738 matches
-
fost surprins și că m-a lăsat apoi s-o sărut, că m-a lăsat și mai departe... Dar nu foarte departe. Acasă, am început să primesc scrisori de la ea, cam o dată la două săptămâni. Scrisori pur intelec tuale, fără efuziuni. Ce mai citea, ce mai traducea... Îi plăceau mult Nabokov și D.H. Lawrence, citea în engleză postmodernii americani, făcuse o pasi une pentru Robert Coover. Avea fără-ndoială talent critic, observațiile ei nu erau la-ndemâna oricui. Abia spre sfârșitul
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
timp și-n orice împrejurare este un element al ordinii și al moderației. A rămâne fideli lui Dumnezeu și bisericii, a nu se amesteca în agitațiile schimbătoare ale politicii, a sta deasupra intereselor pământești, și numai atenți și prompți la efuziunile neîncetate ale carității, mai ales în zilele de durere, aceasta înseamnă a aduce Patriei cea mai prețioasă slujire”. În interiorul acestui rol evanghelizator, sfințitor și misionar al preotului se află desigur și datoria de a anima creștinește realitățile pământești: această animare
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
monarhice până în epoca persană, în special, în ambiente domestice și funerare (cf. Herrmann, 1994). Cel care purta aceste amulete nu numai că era convins că ele aveau o funcție apotropaică împotriva forțelor rele, dar adesea se așteptau la o adevărată efuziune a puterii divine manifestată prin vitalitate și fertilitate (cf. modalitate inversă în Is 47,9: „Pierderea copiilor și văduvia ți se vor întâmpla în aceeași zi; vor cădea asupra ta cu putere mare în ciuda tuturor vrăjitoriilor tale și multelor tale
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
adăuga uniformei de un albastru închis. — Bine ați venit în Azania, patria celor liberi și harnici ! Poporul meu vă primește cu brațele deschise ! Vocea președintelui-mareșal era tunătoare, iar masi vitatea sa era mai amenințătoare decât în fotografii. Speriat de aceasta efuziune stridentă, Milou se dăduse un pas înapoi, ascunzându-se în spatele lui Tintin, iar Haddock își ștergea cu batista fruntea pe care se adunaseră broboane de sudoare. Energia președintelui-mareșal era inepuizabilă. Frazele se succedau alert, iar miniștrii săi, care îl înconju
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
GREA PERIOADĂ A CIUMEI, AȘTEPTAREA ELIBERĂRII DEFINITIVE ÎI RISIPISE ȘI LUI ORICE OBOSEALĂ. SPERA ACUM ȘI SE BUCURA. NU POȚI SĂ-ȚI SOLICIȚI MEREU VOINȚA ȘI SĂ FII MEREU ÎNCORDAT ȘI E O FERICIRE SĂ DEZLEGI ÎN SFÂRȘIT, ÎNTR-O EFUZIUNE, ACEST SNOP DE ENERGIE STRÂNS PENTRU LUPTĂ. DACĂ TELEGRAMA AȘTEPTATĂ ÎI ADUCEA ȘI EA VEȘTI BUNE, RIEUX PUTEA S-O IA DE LA ÎNCEPUT. ȘI EL ERA DE PĂRERE CĂ TOATĂ LUMEA TREBUIE S-O IA DE LA ÎNCEPUT. Trecu pe dinaintea odăiței portarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
speranțele îi fac pe cei doi să reziste până în luna august a următorului an, iar întrebarea „Poți să nu te simți mulțumit, fericit și mândru că ai un asemenea copil”? ne arată care este suportul unui om împlinit până la fericire. Efuziuni lirice găsim și în alte pagini ale cărții, mai ales când vine vorba de satul natal. Optimismul nativ al scriitorului face ca, în ciuda unei perioade alterată de război, de șicanele unor membri locali ai partidului comunist, să se poată bucura
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
într-o lume dominată de petrolul importat este un risc tot mai mare pentru stabilitatea Statelor Unite, pentru creșterea națiunii și prosperitatea lumii. Trebuie să schimbăm această dinamică începând de acum. Veștile bune sunt că ne aflăm la un pas de efuziunea multor inovații noi care oferă posibilitatea să își aducă contribuția la dobândirea independenței energetice a acestei lumi. Aceasta este o promisiune. Inovații noi vor alimenta viitorul, oferind o siguranță și încrederea în sine în legătură cu energia, pe care nu le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
înțeleagă pe oamenii ăștia, câinele Găsit va observa doar peste câteva clipe că stăpânii duc niște figuri de lut în echilibru pe niște mici tăblii, câte trei pe fiecare, imaginați-vă dezastrul dacă nu mi-ar fi oprit la timp efuziunile. Se îndreaptă echilibriștii spre planșele de uscat care, de săptămâni, au fost golite de farfurii, căni, farfurioare, străchini, căni, urcioare, vase și alte accesorii de casă și grădină. Cele șase păpuși, care vor sta să se usuce sub briză, protejate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
la happy hour, gustările din baruri, la orele mici ale dimineții (chestii plutind prin borcane În spatele tejghelelor, ouă murate, ciolane marinate de porc, alune sărate, chestii din astea) și bufetele all-you-can-eat. Instituția bufetului Îi stîrnea lui Zamyatin cele mai lirice efuziuni. — Numai imaginați-vă, rogu-vă, exulta el, bufetul! Hoarde de compatrioți de-ai mei, stînd pitiți prin tufișuri În timp ce unul dintre ei cumpăra un tichet pentru bufet. Curînd după aceea, bufetul e pustiu și tufișurile sînt pline de oase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
la adresa „Vieții lui Mihai Eminescu” (text polemic, în care critica raționalistă „de azi” - Cioculescu, Călinescu, P. Constantinescu - e taxată, ironic, drept „cacofonică”...) Tînărul Boz este un entuziast al literaturii de avangardă; un susținător avizat, în pofida nu puținelor naivități și a efuziunilor juvenile. În Adevărul, 45, nr. 14604, 12 august 1931, el prezintă elogios personalitatea lui Tristan Tzara care, alături de Brâncuși, „a adus în lumea culturală apuseană un aer proaspăt românesc”. Primul - „cu dinamism diavolesc și focuri bengale de idei”, celălalt, „în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
plajă cu nisip alb, era În mod excepțional Închis din pricina nunții. Gildas Îi zări primul. - În sfîrșit! Se grăbi spre cei doi și nimeri În brațele lui Christian, care ceru pînă la urmă Îndurare. Loïc se ivi și el continuînd efuziunile, veni apoi la rînd Nicolas, fiul lui Loïc. Posesorul unor ochi de un albastru nemaipomenit, cu punctișoare aurii. N-avea nici măcar șaisprezece ani, dar privirea Îi era aceea a unui bărbat matur, gîndi Marie, descumpănită. Gildas și Loïc traseră cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
drumuri, se va pune o placă de bronz, vom turna un bust, poate că vom ridica și un hotel... Vom veghea tot timpul, vom curăța buruienile, vom spăla, vom vopsi, vom rânji, va fi curat ca-ntr-o lumânare... GARDIANUL (Efuziune.): Artur! Să ne ierți! CĂLĂUL: Din prima clipă am știut că lucrurile, că lumea... nu se va sfârși aici... Din ochiul lui, da, din ochiul lui ar merita să zboare o pasăre! COLONELUL: Și iartă-mă că eu... Cu șobolanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
în general, personajele vor încerca să-i atragă pe spectatori în mascaradă, vor ciocni cu ei cupele de șampanie, vor trece printre rânduri, vor împărți cocarde tricolore; vor împărți exemplare din Constituție și mici fragmente din zidurile dărâmate ale Bastiliei; efuziune totală, strălucire și fast, minute întregi de bufonerie totală.) TOȚI: Vive la France! UNII: Egalité! ALȚII: Fraternité! PRIMUL BĂRBAT: Așa da! Teatrul este o minciună! ORBUL: Să-i dăm afară! (Către spectatori.) Să-i aruncăm în stradă! MAMA: Să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
instituție naturală din univers. Trăiască teatrul total, teatrul absolut, teatrul universal, teatrul unic și perfect, teatrul fundamental, trăiască actorul unic și indivizibil, până la moarte, de mii de ori, încă și încă și încă, din toate puterile noastre, jurăm! TOȚI: Jurăm! (Efuziune; bătăi de tobe, sunete de trompetă, clinchet de pahare etc. etc. etc.; pe această comuniune de voci și gesturi, GRUBI se apropie de groapă, calculează distanța până la funia de care este legat ceasul și se aruncă de capătul ei; o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
că e... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce? IOANA: Ce? HAMALUL: Spuneți, domnule! ȘEFUL GĂRII: Cred că se apropie... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Se apropie? Se apropie ceva? ȘEFUL GĂRII: Da, domnule, cred că se apropie un tren fantastic! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Explozie, efuziune.): Un tren! Un tren! IOANA: Un tren? Un tren fantastic? N-am mai văzut niciodată un tren fantastic... HAMALUL: Chiar așa? Domnule, chiar așa? ȘEFUL GĂRII: Da, se apropie... Un tren cum n-ați mai văzut niciodată, un tren uriaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
cuvântul meu, se gândea Plainjones auzindu-l cum hohotește, dacă nu seamănă cu Stalin. Însoțit de experta bunurilor, Harry Kerch coboară scările ambasadei. Când dă cu ochii de Plainjones, îi face un semn cu mâna, la care acesta răspunde fără efuziune. Naiba să-l ia, îl aștept de-un sfert de ceas. În sfârșit, cei trei se îmbarcă, Plainjones în față, Harry Kerch și Naomi Ruth Fisher în spate, agenții F.B.I. și pușcașii marini, câte patru, se îmbarcă și ei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cartela de pâine, de la aia de gaz, sau de la aialaltă de săpun. Erau fel de fel de cartele... Cartele și puncte. Astea, punctele, le băgase mai ales pentru pantofi, îmbrăcăminte și pânză de finet, pentru lengerie intimă. Sporovăia prinsă de efuziuni. - Nu de țî vă-ntreb, doamnă. Mă gândesc doar că, respectiv, aici în documentul de identitate scrie o vârstă și dumneavoastră arătați cu totul alta. Parcă zici că sunteți fiica doamnei din actul de identitate. Și flutură iar buletinul femeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o fixație obsesională asupra organelor genitale și a funcțiilor corporale. Sau poate citiseră prea mult din scrierile lui Kathy Acker 1. E foarte ușor să fii influențat de stilul scriitoricesc al altcuiva. Eram recunoscătoare totuși că poeții urbani își limitaseră efuziunile la pereții liftului; poate hotărâseră că ar fi prea de tot să împodobească podeaua cu seringi sau prezervative folosite ori cu o gamă din numeroasele și variatele deșeuri umane menționate în scrierile lor. Chiar și așa, atunci când liftul a ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
F. Cordero, Savonarola, 4 vol. (Bari, 1986-1988); Savonarole: enjeux, débats, questions: actes du colloque internațional (Paris, 25-26-27 janvier 1996), ed. A. Fontes, J.-L. Fournel și M. Plaisance (Paris, 1996). Aniversarea morții lui Savonarola în 1998 a rezultat într-o efuziune de publicații, incluzând Girolamo Savonarola, l'uomo e îl frate. Atti del XXXV Convegno storico internazionale, Todi, 11-14 ottobre 1998 (Spoleto, 1999); The World of Savonarola: Italian Elites and Perceptions of Crisis, ed. S. Fletcher și C. Shaw (Aldershot, 2000
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
să-mi săruți mîna? întrebă ea simplu. Uite! Și-i întinse mâna la gură. Cu astfel de purtări ale Otiliei, Felix nu putea face progresul cel mare, care, după el, trebuia să fie o mărturisire înflăcărată, urmată de îngenuncheri și efuziuni indicibile. Otilia s-ar fi uitat râzând la el și i-ar fi omorât vorbele pe buze, cum se mai întîmplase. Ședea într-o zi pe pat cu mâinile sub căpătâi și urmărea cu tot sufletul mișcările Otiliei, de alături
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
schimbător de minunat ca apa vieții, pentru tânărul fiu care deocamdată își manifestă nepăsarea, inconștiența și uneori chiar sacrificiul tinereții. La restaurant ajunge odată cu inginerul șef, Bălăuță. Unchiu-său le face cunoștință Laur este rezervat însă din partea lui Bălăuță simte multă efuziune. Acesta este bucuros că în sfârșit îl cunoaște pe nepotul amicului său. Lui Laur îi pare că distinge o oarecare urmă de afecțiune în vocea inginerului. Merg în salon unde începe tirul întrebărilor curioase și de rutină: - Câți ani ai
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
să raționeze, pot avea o judecată independentă. Dar cum se lasă pradă unor astfel de emoții, activitatea lor intelectuală scade. Și se observă atunci o credulitate excesivă, mișcări extreme. Fluiditatea lor materializează caracterul intens și contagios al pulsiunilor amoroase. Orice efuziune intempestivă a acestora din urmă capătă aspectul unei violențe. Iar aceasta înspăimîntată. La fel și mulțimile, și ele sînt înspăimîntătoare, lucru deloc uimitor, căci ele ne aduc dinainte un trecut arhaic. "Toate aceste caractere, scrie Freud, pe care dl Le
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
celebrarea neobosită a cuvântului ca logos. Pe bună dreptate s-a vorbit despre o dublă polemică (indirectă) purtată de autor în aceste pagini: pe de o parte, împotriva retoricii tradiționale a poeziei românești (tributară unei serii inepuizabile de poncife și efuziuni pășuniste), pe de alta, împotriva „liricii moderne”, prea adesea înclinată să distrugă orice punte între semn și referent, făcând din limbaj un cod pentru inițiați. În legătură cu cel din urmă aspect, s-a discutat pe larg de vădita înclinație a lui
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
intra cu tava, Suflețel era găsit în spasmurile deliciilor, exclamând înduioșat: - Minunat! Minunat! (Aspectul de caricatură era complet 1 Literatura latină (germ.). 2 Literatura greacă (germ.). 3 Virgiliu, părintele Occidentului (germ.). G. Călinescu normal la Suflețel și cele mai sincere efuziuni făceau pe nepreparați să zâmbească. Dan Bogdan, Gulimănescu, însă, pierduseră sensul ridicolului prietenului lor și-l luau cu totul în serios.) - Ce este minunat? Întreba Aurora, punând pe măsuță tava,în mijlocul căreia trona o ceașcă de cafea cu lapte cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
miri, Ioano, c-am fost surprins de neînțelegereanoastră. Oamenii de felul meu se resemnează cu greu la o asemenea pierdere, pentru că găsesc cu dificultate ceea ce le trebuie. Noi (Pomponescu voia să spună: cei din categoria mea) n-avem timp de efuziuni, ne consumăm viața în zădărnicia vieții publice. Toți - bărbați, femei - sunt față de noi nesinceri și interesați. Femeile, în special, se dau la om, n-au în vedere decât succesul practic. În lumea în care mă învîrtesc eu de atâția ani
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]