750 matches
-
festivalul Heracleea, care a comemorat moartea lui Heracles, în a doua zi a lunii a Metageitnion ( sfârșitul lunii iulie sau începutul lui august). Un templu egiptean a lui Heracle a fost construit în Oaza Bahariya in 21 î.Hr.. Prin intermediul culturii elenistice , simbolismul Heracleean a fost transmis către Orientul Îndepărtat. In mitologia japoneza exista gardianul Nio în fața templelor japoneze budiste. Herodot l-a conectat pe Heracle atât cu zeul fenician Melqart cat si cu zeul egiptean Shu. Temple dedicate lui Heracle s-
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
Biblie. După părerea unora, numele portului ar veni de la Iafet ( în ebraică = יפת), unul din fii lui Noe (ebraica = נח), cel ales de Dumnezeu să construiască Arca de salvare a câte o pereche din fiecare specie în timpul Potopului. În timpul perioadei elenistice, portul se numea Iopea, după numele mamei Andromedei care a fost salvată de la sacrificare de către Perseu. Acesta s-a folosit la omorârea monstrului de calul Pegas luat după omorârea Medusei. Stâncă de încătușare a Andromedei se vede și astăzi în fața
Biserica Ortodoxă Greco-Română din Jaffa () [Corola-website/Science/306119_a_307448]
-
de piatră inscripționați cu îndrumări de ordin moral și religios pentru popor. A convocat Al treilea Conciliu budist pentru remedierea unor probleme dogmatice cu privire la regulile monahale budiste . A trimis misionari budiști în Sri Lanka , Indonezia , Asia Centrală , chiar și în unele regate elenistice . În vremea lui Așoka , Imperiul Maurya cuprindea o mare parte din Subcontinentul Indian și o parte din Afganistan . Pacea și prosperitatea din timpul lui Așoka nu au durat mult după moartea sa . Împăratul Brihadrata a fost asasinat în jurul anului 185
Dinastia Maurya () [Corola-website/Science/329027_a_330356]
-
care au fost apreciate în perioada evului mediu și mai târziu. Un alt aspect important al lucrării este că ea creează o imagine despre dezvoltarea retoricii latine. Ea păstrează, fără îndoială, caracterul grecesc în doctrina sa și sintetizează multe idei elenistice ale predecesorilor, inclusiv Isocrate, Aristotel, Theophrast și Hermanagora. Totuși discuția despre stilul elocvent (elocutio) este cea mai veche prezentare a stilului latin de oratorie și multe exemple se referă la evenimente contemporane romane. Acest nou stil a înflorit în secolele
Cornificius () [Corola-website/Science/307731_a_309060]
-
complet instituționalizat, orice sincretism suportă consecințele hazardului istoriei și al personalității conducătorilor. Dacă profeții sunt acreditați prin referire la Carte, noile puteri politice joacă uneori jocul magiei și vrăjitoriei străvechi pentru a-și consolida mai bine pozițiile. În Grecia perioadei elenistice, zeul egiptean Isis fusese identificat cu Zeus, iar Serapis (avatar al lui Osiris), cu Pluton și Asclepios. La ora actuală, secta Moon combină religiile orientale cu mesianismul coreean și creștinismul. În Brazilia coexistă fără dificultăți majore religiile candomblé și umbanda
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sortite fiecare unui viitor radical diferit de al celeilalte: stoicismul și creștinismul. Cosmopolitismul Noțiunea de străin ar dispărea dacă, dincolo de sorginte și de legăturile de filiație, s-ar materializa cu adevărat corp expresia de „cetățean al lumii”. Este ca și cum stoicismul elenistic și creștinismul și-ar fi propus drept scop să redefinească cetățenia. Stoicismul antic al lui Chrysippos (Î280-208/204 Î.Hr.), continuat de stoicii romani (Cicero, Seneca), pune În relief noțiunea complexă de „conciliere” (oikeiosis). Este vorba despre o legătură care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dintre care unele din materiale prețioase. Sunt cunoscute astfel vase grecești, o frumoasă camee, mărgele de sticlă, un scarabeu și multe alte piese, între care și un fragment de altar de teracota cu reprezentări figurate, de cel mai curat tip elenistic.
Piroboridava () [Corola-website/Science/319848_a_321177]
-
sa, "Alexandria" (Pseudo-Callisthenes) este o lucrare populară romană cu caracter miraculos. Cleitharos a scris, în jur de anul 310 î.e.n., lucrarea "Despre Alexandru", din care s-au păstrat doar 35 fragmente. Ptolemeu I Soter (367-283 î.e.n.), general macedonean și rege elenistic al Egiptului, a scris și el o lucrare din care s-au păstrat 21 de fragmente. Despre Alexandru cel Mare au scris Aristobul din Cassandra, Eumenes din Cardia, Diodotos din Eritreea (din ale cărui lucrări s-au păstrat 115 scrisori
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Eumenes din Cardia, Diodotos din Eritreea (din ale cărui lucrări s-au păstrat 115 scrisori), Diodor din Sicilia, Curtius Rufus (10 cărți, lucrări de retorică și anti-despotice), Pompeius Trogus și Plutarh (46-120) ("Vieți paralele"). În anii 320 î.e.n., în Egiptul elenistic, un preot egiptean al zeului Ra, Manetho din Sebeytos a scris "Istoria Egiptului" - lucrare scrisă în vremea lui Ptolemeu I Soter și Ptolemeu al-II-lea. A introdus cronologia după dinastii (30 la număr), acestea fiind denumite după locul de origine sau
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
I Soter și Ptolemeu al-II-lea. A introdus cronologia după dinastii (30 la număr), acestea fiind denumite după locul de origine sau după filiațiune. Lucrarea nu a supraviețuit, dar o parte din ea a fost reconstituită. În Babilon, Berossus, un istoric elenistic babilonian, preot al zeului Baal, a scris „Istoria Babilonului” (în limba greacă). A fost publicată în vremea lui Antioch I, între 290-278 î.e.n. În prima parte tratează mitul babilonian ce privește crearea lumii sau victoria zeului Baal (Marduk) asupra lui
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
unei așezări pescărești geto-dacică. Dezvoltând aici o activitate negustorească din ce în ce mai bogată, favorizată în cursul s.III-II îHr. de reducerea activităților comerciale din portul Histria datorită înnisipării acestuia, dar totodată și de o perioadă fertilă de civilizație elenistică, Tomisul intensifică legăturile sale cu negustorii din Orient și din Alexandria Egiptului, încât cronicarii contemporani menționează în scrierile lor despre Tomis, “strălucita metropolă”. Primii romani ajung la Tomis prin anii 29-28 îHr. ca funcționari vamali pentru a impune niște taxe
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
În Îndrumarea spre realizarea statului perfect, al cărui bun Îl constituie cetățenii activi și capabili În mod desăvârșit, statul acesta devenind, prin urmare, binele supraordonat. Paulsen urmărește cronologic concepțiile relative la aceste chestiuni. Ideilor aristotelice le succed cele ale filosofiei elenistice, cu o arie destul de lărgită dincolo de spațiul atenian reprezentat de Stagirit. Cu creștinismul, apoi, se infiltrează conceptul unității omenirii cu ardoarea sentimentului religios. Imaginea Împărăției cerești ca reprezentare a binelui suprem a reușit să se impună definitiv lumii creștine. Formula
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
reprezenta botezul lui Hristos. (Părintelui Bernard nu-i plăceau imaginile mai chinuite, mai contorsionate.) În fața lui, statuia lui Buddha Gandhara medita cu pleoapele plecate și buzele ușor țuguiate. Fața de o austeră frumusețe îmbina calmul orientului cu o îngândurată tristețe, elenistică. Părintele Bernard îl iubea pe Buddha pentru că nu era un judecător al faptelor lui. Nu-i acorda nici o atenție preotului și nu avea pretenția să fie ridicat în slăvi. Dar părintele Bernard, care nu medita întotdeauna cu pleoapele plecate, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
precum și istoriei ideilor și a filosofiei. Ansamblul ne oferă o variantă a epicurismului datată secolul I î.Hr. -2- Arhitectul, mecenatul și filosoful. Vila numită de atunci încolo „a Papirusurilor” se dovedește a fi plină de statui de monarhi din epoca elenistică, de busturi ale unor filosofi - trei ale lui Epicur, dar și ale lui Democrit, Pitagora, Empedocle, Zenon din Cition... -, ale unor poeți - Homer, Sappho - și retori - Isocrate, Demostene -, de statui și statuete diverse - un Mercur, o Dansatoare, apoi emblema epicurienilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Prin această casă excepțională, asistăm la un anumit mod de a trăi epicurismul. Ea povestește trecerea la act filosofică și arată desăvârșirea geniului latin: preocuparea pentru real, pasiunea pentru concret, voința pragmatică. Ce ne spune această vilă? Trecerea de la cultura elenistică la civilizația romană. în această parte a Campaniei se vorbește și se scrie grecește, dar, pentru prima dată, este imaginată posibilitatea de a vorbi și de a scrie și într-o altă limbă pentru a filosofa: latina. Sfârșitul privilegiului grec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ataraxiei. Să lăsăm așadar politica politicienilor, dar să încercăm să-i instruim, să-i facem mai buni dându-le măcar o spoială de filosofie. Busturile oamenilor politici care ornează Vila Papirusurilor nu sunt alese la întâmplare. Este vorba de monarhi elenistici care au întreținut relații cu filosofi epicurieni: Ptolemeu Philadelphul, Philonide, dar și Demetrios Poliorcetul, Antigon Monophtalmos și Lisimah, regele Traciei, cu care Epicur a întreținut relații - uneori tensionate. Un rege bun, în spiritul epicurian, este un ideal care poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pământ, niște nevrozați pun la cale edificarea unui paradis iudeo-creștin în cer și transformă existența în drum al crucii, în ispășire. Negustori de pește, dulgheri, călcători de postav, tăbăcari se cocoață pe cadavrul filosofiei grecești și triumfă pe ruinele Antichității elenistice. Particularitatea lor? își transformă ura față de ei înșiși în ură față de trup și de lume. Creștinii pregătesc întunecarea de aproape douăzeci de veacuri în comunitățile de iluminați răspândite cam peste tot în bazinul mediteranean; puterea romană le oferă, prin intermediul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
este reluată în La Morale anglaise contemporaine. Morale de l'utilité et de l'évolution, Alcan, 1895; André-Jean Festugière, Epicure et ses dieux, PUF, Quadrige, ediția I, 1946, ediție corectată în 1985, abordează problemele ținând de fenomenul religios în epoca elenistică, religia lui Epicur și raporturile ei cu religia astrală; asupra plăcerii, Victor Brochard, Etudes de philosophie ancienne et de philosophie moderne, Vrin, 1974; asupra dreptului, legii, contractului, protejării animalelor, asupra dreptății și nedreptății, dreptului natural, problemei filosofiei politice și juridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
p. 321-331; M. Millet, The Romanization of Britain. An essay in archaeological interpretation, Cambridge University Press, 1994; N. Zugravu, Roma. Politică și aculturație. Introducere la problema romanizării, I, Iași, 1999, cu bibliografie. • I. Glodariu, Relații comerciale ale Daciei cu lumea elenistică și romană, Cluj, 1974; idem, La pénétration économique romaine en Dacie préromaine, în „Dacoromania“, 4, 1977-1978, p. 53-57; D. Protase, Römische Einflüss in Dakien vor der Eroberung, în EphNap, 1, 1991, p. 247-248; N. Zugravu, op. cit., p. 216-222. • Plin., XIV
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
București, 1987, p. 214. 128 Jacques Le Goff descrie în mod clar și în cuvinte memorabile economia romană: ,,Înlăuntrul acestor metereze (zidurile Imperiului Roman n.n.) el (Imperiul Roman n.n.) exploatează fără să creeze, nu aflăm nici o inovație tehnică de la epoca elenistică încolo; o economie alimentată din jaf, cu mână de lucru servilă pusă la dispoziție de războaiele victorioase și cu metalele prețioase pompate din comorile tezaurizate ale Orientului". Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 53. 129 În legătură cu această ocupație
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
s-au creat relații reciproce între filosofia greacă și cea a Indiei, iar elemente de artă greacă s-au încetățenit în Asia centrală și în nordul Indiei. Totul s-a datorat personalității sale covârșitoare, după moartea acestuia formându-se cultura elenistică, de sinteză. Mai târziu, respectiva cultură a fost preluată de arabi care, prin influența lor medievală, au înapoiat Europei elemente de filosofie și știință pe care aceasta le uitase, dar care se conservaseră în Orient. Vedem, deci, că o educație
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
reprezentări. Varietatea simbolurilor solare implică atât reprezentarea realistă a astrului, cât și forme abstractizate ca rozeta, vârtejul, roata solară, rombul, cercul tăiat în cruce etc. Simbolurile solare sunt asociate frecvent cu elemente din pomul vieții, mai ales în tiparul său elenistic, o consecință a străvechilor noastre legături cu lumea civilizației mediteraneene. Creatorii populari contemporani, cei a căror formă materială de expresie este în mod obișnuit lemnul, au preluat artistic motivul solar, prelungindu-i viața ca un simbol al continuității trăirilor spirituale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
schimb. Păcate de moarte pentru filosofi... 3. Drumul spre lumină. Odată cu Renașterea, dominația limbii latine devine mai puțin sigură iar greaca revine la modă. Greaca, adică autorii greci, adică filosofia grecească. Traducerile lor în latină permit reînnodarea cu continentul intelectual elenistic și cu potențialitățile păgâne precreștine. Desigur, întoarcerea la Platon, Homer, Tucidide, Herodot nu înseamnă neapărat și regăsirea unui Diogene ori Aristip, dar cunoașterea unor opere necontaminate de creștinism oferă mijloacele unei alternative dominației catolice. Consecințele inventării tiparului amplifică revoluția tehnică
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
precum și istoriei ideilor și a filosofiei. Ansamblul ne oferă o variantă a epicurismului datată secolul I î.Hr. -2- Arhitectul, mecenatul și filosoful. Vila numită de atunci încolo „a Papirusurilor” se dovedește a fi plină de statui de monarhi din epoca elenistică, de busturi ale unor filosofi - trei ale lui Epicur, dar și ale lui Democrit, Pitagora, Empedocle, Zenon din Cition... -, ale unor poeți - Homer, Sappho - și retori - Isocrate, Demostene -, de statui și statuete diverse - un Mercur, o Dansatoare, apoi emblema epicurienilor
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Prin această casă excepțională, asistăm la un anumit mod de a trăi epicurismul. Ea povestește trecerea la act filosofică și arată desăvârșirea geniului latin: preocuparea pentru real, pasiunea pentru concret, voința pragmatică. Ce ne spune această vilă? Trecerea de la cultura elenistică la civilizația romană. în această parte a Campaniei se vorbește și se scrie grecește, dar, pentru prima dată, este imaginată posibilitatea de a vorbi și de a scrie și într-o altă limbă pentru a filosofa: latina. Sfârșitul privilegiului grec
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]