1,494 matches
-
capul Podului Hagioaiei în jos și altele”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 16 footnote>. În cea de-a treia domnie (1678-1683), Duca Vodă a hărăzit Cetățuiei, Mănăstirea Hlincea, „cu toate ocinile, vecinii, morile, viile, dughenile, ca metoc. In acest fel, egumenul Cetățuiei era împuternicit să numească la Hlincea un epitrop”<footnote Idem, Două monumente de artă feudală din împrejurimile Iașului. Mănăstirea Hlincea și Aroneanu, în: „Cercetări Istorice”, 1970, p. 285 footnote>. Încă o sursă de venituri pentru mănăstire erau dările plătite
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
aduce ,,oameni din Țara Turcească, Țara Nemțească sau din alte țări din ce limbă ar fi, care urmau să fie scutiți pe zece ani de toate obligațiile fiscale<footnote Ibidem, documentul 394, p. 361 footnote>. Cinci ani mai târziu, Macarie, egumenul Cetățuiei primea de la Gheorghe Duca împuternicirea ca împreună cu dregătorul și vatamanul său de la Seliștea Tatarca, din ținutul Covurlui să cheme și să strângă oameni străini, scutindu-i pe un timp neindicat de toate dările și angaralele, de asemenea celor plecați
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
75, p. 60 footnote>. În actul din 8 iunie 1694, Constantin Duca voievod dăruiește Mănăstirii Cetățuia câte trei ocale de untdelemn pe lună<footnote Ibidem, documentul 76, p. 61 footnote>. La 28 octombrie 1698, Antioh Cantemir voievod îl împuternicește pe egumenul Mănăstirii Cetățuia să ia viile nelucrate din Valea Cozmoaiei și să le dea celor care vor să le lucreze<footnote Ibidem, documentul 141, p. 121 footnote>. La 22 iunie 1701, un document de întărire emis de cancelaria lui Constantin Duca
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Jijia, din țarina de pe cealaltă parte a Prutului, din satele Tulucești și Stoiceni, din morile de pe Covurlui și Prut dăruite de Gheorghe Duca, care le cumpărase încă de pe vremea când era boier. A scutit aceste sate de toate dajdiile mărunte. Egumenul de la Cetățuia urma să încaseze și goștina pentru 1700 de oi din satul Andrieșeni și 300 de oi din Moreni, precum și goștina de mascuri și desetina de stupi. Slujbașii domnului nu puteau să încaseze decât goștina pentru numărul de oi
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
275, p. 233 și documentul 276, p. 237, documentul 279, p. 245 footnote>. De asemenea, fiecare din cei 41 de oameni de serviciu ai Cetățuiei și Hlincei aveau să plătească anual vistieriei câte 2 galbeni și jumătate, în patru sferturi. Egumenii erau obligați să caute să aducă la vistierie vecinii fugiți sau plecați în alte părți, să le înmâneze fișele de impunere denumite pecetluituri și să-i așeze din nou în satele lor. Și aceștia aveau să plătească anual câte 2
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
În 16 mai 1720, Mihail Racoviță voievod întărește Mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra a două pogoane de vie dăruite de Mihalache, fiul lui Neofit călugăr<footnote Ibidem, documentul 588, p. 516 footnote>. Tot Mihail Racoviță în decembrie 1723, întărește lui Iostin, egumenul Mănăstirii Cetățuia, stăpânirea asupra unei dugheni de pe Ulița Hagioaiei, în urma judecății cu Petru Alevra negustor<footnote Ibidem, documentul 638, p. 552 footnote>. Numărul total al proprietăților funciare ale Mănăstirii Cetățuia este destul de dificil de estimat, pentru că numărul moșiilor oscilează de la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Mănăstirii Cetățuia este destul de dificil de estimat, pentru că numărul moșiilor oscilează de la o epocă la alta și în funcție de diferitele liste care ni s-au păstrat. Cea mai veche dintre acestea este de pe timpul lui Constantin Mavrocordat, 10 noiembrie 1741 dată egumenului mănăstirii pentru a stăpâni cele 9 moșii și anume: o moșie nenumită și Drăgoeștii din Cârligătura; Morenii; Tabăra; Sturzenii-sat peste Prut care a fost cumpărat de Gheorghe Duca când era vistiernic mare la 20 aprilie 1665<footnote Paul Mihail, Documente
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
III, p. 84-85 footnote>. Acest vistiernic a fost Neculai Buhuș, fratele Anastasiei, înmormântat la Mitropolia Veche din Iași<footnote N. Stoicescu, Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova, secolele XIV-XVII, București, 1971, p. 356357 footnote>. Constantin Mavrocordat înștiința egumenul că putea trimite vornicei prin satele acestor moșii, ca oamenii să asculte de mănăstire. O altă listă nedatată, ne arată din nou moșiile Mănăstirii Cetățuia. Sunt 11 moșii. Dintre acestea 4 sunt și în lista precedentă. Pe această listă se
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Iași; 4500 Cetățuia și Zania; 400 Gura Cozmoaei; 250 lei Frăsineștii<footnote D. Ciurea, Documente Moldovenești, în: „Cercetări Istorice”, vol. X-XII, 1934-1936, nr. 2, p. 65-68 (Acte din arhiva lui Petre Jurjea footnote>. Vatra mănăstirii era arendată între anii 1843-1846, egumenului Metodie cu 400 de galbeni. S-a mai găsit o listă de moșii, alcătuită la licitația din 1851, pentru arendarea lor: moșia înconjurătoare a mănăstirii și cu Valea Adâncă, suma veche a galbenilor 400, iar suma nouă 683; Ruseni-Iași, suma
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
70 și 96 footnote>; Trei firte din via de la Cotnari, în Dealul Piscopului, atestat Cetățuiei la 15 martie 1671<footnote Arhivele Statului, București, nr. 33/ 31 footnote>; Albești patru pământuri, sat la Fălciu; Cărvăsăria (vama) în Iași, dată de Macarie egumenul<footnote Virgil Drăghiceanu, Gh. Gh. Lupu, op. cit., p.33 footnote>; Iazul cel Mare, făcut de Duca Vodă, atestat Cetățuiei la 4 iulie 1671<footnote Ibidem footnote>; Lunca Cetățuiei, lângă mănăstire; Iugani, sat la Roman, dăruit de egumenul Macarie; Romănești, zis
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dată de Macarie egumenul<footnote Virgil Drăghiceanu, Gh. Gh. Lupu, op. cit., p.33 footnote>; Iazul cel Mare, făcut de Duca Vodă, atestat Cetățuiei la 4 iulie 1671<footnote Ibidem footnote>; Lunca Cetățuiei, lângă mănăstire; Iugani, sat la Roman, dăruit de egumenul Macarie; Romănești, zis Tabăra, dăruit de Macarie; Vorniceni, sat la Covurlui, o parte a fost dăruit Mănăstirii Cetățuia de Tudori neguțitorul din Galați și alte părți au fost dăruite de egumenul Macarie la 4 noiembrie 1682 și 16 iunie 1681
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Cetățuiei, lângă mănăstire; Iugani, sat la Roman, dăruit de egumenul Macarie; Romănești, zis Tabăra, dăruit de Macarie; Vorniceni, sat la Covurlui, o parte a fost dăruit Mănăstirii Cetățuia de Tudori neguțitorul din Galați și alte părți au fost dăruite de egumenul Macarie la 4 noiembrie 1682 și 16 iunie 1681<footnote Constantin A. Stoide, D. L. Stăhiescu, Vorniceni - un sat dispărut din ținutul Covurluiului, în: „Orizonturi”, nr. 5-10, anul III, Galați, 1940-194, p. 164182 footnote>. Duca vodă, fixează la 6 zile pe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Un număr important de învățați greci au găsit la Cetățuia mediul prielnic, adăpost și liniște pentru creațiile lor. „Dintre aceștia amintesc: Ioan Comnen, Ieremia Cacavela și Cezarie Daponte. Atmosfera s-a menținut chiar și la începutul secolului al XIX-lea, egumenul mănăstirii achiziționase tratatul de filosofie al lui Soave în traducerea lui Grigore Constandas”<footnote Ariadna Camariano-Cioran, Academiile domnești din București și Iași, nota 23, București, 1971, p. 232 footnote>. Prin aceste cărți s-a îmbogățit patrimoniul cultural național, iar unii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. IV, documentul 352, Editura Dosoftei, Iași, 2001, p. 254 footnote>. Datele cuprinse în acest document lasă să se înțeleagă, că zidul se prăbușise de curând, deoarece Patriarhul Hrisant se referă la starea lui. Egumenul Neofit i-a mulțumit pentru danii și a promis că va reface zidul, o casă și chiliile, ceea ce arată, că fuseseră construite în partea vestică a incintei și din cauza aceasta n-a rămas nici o urmă. Reducerea veniturilor mănăstirii din cauza proastei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mănăstirilor. Numai unui preot de la fiecare mănăstire a primit scutire pentru 50 de stupi ca să-și poată cumpăra îmbrăcăminte și bocanci”<footnote Ibidem, vol. III, documentul 44, p. 36 footnote>. La fel va proceda și Antioh Cantemir peste trei ani. Egumenii aveau dreptul de judecată asupra poslușnicilor, tot el stabilea cuantumul amenzilor sau a diferitelor pedepse ce trebuiau executate. O altă sursă de venituri pentru mănăstire o formau dările plătite de oamenii așezați pe pământurile sale și care formau noi sate
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
austrieci”<footnote Arhiva Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Dosar 1/ 1863, f. 165 și 169 footnote>. În octombrie 1862 „la Cetățuia se mai afla un singur ieromonah, iar slujbele se țineau numai duminica”<footnote Ibidem, f. 1 footnote>, în schimb fostul egumen grec „încerca să-și însușească, prin orice mijloace sumele de bani rămase neîncasare din chirii, arenzi etc. Starețul în funcție primise dispoziții de la Mitropolie să-l împiedice să încaseze orice sumă de bani cuvenită mănăstirii”<footnote Ibidem, f. 97 footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1863 conducerile mănăstirilor închinate depuneau la Casa Fiscului veniturile, fără însă a stânjeni funcționarea lor. Li se punea la dispoziție din partea statului bani pentru cheltuielile de reparații și administrație. După votarea legii secularizării bunurilor mănăstirești din 13 decembrie 1863, noilor egumeni li s-a cerut să se îngrijească să păstreze cu grijă tot ansamblul mănăstiresc, să nu desfigureze arhitectura, să aibă grijă de pietrele de mormânt, să păstreze pomelnicele ctitorilor. S-a cerut de către Ministerul Cultelor și al Instrucțiunii Publice să
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1788-1792 și 1806-1812, precum și în primul război mondial 1916-1918 la Cetățuia și la Hlincea s-au înființat spitale pentru îngrijirea răniților și bolnavilor. La Hlincea documentele atestă existența unui spital de ciumați”<footnote Dosar 47/ 1807 footnote>. În anul 1807, „egumenul Arsenie raportează postelnicului din Iași despre cheltuielile făcute cu reparația spitalului de ciumați de la Hlincea, iar egumenul Leontie printr-o adresă trimisă, arată ce bani sunt necesari pentru întreținerea acestui spital, propunând ca banii să fie dați de către mănăstirile din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
spitale pentru îngrijirea răniților și bolnavilor. La Hlincea documentele atestă existența unui spital de ciumați”<footnote Dosar 47/ 1807 footnote>. În anul 1807, „egumenul Arsenie raportează postelnicului din Iași despre cheltuielile făcute cu reparația spitalului de ciumați de la Hlincea, iar egumenul Leontie printr-o adresă trimisă, arată ce bani sunt necesari pentru întreținerea acestui spital, propunând ca banii să fie dați de către mănăstirile din Moldova închinate Sfântului Mormânt”<footnote Dosar 2 și 24/ 1807 footnote>. Prin aceste fapte se dovedește că
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Dosar 2 și 24/ 1807 footnote>. Prin aceste fapte se dovedește că monahii de aici se îngrijeau atât de cele sufletești cât și de cele trupești. Interesul pentru știință îl avem mărturie și la începutul secolului al XIX-lea, atunci când, egumenul Cetățuiei achiziționa tratatul de filosofie al lui Soave în traducerea lui Grigore Constandas. Nu avem date și documente numeroase despre viețuitorii și egumenii de la Cetățuia. Menționez mai departe numele egumenilor pomeniți în documentele vremii de la întemeierea mănăstirii până în zilele noastre
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de cele trupești. Interesul pentru știință îl avem mărturie și la începutul secolului al XIX-lea, atunci când, egumenul Cetățuiei achiziționa tratatul de filosofie al lui Soave în traducerea lui Grigore Constandas. Nu avem date și documente numeroase despre viețuitorii și egumenii de la Cetățuia. Menționez mai departe numele egumenilor pomeniți în documentele vremii de la întemeierea mănăstirii până în zilele noastre : Leontie (1669-1671) apare la 17 iulie 1671, într-o învoială cu Petrișor vătăjel de aprozi din Târgu Neamț să stăpânească până la moarte cele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
avem mărturie și la începutul secolului al XIX-lea, atunci când, egumenul Cetățuiei achiziționa tratatul de filosofie al lui Soave în traducerea lui Grigore Constandas. Nu avem date și documente numeroase despre viețuitorii și egumenii de la Cetățuia. Menționez mai departe numele egumenilor pomeniți în documentele vremii de la întemeierea mănăstirii până în zilele noastre : Leontie (1669-1671) apare la 17 iulie 1671, într-o învoială cu Petrișor vătăjel de aprozi din Târgu Neamț să stăpânească până la moarte cele 14 pământuri din mijlocul satului mănăstiresc Ruseni
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vol. II, documentul B, p. 601 footnote>. În documentul emis la 18 august 1670, Necula becer și soția sa Urâta, din Iași vând lui Iane postelnic al doilea o casă pe Ulița Mare din Iași. La vânzare este martor și egumenul de la Cetățuia, Leon(tie) ieromonahul<footnote Ibidem, documentul 323, p. 298 footnote>. Arsenie (1672-1673), este menționat în documentul din 17 august 1672, când dă mărturie despre hotarul satului Ciurbești dinspre Horpaz<footnote Ibidem, documentul 380, p. 351 footnote>. Tot în timpul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mai 1683<footnote Ibidem, documentul 585, p. 520 footnote>; cercetează unele pricini prin care se încălcase dreptul de preemțiune al mănăstirii<footnote Ibidem, documentele 506 și 507, p. 452455 footnote>, documentele sunt datate 30 martie 1679. La 18 iulie 1689 egumenul de la Trei Ierarhi dă un loc de casă în schimbul a 40 de stupi. La această tocmeală a participat și egumenul de la Cetățuia, Antim. Din 1700-1710 egumen al Cetățuiei este Neofit. Urmează apoi Ioanichie (1710-1718) sau Ionichie. La 4 iulie 1713
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mănăstirii<footnote Ibidem, documentele 506 și 507, p. 452455 footnote>, documentele sunt datate 30 martie 1679. La 18 iulie 1689 egumenul de la Trei Ierarhi dă un loc de casă în schimbul a 40 de stupi. La această tocmeală a participat și egumenul de la Cetățuia, Antim. Din 1700-1710 egumen al Cetățuiei este Neofit. Urmează apoi Ioanichie (1710-1718) sau Ionichie. La 4 iulie 1713 se judecă cu egumenul mănăstirii Sfintei Vineri pentru un hotar<footnote Ibidem, vol. III, documentul 452, p. 399 footnote>, iar
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]