964 matches
-
pacienților cu bloc de ramură stângă preoperator este mai prost decât la cei la care acest tip de bloc apărea în perioada postoperatorie și aceasta deoarece pacienții din prima categorie au de regulă o boală coronariană mai severă, fracție de ejecție mai mică, semne de ischemie și necroză miocardică mai frecvente. Montarea electrozilor epicardici pentru stimulare electrică externă este bine să se facă de rutină pentru tratamentul precoce și eficace al bradiaritmiilor și prevenirea tulburărilor hemodinamice induse de acestea. Tahiaritmiile Incidența
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
date cuprinzând peste 172.000 pacienți la care s-a practicat revascularizare chirurgicală a miocardului (241) a identificat o serie de șapte variabile predictive în ceea ce privește mortalitatea postoperatorie: operația în condiții de urgență, vârsta, sexul, by-pass aortocoronarian în antecedente, fracția de ejecție a ventriculului stâng, leziunea de left main, numărul de sisteme coronariene cu leziuni semnificative. Operația în condiții de urgență, vârsta și by-pass-ul aortocoronarian în antecedente s-au dovedit a avea cea mai mare putere predictivă în timp ce variabilele descriind anatomia coronariană
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
dată într-un studiu inițiat în 1976 (1). Deși nu au existat diferențe în ceea ce privește mortalitatea precoce la bolnavii operați comparativ cu cei tratați medicamentos, totuși s-a constatat o îmbunătățire a supraviețuirii la distanță printre pacienții operați cu fracție de ejecție mică (2), leziuni tricoronariene (3) și cei cu disfuncție de ventricul stâng asociată modificărilor electrocardiografice (4). În prezent sunt relativ dificil de interpretat aceste rezultate deoarece atât tehnicile chirurgicale, cât și cele de cardiologie intervențională au evoluat spectaculos. O serie
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
asociată (22). By-pass-ul aortocoronarian la pacienții cu disfuncție de ventricul stâng Rezultatul revascularizării chirurgicale a miocardului privit prin prisma mortalității operatorii este puternic influențat de funcția ventriculului stâng. Riscul de deces crește în prezența disfuncției ventriculare stângi atât fracția de ejecție redusă, cât și semnele clinice de insuficiență cardiacă constituind factori de predicție pentru o mortalitate operatorie ridicată după by-pass-ul aortocoronarian (23). Mortalitatea generală pe un lot de 6630 de pacienți la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului a
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
by-pass-ul aortocoronarian (23). Mortalitatea generală pe un lot de 6630 de pacienți la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului a fost de 2,3%, aceasta variind între 1,9% la pacienții fără disfuncție de ventricul stâng (fracție de ejecție > 50%) și 6,7% în cazul afectării severe a funcției contractile (fracție de ejecție < 19%) (24). Și alte studii raportează mortalități ridicate (6,6%) la pacienții cu FE < 35% spre deosebire de bolnavii cu funcție ventriculară conservată (FE > 50%) (25). Comparativ cu
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului a fost de 2,3%, aceasta variind între 1,9% la pacienții fără disfuncție de ventricul stâng (fracție de ejecție > 50%) și 6,7% în cazul afectării severe a funcției contractile (fracție de ejecție < 19%) (24). Și alte studii raportează mortalități ridicate (6,6%) la pacienții cu FE < 35% spre deosebire de bolnavii cu funcție ventriculară conservată (FE > 50%) (25). Comparativ cu bolnavii cu fracție de ejecție > 40%, mortalitatea operatorie a fost raportată ca fiind de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în cazul afectării severe a funcției contractile (fracție de ejecție < 19%) (24). Și alte studii raportează mortalități ridicate (6,6%) la pacienții cu FE < 35% spre deosebire de bolnavii cu funcție ventriculară conservată (FE > 50%) (25). Comparativ cu bolnavii cu fracție de ejecție > 40%, mortalitatea operatorie a fost raportată ca fiind de 3,4 ori mai mare în cazul pacienților cu disfuncție severă de ventricul stâng (FE < 20%), respectiv ca fiind crescută de 1,5 ori în situațiile în care fracția de ejecție
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ejecție > 40%, mortalitatea operatorie a fost raportată ca fiind de 3,4 ori mai mare în cazul pacienților cu disfuncție severă de ventricul stâng (FE < 20%), respectiv ca fiind crescută de 1,5 ori în situațiile în care fracția de ejecție variază între 20% și 39% (26). Particularități ale revascularizării chirurgicale a miocardului la femei Studiile efectuate de-a lungul timpului au evidențiat faptul că pentru operația de by-pass aortocoronarian sexul feminin reprezintă un factor de risc independent în ceea ce privește mortalitatea intraspitalicească
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
la 10 ani. Absența stenozei proximale pe LAD se asociază cu o reducere relativă a riscului de deces după intervenția chirurgicală de 34% la 5 ani și 10% la 10 ani (12). La pacienții cu boală coronariană și fracție de ejecție normală a ventriculului stâng, revascularizarea chirurgicală nu influențează semnificativ supraviețuirea, spre deosebire de cei cu disfuncție de VS la care beneficiul este cu atât mai mare cu cât funcția este mai alterată (13, 14). Atenția acordată înlăturării simptomelor și îmbunătățirii calității vieții
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
curat și asigurarea perfuziei distale în timpul efectuării anastomozei. În acest fel nu apar modificări ale indexului scorului de motilitate parietală și scorului de motilitate parietală în teritoriul deservit de artera ce urmează a fi graftată și nici ale fracției de ejecție. ~n schimb apărea o scădere semnificativă a acestor parametri în cazul când nu se folosește șuntul intracoronarian, cu toate că în momentul reperfuziei valorile revin la punctul de plecare (83). Aceste date sugerează că menținerea perfuziei miocardice cu ajutorul șuntului previne deteriorarea chiar
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
motilității în cele trei axe de mișcare. Stabilizatoarele prin compresie exercită o forță de presiune asupra peretelui ventricular cu scopul de a-i limita amplitudinea mișcării. În aceste condiții apărea o scădere temporară a debitului cardiac prin reducerea volumului de ejecție secundar compresiei extrinseci. Stabilizarea mecanică a zonei în care urmează să se efectueze anastomoza îmbunătățește semnificativ rezultatele angiografice precoce și intervalul liber de evenimente nefavorabile în primele 18 luni (85). O metodă alternativă la mijloacele mecanice de stabilizare a peretelui
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cardiacă La persoanele obeze, insuficiența cardiacă este secundară bolilor asociate: HTA, cardiopatia ischemică și insuficiența respiratorie; excesul ponderal crește de două ori riscul de insuficiență cardiacă, predominent la sexul masculin. Excesul ponderal determină creșterea debitului cardiac (prin creșterea volumului de ejecție sistolic) și expansiune volemică, conducând la hipertrofia și dilatația ventricului stâng cu apariția unui tablou de insuficiență cardiacă stângă (20). Hipertrofia ventriculară stângă se însoțește de agravarea ischemiei miocardice și creșterea frecvenței/gravității tulburărilor de ritm, și implicit a morții
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
Creierul este organul care reprezintă 2% din greutatea corporală, are nevoie de 20% din oxigenul total și primește 14% din fracția de ejecție cardiacă. Vascularizația cerebrală este asigurată de arterele carotide și arterele vertebrale care se unesc la baza creierului formând poligonul Willis, loc de unde se desprind numeroase alte artere care asigură vascularizația cerebrală [1,2]. CIRCULAȚIA ARTERIALĂ ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ Artera carotidă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
definind un status hiperkinetic, și altul caracterizat de extremități palide, reci, cu puls slab definind un status hipokinetic, apărut de obicei în faza terminală a stărilor septice grave. Deși debitul cardiac este normal sau crescut în șocul septic, fracția de ejecție ventriculară este redusă, iar volumul telediastolic este crescut atât pentru ventriculul stâng cât și pentru cel drept (10). IV.4.2. Consecințe respiratorii Disfuncția respiratorie apare precoce, este persistentă, fiind la baza formelor de insuficiență respiratorie cunoscută sub numele de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
un număr mai mare de sarcomere, HVS reduce sarcina pe fiecare fibră musculară individuală, reglând astfel eficiența mușchiului cardiac și consumul de oxigen [Grossman et al., 1980]. Postsarcina, care determină presiunea VS, depinde în principal de factori care se opun ejecției VS (impedanța aortică). Impedanța aortică reprezintă efectul însumat al următorilor factori [London et al., 2002]: a) rezistența periferică, care este legată de tonusul și numărul arteriolelor și de viscozitatea sângelui; rezistența periferică este un determinant al presiunii arteriale medii; ea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a fistulei arterio-venoase la apariția dilatării ventriculului stâng, alături de hiperhidratarea cronică. Efectele pe termen scurt ale FAV nou create au fost examinate de Ingram et al. [1987]: la 14 zile după realizarea anastomozei arterio-venoase, debitul cardiac, volumul-bătaie și fracția de ejecție ale ventriculului stâng (VS) au crescut semnificativ, în timp ce rezistența totală periferică s-a redus (realizând astfel menținerea tensiunii arteriale la un nivel constant). De asemenea, s-a constatat creșterea diametrului venei cave inferioare, a suprafeței atriului stâng și a diametrului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
fiind dependentă de markeri ai malnutriției (albumina serică redusă) și ai dializei inadecvate (Kt/V redus) [Davies et al., 1996]. Care este efectul DPCA asupra disfuncției sistolice severe? Hebert et al. [1995] au studiat retrospectiv 17 pacienți cu fracție de ejecție mai mică de 35% (în medie, 24,8%), toți prezentând simptome de insuficiență cardiacă la inițierea dializei. 13 pacienți au fost clasificați ca având insuficiență cardiacă NYHA III-IV. Inițierea DPCA s-a asociat semnificativ cu o ameliorare a fracției de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mai mică de 35% (în medie, 24,8%), toți prezentând simptome de insuficiență cardiacă la inițierea dializei. 13 pacienți au fost clasificați ca având insuficiență cardiacă NYHA III-IV. Inițierea DPCA s-a asociat semnificativ cu o ameliorare a fracției de ejecție (cu 30% față de nivelul inițial), a capacității de efort și a controlului tensional. După 6 luni de DPCA, 94% dintre pacienți au fost clasificați în clasele NYHA I și II. Supraviețuirea la 12, 18 și 24 de luni, având în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pre- și post-TR, 16 pacienți fără elemente clinice sau paraclinice de boală ischemică coronariană. 64% dintre acești pacienți prezentau disfuncție ventriculară stângă în ciuda terapiei hemodialitice adecvate. La două luni după TR, toți parametrii funcției VS (indicele cardiac, debitul-bătaie, fracția de ejecție, velocitatea medie a peretelui posterior, viteza medie de scurtare a fibrelor circumferențiale și închiderea diastolică a valvei mitrale) s-au îmbunătățit. Autorii speculau faptul că ar exista o toxină uremică, puțin dializabilă, care ar fi responsabilă de defectul funcțional evidențiat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
anomaliilor geometrice și funcționale cardiace s-au redus posttransplant: masa VS s-a ameliorat cu 37% după 44 de luni de la TR, cu regresia volumelor sistolice și diastolice ale VS [i cu o creștere semnificativă, în paralel, a fracției de ejecție. Distensibilitatea VS și umplerea ventriculară s-au îmbunătățit considerabil, în schimb timpul de relaxare prelungit a rămas nemodificat. Autorii conchid că modificările pretransplant ale funcției VS sunt legate de HTA, supraîncărcarea de volum și uremie, diabetul prezent atât pre- cât
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
2001]. Debitul mediu al fistulei la cei 20 de pacienți urmăriți a fost de 1.800 ml/min. După închiderea FAV, la 4-5 luni, diametrul AS, grosimea telediastolică a peretelui posterior al VS și a septului interventricular și fracția de ejecție a VS nu se modificaseră față de momentul în care FAV era funcțională. în schimb, dacă prevalența HVS anterior închiderii FAV a fost de 60%, după desființarea acesteia, HVS a mai fost prezentă doar la 33% dintre subiecți. Modificările masei VS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Au fost evaluate angiografic 151 de cazuri consecutive de DZID candidate la TR. 31 de pacienți prezentau stenoze peste 75% ale uneia sau mai multor artere coronariene, durerile toracice fiind atipice sau absente, iar ecocardiografic se constată o fracție de ejecție de peste 35%. Dintre acești pacienți, 26 au acceptat să fie randomizați fie pentru tratament medicamentos (un blocant al canalelor de calciu plus aspirină), fie în vederea revascularizării (angioplastie sau by-pass aorto-coronarian). 10 dintre cei 13 pacienți alocați brațului studiului cu terapie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de calitatea tratamentului antiaritmogen. La pacienții hemodializați, un review clinic [De Lemos et al., 1996] constată că 15% din mortalitatea cardiovasculară era cauzată de infarctul miocardic acut. Riscul de deces prin aritmii în această analiză se corela cu fracția de ejecție ventriculară redusă și cu prezența tahicardiei ventriculare nesusținute (sub 30 de secunde) la monitorizarea ECG. Relativ recent, Bos et al. [2000] au evaluat efectele cardiace și hemodinamice ale ședinței de hemodializă. Deși la sfârșitul ședinței s-a observat o ușoară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în plasmă în comparație cu voluntarii sănătoși. Aceasta se datorează unei eliberări crescute de noradrenalină în plasmă și, ca urmare, activării SNS cardiac. Aceiași autori au demonstrat de asemenea o relație inversă de tip exponențial între activarea simpatică cardiacă și fracția de ejecție. Ca urmare, tonusul simpatic crescut la pacienții cu aritmii ventriculare este atribuit stimulării reflexe simpatice în condițiile disfuncției ventriculare. Mecanismele de reintrare. Reintrarea a fost identificată ca principalul mecanism de producere a majorității tahicardiilor ventriculare decelate clinic, inclusiv a celor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
aritmiile ventriculare prin mecanism de reintrare. Apariția PVT ar depinde însă și de prezența unor factori dinamici care interacționează cu substratul anatomic anormal [Cripps et al., 1990]. Prezența potențialelor ventriculare tardive se corelează pozitiv cu HVS, prezența HTA, fracția de ejecție ventriculară redusă și cu prezența cardiopatiei ischemice subclinice la pacienții hemodializați [Meier et al., 1999]. Deși rolul SAECG în prezicerea riscului de aritmii maligne și moarte subită nu a fost demonstrat decât la pacienții non-renali cu aceleași anomalii clinice [Keeling
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]