2,092 matches
-
acest fel în mediul sătesc; avea să întocmească și o carte de lectură pentru elevii de la sate (Amicul copiilor, 1860). Apreciat de caimacamul Nicolae Vogoride, se pare că s-a implicat în falsificarea alegerilor pentru Divanul Ad-hoc. Intrat în Adunarea Electivă a Moldovei (1858), ajunge să-și pună candidatura la tron. După înfăptuirea Unirii, I., de mult impopular și devenit indezirabil în viața publică, se retrage la moșia lui de la Rotopănești (județul Suceava). Avea, la conacul unde trăia ca un adevărat
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
în scurt timp principalul susținător al marilor reforme care au urmat. Este, pe rând, director al Departamentului Lucrărilor Publice (1849- 1850), al Departamentului Treburilor din Lăuntru (1851-1852), deputat în Divanul Ad-hoc și conducător al mișcării unioniste (1856-1857), membru al Adunării Elective a Moldovei (după ce a renunțat la candidatura domnească). În sprijinul acțiunilor unioniste înființează și conduce, din 1855, jurnalul politic, literar și comercial „Steaua Dunării”. După Unire, devine prim-ministru al Moldovei (1860) și al Principatelor Unite (1863-1865). În această ultimă
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
în carte se anunța apariția „în curând” a unui volum intitulat Imagini și cărți românești, care ar fi trebuit să reunească texte despre Arghezi, Minulescu, Bacovia, Maniu, Galaction, Anton Pann, Creangă și Gherea, selecția dovedindu-se a fi rodul afinităților elective ale autorului. Din păcate, această carte nu avea să se mai nască, fiind tipărite în presa vremii doar foiletoanele pe teme literare românești, care ar fi constituit, desigur, un punct de plecare; parte din ele vor fi publicate în Imagini
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
începuturi până în prezent, București, 1972 (în colaborare cu Adriana Hass); Georg Lukács, Estetica, I, București, 1972 (în colaborare cu Aurora M. Nasta); W. van Bode, Maeștrii picturii olandeze și flamande, I-II, București, 1974 (în colaborare); J.W. Goethe, Afinitățile elective, București, 1975; Dominique Sourdel, Janine Sourdel-Thomine, Civilizația Islamului clasic, I-III, București, 1975. Repere bibliografice: Emil Samoilă, Ziaristica, București, 1932, 261-265; E. Filotti sărbătorit de Sindicatul Ziariștilor, FCL, 1935, 1268; [Informații biografice] „Anuarul diplomatic și consular al Regatului României”, 1942
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
fapt, cercetările pe această linie avansează destul de rapid: s-a descoperit rolul feromonilor, se pare că există un centru în creier specializat în iubire, talia și configurația corporală a femeilor și bărbaților sunt puse în legătură cu potențialul de reproducere etc. Afinitățile elective se grupează totuși la scară statistică, așa cum am văzut, după unele linii de forță, în primul rând potrivit criteriilor de homogamie socioculturală. Pe fundalul acestora, și uneori în consens strict cu ele, operează și alți factori de natură psihologică și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
face parte din conducerea emigrației. Cu N. Bălcescu și N. Golescu, semnează un Apel către români, iar împreună cu I.C. Brătianu un catehism pentru săteni. După o infructuoasă misiune politică la Istanbul, în 1857 revine în țară. Ales deputat în Adunarea Electivă, va participa în toate legislaturile de după 1857, fiind susținut și de negustori și meseriași. De altfel, e desemnat staroste al Corporației de negustori marchitani și prim-staroste al comercianților. Între 29 mai 1859 și 9 iunie 1860 a fost director
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
Încearcă o persoană pentru alta, chiar Înainte de a ajunge să o cunoască bine. Din acest motiv, prin natura sa, simpatia este considerată a fi elementul fundamental al afecțiunilor interumane de apropiere. În grupa sentimentelor altruiste sunt incluse următoarele: aă sentimentele elective, orientate preferențial către o anumită persoană În care ai Încredere (prietenieă sau de care ești atras, și de care te atașezi sentimental (dragosteă; bă sentimentele familiale, care apar, se dezvoltă, există și sunt specifice relațiilor care se stabilesc Între membrii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
noastre, sondând necunoscutul. Pentru R. Le Senne, originea scopurilor noastre este destul de greu de precizat. Ea este neanalizabilă. Originea lor este situată Însă În sfera supraeului moral. În acest sens, R. Le Senne va distinge două tipuri de obiective-scopuri: scopurile elective și scopurile supreme. Ambele sunt atât „scopuri individuale” sau personale, cât și „scopuri colective”. Este important ca aceste două categorii de scopuri să coincidă. În caz contrar, Între individ și grup vor apărea conflicte, excluderea individului din grup, marginalizarea acestuia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Filaret Scriban, va fi ales reprezentant al clerului în Divanul Ad-hoc din Moldova, a cărui deschidere o întâmpină cu un discurs, la 28 septembrie 1857. Se distinge și acum ca adept al reformelor democratice. Rostește cuvântări în preajma alegerilor pentru Adunarea Electivă, apoi cu prilejul începerii lucrărilor acesteia și adresează o Salutare României la 1859, ianuarie 24 (apărută în „Steaua Dunării”, la 3 februarie 1859), după alegerea ca domn în ambele Principate a lui Alexandru Ioan Cuza, pe care îl va felicita
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
secolului trecut, Mioara Cremene a avut șansa ca până la plecarea din țară să cunoască îndeaproape scriitori de marcă ai epocii, pe care S. o stimulează cu pricepere să îi evoce, fie cu nostalgie, fie cu unele resentimente, în funcție de subiectivele „afinități elective”, dar și de comportamentul moral și social al unora. SCRIERI: Surâs interzis, București, 1982; Mersul pe ape, București, 1996; Dosarul „Marin Preda”, Timișoara, 1999; La ce folosește Parisul? Evocări și dileme din exil (în colaborare cu Mioara Cremene), București, 2000
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
catedrei de „drept comercial și procedură” În cadrul „colegiului capitalei”, la 30 septembrie/12 octombrie 1857 Îl făcea În mare măsură dependent de autoritățile constituite și Îl predispunea astfel la o atitudine prevenitoare În raport cu acestea. De asemenea, apropierea alegerilor pentru Adunarea Electivă legislativă (textul este, practic, un manifest electoral), unde Boerescu trebuia să se prezinte În fața unor electori puțin sensibili la argumentații „generoase” nu poate trece neobservată. Însă ar fi cu totul nefericită atribuirea metamorfozei sale doar unor considerente de acest gen
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
ref id="4">4 T. W. Riker, Cum s-a Înfăptuit România. Studiul unei probleme internaționale, 1856-1866, București, f.a., p. 231. </ref>. În ceea ce privește domnia, Convenția de la Paris stabilea că ea este acordată pe viață unui domn autohton, ales de Adunarea electivă. Era exclusă, Într-o formulare implicită, posibilitatea ca domnia să aibă ulterior un caracter ereditar, dinastic. Ca domnitor În unul din cele două Principate putea fi aleasă orice persoană, În vârstă de minimum 35 de ani, născut din tată moldovean
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
obiectiv al programului unionist: Înscăunarea pe tronul țării a unui principe străin. Din aceste motive, la 4/16 ianuarie 1859, cu doar o zi Înaintea alegerii domnitorului, un grup de cinci deputați, printre ei și M. Kogălniceanu, au prezentat Adunării elective a Moldovei propunerea de a se da „un vot foarte lămurit”, care „să facă cunoscut țării și Europei că noi persistăm a voi Unirea sub un principe străin”. Și cum nu existau condiții pentru o astfel de unire, domnitorului ce
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Homiceanu, Fascinația ludicului, CL, 1998, 6; Flavia Bucov [Ioana Lupu], Bucătăria lui Ulmu, „Urzica”, 1998, 10; Sorina Bălănescu, „Jurnalul” lui Bogdan Ulmu, „Timpul” (Iași), 2000, 5; Ioan Holban, Din ludicitate, viața mi-o pierdui, RL, 2000, 43; Valentin Ciucă, Vernisaje elective, Timișoara, 2000, 365-367; Cristian Pepino, Dicționarul teatrului de păpuși, marionete și animație din România, Galați, 2000, 177; Valentin Ciucă, La masă cu Bogdan Ulmu, CL, 2001, 1; Vasile Popa Homiceanu, Spectacol gastronomic, ATN, 2001, 7; Calistrat Costin, „Ion Creangă, dramaturg
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
cu stările defectuale post-procesuale. Al doilea punct de vedere psihopatologic considerate sindroamele, are un caracter descriptiv, de tip formal-structuralist, așa cum se poate vedea în schema anexă a „clasificării sindroamelor psihopatologice”. În cazul acesta se au în vedere corelația dintre „acțiunea electivă a noxelor” și „potențialitatea succesiv-graduală a tulburărilor psihopatologice”. În sensul acesta sunt descrise următoarele grupe de tulburări care reprezintă „sindroame psihopatologice” specifice, așa cum se poate vedea în continuare. 1) Sindroamele nevrotice: astenic, anxios, fobie, obsesiv. 2) Sindroamele afective: depresive, maniacale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să servească reconstrucției societății. Dacă acest „pachet mixt” de opțiuni este, în sine, puternic polarizat și nu permite orientarea unicriterială a dezvoltării curriculumului, el trebuie luat ca atare. Este o realitate obiectivă. Nu este nici obligatorie și nici necesară analiza electivă în „interiorul” ei. Singura modalitate rațională de a o aborda constă în a postula că un curriculum trebuie să dezvolte fiecare dintre elementele care o compun, considerându-le pe toate sarcini ale educației. Nici una dintre aceste sarcini nu poate fi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
inclusă în clasificările nosologiei psihiatrice; - discriminarea în raport cu stările psihopatologice care prezintă o simptomatologie apropiată. În funcție de aceste aspecte, deficiența mintală trebuie diferențiată de: - stările de întârziere mintală determinate de unele deficiențe senzoriale sau de anumite tulburări ale limbajului (alalia, afazia, mutismul electiv, bâlbâiala etc.); - performanțele persoanelor cu dezvoltare psihică normală, dar neinstruite; - întârzierea mintală determinată de performanțele școlare scăzute sau de eșecul școlar consecutiv carențelor educative, mediului sociocultural și familial deficitar (caracterizate prin insecuritate), carențelor de natură afectivă, sindromului de instituționalizare, hiperprotecției
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dificultăți în menținerea concentrată a atenției, suport motivațional deficitar etc. Etiologia în cazul pseudodeficienței mintale poate fi rezumată la: - deficiențe senzoriale (auditive și vizuale), deficiențe motorii, tulburări de vorbire (spre exemplu, cazul copiilor cu bâlbâială, tulburările de tip afazic, mutismul electiv) și tulburări de comportament; - debut școlar necorespunzător care determină dificultăți în învățarea actului lexic, grafic și de calcul; - tulburări/carențe afective care determină inhibiția proceselor intelectuale (frica de eșec, reacții și atitudini agresive din partea părinților sau cadrelor didactice, atitudine de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit‑scris: dislexia‑alexia și disgrafia‑agrafia; e) tulburări polimorfe: afazia și alalia; f) tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau voluntar și întârzierea în dezvoltarea generală a vorbirii. g) tulburări ale limbajului, bazat pe disfuncții psihice (dislogii, ecolalii, jargonofazii, bradifazii etc.). Această clasificare cuprinde, majoritar, zona foneticii și fonologiei (articulare, ritm, fluență, voce, intonație). Din perspectiva dezvoltării limbajului s
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau o diferență culturală. Pentru a reduce acest decalaj, mediul preșcolar și școlar trebuie să ofere un cadru de participare activă a copilului la dezvoltarea și perfecționarea capacităților sale lingvistice. Alături de stres și eșecuri repetate, greșelile educative pot declanșa mutismul electiv (sau voluntar), care se manifestă prin refuzul de a vorbi cu anumite persoane, în anumite împrejurări sau, mai grav, cu toți din jur și în orice împrejurare. Dacă, în activitățile desfășurate în școală, personalul didactic va persista în atitudinea de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ca „mod de viață”, plictiseala, nebunia, adolescența, memoria, corporalitatea, organicul în genere), care compun un program deopotrivă estetic și existențial. Temele sunt abordate frontal în Volubilis (1998), o colecție de eseuri, dialoguri și articole de presă. Dar, în virtutea unor afinități elective, ele asigură și substanța volumului despre Gellu Naum și suprarealism - Salvarea speciei (2000) -, o „ficțiune critică” realizată sub forma unui mozaic de citate, rezumate, comentarii, amintiri și dialoguri, unde, fără a emite pretenții de istoric literar, P. mizează pe o
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
explică și atracția vădită a lui P. pentru Școala de la Geneva (și pentru critica de identificare în genere, de la fenomenologie la tematism și de la Gaston Bachelard la Jean Starobinski). O atare convergență se materializează printr-un vast sistem de afinități elective, probat de numeroasele cărți de critică și eseistică traduse din franceză (Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Paul Ricoeur ș.a.), de studiile minuțioase din Lecturi fragmentare (1983) - sunt comentați aici, între alții, Albert Béguin, Marcel Raymond, Georges Poulet
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
în străinătate și în România, periodicele vremii, edițiile critice, corespondența poetului, confesiunile celor care l-au cunoscut pe Baudelaire și a strâns o impresionantă iconografie. Pictor și meloman, R. mărturisește că la originea temerarei sale întreprinderi a stat „o afinitate electivă” cu poetul francez, care a constat în tentativa de „refacere a sincronismului artelor”. Primul tom al lucrării, Estetica baudelairiană, evocă etapele vieții, poetica, activitatea de publicist, eseist, critic literar și de artă, întâlnirile cu Delacroix, Edgar Poe, Wagner ș.a. Cel
RADULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289101_a_290430]
-
etiologiei acesteia. în ordinea abordării lor, metodele obligatorii de evaluare a prezenței și cauzei hematuriei sunt: anamneza, examinarea macroscopică a urinii, sumarul de urină prin metoda bandeletei reactive, examinarea microscopică a sedimentului urinar, determinarea cantitativă a proteinuriei. Metodele de evaluare electivă se utilizează în funcție de rezultatele furnizate de investigații; metodele elective cuprind: ecografia renală și vezico-prostatică, cistoscopia, urografia intravenoasă, RMN, tomografia computerizată, puncția biopsie renală, citologia urinară, investigații imunologice. C. O evaluare corectă a prezenței hematuriei implică în primul rând o recoltare
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
evaluare a prezenței și cauzei hematuriei sunt: anamneza, examinarea macroscopică a urinii, sumarul de urină prin metoda bandeletei reactive, examinarea microscopică a sedimentului urinar, determinarea cantitativă a proteinuriei. Metodele de evaluare electivă se utilizează în funcție de rezultatele furnizate de investigații; metodele elective cuprind: ecografia renală și vezico-prostatică, cistoscopia, urografia intravenoasă, RMN, tomografia computerizată, puncția biopsie renală, citologia urinară, investigații imunologice. C. O evaluare corectă a prezenței hematuriei implică în primul rând o recoltare corectă a urinii în ceea ce privește: • momentul recoltării - prima urină de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]