibescu și Enescu a reprezentat un eveniment major pentru ambii. Interesantă e nota specifică de prețuire pe care pianista o poartă violonistului, așa cum o stabilește autorul, trădînd o decepție a solitudinii sale luxoase, o melancolie a unei cantonări în efemer, cu ochii nostalgic ațintiți pe firmamentul veciei: În adîncul sufletului, principesa se bucura mai mult de triumful compozitorului decît de al virtuozului, apreciindu-le, bineînțeles, pe amîndouă. Ea a fost cea dintîi care a exprimat această bucurie, mînată poate și
O carte somptuoasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8422_a_9747]
-
josnicia asta! Liberează-mă, Doamne, de chinul ăsta! Nu mai pot, nu mai pot, ajunge, Doamne! M-ai bătut destul! Ajunge Doamne! Am înțeles! Lasă-mă! Ajunge Doamne! Am înțeles! Iartă-mă!" (p. 383). Femeii îi rămâne interzisă până și efemera fericire de a-și reconstrui, departe de țară, o viață și așa sleită: cei doi sunt uciși la graniță, chiar de călăuzele lor. Mor fără să se zbată. Recviemul este dublat de viziunea existențialistă: înstrăinați de ei înșiși și de
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
al videoclipurilor publicitare ale mărcilor importante de parfum. Distincția între masculin și feminin se operează, în prezent, într-un mod disproporționat, pentru că există puține imagini și texte centrate pe cuplul heterosexual. Femeia e regina împărăției parfumate, dar domnia sa este la fel de efemeră ca și parfumul pe care îl promovează. Voi reveni asupra acestui aspect. Ca să scape de război, Ahile a fost ascuns de mama sa la Lycomede, regele Scyrosului, care avea o liotă de fete. Imbrăcat femeiește, cu fața unsă cu un
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
deschide oare calea spre contemplație, așa cum scria Montaigne? Trebuie să îl considerăm un simplu produs al pieții, un cadou agreabil, o necesitate, o parte insesizabilă a identității noastre, un mijloc subtil de erotizare a cotidianului? Răspunsul e ca un parfum: efemer, visat, infinit.
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
e vorba de cît de mișcătoare și neașezată e lumea inte-lec-tua-lilor români, de ușurința cu care încheiem niște alianțe pe care le considerăm veșnice, pentru ca peste un an sau doi să le desfacem definitiv. Și la sfîrșit, după atîtea solidarități efemere și cunoștințe pasagere, simțim cum amărăciunea sedimentată sub forma unor orgolii irascibile dă tonul lumii în care trăim. Dar, întorcîndu-mă la volumul de față, pe care, deși l-am deschis cu gîndul de a-l recenza, l-am terminat cu
Patetismul și blândețea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8004_a_9329]
-
în fața morții care ne așteaptă." (Chalanset, 2004: 207); a te înscrie "întotdeauna în durata indefinită, a subzista sub forma unui germene negru, la rădăcina lucrurilor viitoare" (Nahoum-Grappe, 2004: 242); "o chestiune animată care vine ș...ț din interiorul organizat al efemerului" (Wetzel, 2004: 246). Dar ca întotdeauna, perspectivele definitive aparțin zonei imaginarului. Să ne-o închipuim pe Demeter prăbușită pe stâncile goale, după ce vegetația a murit, plângându-și fiica. Peisajul e deprimant, aspru, de sfârșit de lume. Femeia în plină putere
Mic tratat despre doliu (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6900_a_8225]
-
sovietică. Nu trezește compasiune. Dânsa nu merită să fie compătimită. și totuși, ți se face milă de ea. A fost irepetabilă... Ea nu era întruchipată, fixată în super modele și staruri de cinema. Era revărsată pretutindeni. De aia și era efemeră, dar destul de reală. Era severă, dar sentimentală. Avea ochi rusești și pomeți mongoli. Talie de viespe, dar totdeauna șolduri ample și neabătut lată în spate. Buze subțiri, palide și, nu se știe de ce, ușor mușcate. Frunte îngustă și urechiușe de
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
rugîndu-te pe tăcute ca nimic în alcătuirea lui să nu se fi schimbat între timp. Farmecul lui stă tocmai în stăruința cu care se conservă în ciuda schimbărilor din lume. E un punct de reper stabil într-un ocean de fluctuații efemere. Înainte de a muri aici, Maica Benedicta îi ruga pe apropiați: "Să-l apărați pe Mihai!" Anul acesta, colocviul i-a ascultat dorința.
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
superesteții ce savurează numai rafinăriile stilistice sau extravaganțele sentimentale, nici pe amatorii de povestiri gentile de salon". Prin disocierea "expresiei" de "fond", cea dintîi e acceptată exclusiv ca scop, nicidecum ca mijloc. "Stilul" e taxat ca un simplu aspect al efemerului, nu fără nerv polemic: De dragul unei fraze strălucite sau a unei noi împerechieri de cuvinte, nu vom sacrifica niciodată o intenție. Prefer să fie expresia bolovănoasă și să spun într-adevăr ce vreau, decît să fiu șlefuit și neprecis. Strălucirile
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
aluziv sau pe interpretarea unui rol: Adio mamă, Te-am zărit printre morminte, Șterge-mă din cartea de imobil (G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Metonimii hiperbolice sunt genocid și neutron (cea de a doua, o creație efemeră, legată de alarmele propagandistice ale presei din anii '80 în legătură cu bomba cu neutroni, pregătită de Statele Unite). Termenul trotil e unul generic, evocând mai ales tăria băuturii. Cele mai banale sunt echivalările băuturii cu o substanță otrăvitoare: șoricioaică sau insecticid. În
„Matrafox“ și „pufoaică“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6931_a_8256]