1,130 matches
-
o tăcere completă în privința lui. O altă posibilitate, pe care am menționat-o deja, este situația în care, chiar dacă evenimentul a avut loc, actorul vrea să nege acest fapt. Păstrînd tăcerea în această privință, el reușește să producă eliminări. Astfel, elipsa este folosită în scopuri magice, ca exorcism: o variantă de citire a elipsei centrale în Le voyeur de Robbe-Grillet. Cum să devenim conștienți de aceste elipse, care aparent pot să fie atît de importante că merită să le căutăm? Pentru
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
deja, este situația în care, chiar dacă evenimentul a avut loc, actorul vrea să nege acest fapt. Păstrînd tăcerea în această privință, el reușește să producă eliminări. Astfel, elipsa este folosită în scopuri magice, ca exorcism: o variantă de citire a elipsei centrale în Le voyeur de Robbe-Grillet. Cum să devenim conștienți de aceste elipse, care aparent pot să fie atît de importante că merită să le căutăm? Pentru început, atenția ne este cîteodată direcționată către un eveniment eludat din cauza retroversiei. Nu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nege acest fapt. Păstrînd tăcerea în această privință, el reușește să producă eliminări. Astfel, elipsa este folosită în scopuri magice, ca exorcism: o variantă de citire a elipsei centrale în Le voyeur de Robbe-Grillet. Cum să devenim conștienți de aceste elipse, care aparent pot să fie atît de importante că merită să le căutăm? Pentru început, atenția ne este cîteodată direcționată către un eveniment eludat din cauza retroversiei. Nu este mereu posibil să localizăm o elipsă exact în fabulă. Știm că ceva
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Cum să devenim conștienți de aceste elipse, care aparent pot să fie atît de importante că merită să le căutăm? Pentru început, atenția ne este cîteodată direcționată către un eveniment eludat din cauza retroversiei. Nu este mereu posibil să localizăm o elipsă exact în fabulă. Știm că ceva se va fi întîmplat, și cîteodată știm cu aproximație unde, dar de obicei este dificil să indicăm locația exactă. Cîteodată, totuși, elipsa este indicată se menționează timpul care a fost omis. Dacă un text
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
un eveniment eludat din cauza retroversiei. Nu este mereu posibil să localizăm o elipsă exact în fabulă. Știm că ceva se va fi întîmplat, și cîteodată știm cu aproximație unde, dar de obicei este dificil să indicăm locația exactă. Cîteodată, totuși, elipsa este indicată se menționează timpul care a fost omis. Dacă un text sună: a) Cînd m-am întors în New York după doi ani știm exact cît timp a trecut. Este chiar mai clar atunci cînd elipsa este menționată într-o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
locația exactă. Cîteodată, totuși, elipsa este indicată se menționează timpul care a fost omis. Dacă un text sună: a) Cînd m-am întors în New York după doi ani știm exact cît timp a trecut. Este chiar mai clar atunci cînd elipsa este menționată într-o propoziție separată: b) Au trecut doi ani. De fapt, aceasta nu mai este o elipsă, ci poate fi numită "rezumat minimal", sau mai degrabă un rezumat la viteză maximă: doi ani într-o propoziție. O asemenea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Cînd m-am întors în New York după doi ani știm exact cît timp a trecut. Este chiar mai clar atunci cînd elipsa este menționată într-o propoziție separată: b) Au trecut doi ani. De fapt, aceasta nu mai este o elipsă, ci poate fi numită "rezumat minimal", sau mai degrabă un rezumat la viteză maximă: doi ani într-o propoziție. O asemenea pseudo-elipsă sau mini-rezumat se poate extinde cu o scurtă adăugire legată de conținutul ei: c) Au trecut doi ani
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în întregime din scene. Bineînțeles, aceste scene nu pot coincide în totalitate cu timpul fabulei. Și apoi, el acoperă destul de multe zile. De fapt, acestea sînt pseudo-scene, scene care sînt prezentate într-o manieră puternic accelerată, în care apar numeroase elipse invizibile. Această lipsă de sincronie este indicată în mod explicit, căci Meursault, protagonistul, își consultă regulat ceasul pentru a constata că a rămas, din nou, în urmă. Același lucru se întîmplă și în romanul olandez The Evenings, contemporan cu romanul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
același, dar fiecare actor îl vede în felul său. Procedeul a fost frecvent folosit în romanul epistolar din secolul al XVIII-lea un alt exemplu ilustru este Zgomotul și furia de Faulkner. Fiecare retroversie internă sau anticipare care nu completează elipsa aparține acestei frecvențe. De altfel, toate acestea constituie repetarea unor lucruri care au fost deja menționate. Reversul unei repetiții este prezentarea iterativă: o întreagă serie de evenimente identice este prezentată o dată. Deja am văzut astfel de exemple. Flaubert și Proust
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
se întreabă ce meserie va avea Tom Degețel în viitor sau la ce vîrstă a învățat să meargă. Cu toate acestea, se întîmplă uneori ca unele evenimente omise să fie aduse în prim-plan în alte părți ale textului. Astfel, elipsa omiterea unui element care face parte dintr-o serie își arată deplina importanță în narațiune. Romanul lui Robbe-Grillet Voyeur este, probabil, cea mai spectaculoasă ilustrare a acestui fapt. În acest roman, un eveniment care, după cum arată fabula, trebuie să fi
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
străduiește să umple cumva acest gol temporal, stabilind o cronologie "inocentă". Pînă la sfîrșit nu este foarte sigur că Mattias este criminalul. Prin urmare, fabula nu poate fi descrisă în întregime. Chiar dacă nu are la fel de mare importanță ca în Voyeur, elipsa posedă, de asemenea, o funcție semnificativă și în alte texte narative. Fraza "Cînd au părăsit Tostes, doamna Bovary era însărcinată", care este atît de caracteristică pentru stilul lui Flaubert, indică, prin ușurința cu care trece peste eveniment, faptul că a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
peste eveniment, faptul că a avea și a crește copii are o importanță foarte mică pentru Emma Bovary, iar momentul în care copilul a fost conceput nu are deloc importanță. Într-adevăr, relația sexuală dintre Emma și Charles este, prin elipsa evenimentului, pe deplin "reprezentată". Nici în acest caz nu ni se oferă vreo certitudine cu privire la evenimente în cursul fabulei. La fel, în tabloul Am șase ani al lui Aptekar, momentul omis este cina. Eliziunea cu pricina este cu atît mai
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
se spune tot și nimic, într-o euforie întețită de pahar, pe care el cerea mereu să fie din nou umplut. Miron Paraschivescu, care ne ajutase să debutăm, spunea despre el că "are geniu" și făcea din mână în aer elipse largi însoțite de înjurături de admirație, adică unul ca el nu mai există și se îneca de entuziasm spunând aceste cuvinte... Povestirile lui erau cețoase, viziuni de vis, adesea de coșmar, cu roboți care prind viață și ucid pe creatorii
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
aprind, se sting și se reaprind repede. Apoi nepoftitul publicist dispare, ca un taur amorțit. În urma lui, pelerina pendulând, fâșii-fâșii... Întunericul înghite barba de Crist alcoolizat a regizorului. Anihilat, studentul zace prăbușit pe masă, smocuri rare de păr, în jurul unei elipse de chelie roșcată. Mi-e capul greu, prăbușit. Întrezăresc în răstimpuri ochii fetei, violet primăvăratec și umed. Aș atinge mâinile ei lungi, dezgolite și albe, răcoarea gâtului de sticlă. Pe masă rămâne doar capul însângerat și rotund al Balaurului. Încremenit
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
neuitate zburdau de fericire nepământeană spărgându-se în spume... scrâșnea afânat Verde Împărat! În magazinul de abțibilduri se vindeau la solduri iubiri veșnic noi aflate la concurență cu însetatele buze flămânde de-atâtea bunătăți dornice de mulțumiri ricoșate în timp; elipsele cu centrele asimetrice, intersectate pe nicăieri se zbăteau îndrăcite prin grădina împărătesei în ținută prea elegantă; în infinitul ușor depărtat și-n opoziție continuă ai pus la copt acoperind prăpăstiile, o vânătă și-un ardei gogonat rătăciți împreună în spuza
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
fie creșterea volumului (fluaj). Dacă presiunea externă este mai mare decât presiunea luminală, vena este aplatizată, curgerea făcându-se prin cele două porțiuni laterale cu aspect tubular rămase deschise. Pe măsura creșterii presiunii transmurale forma secțiunii transversale se modifică spre elipsă și cerc, cu creșterea ariei corespunzătoare. Acest fenomen se reflectă în porțiunea plată a relației presiune-volum. La creșteri ulterioare de presiune transmurală (>10 cm H2O), tensiunea parietală urmează legea Laplace pentru secțiune circulară, iar panta curbei presiune-volum este mult mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de curînd. Autoarea, Vera Călin, eseist si istoric literar, doctor În științe filologice, profesor universitar la catedra de literatura universală și comparată a Universității din București, a publicat volumul intitulat chiar Omisiunea elocventă, cu subtitlul Preliminarii la o retorică a elipsei, la Editura Enciclopedică Română, București, 1973. Ceea ce i-a stîrnit interesul pentru a aborda un asemenea subiect a fost evoluția unei părți a literaturii occidentale, În special a prozei și dramaturgiei, spre un stil pe care-l numește eliptic, Întrebîndu-se
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
reductiv, expresia eliptică, suprimarea expresivă, figurile reticenței, diminuarea și atenuarea, asceza stilistică sînt numiți leaverouters, cei care elimină, lasă pe dinafară (sau, altfel vorbind, folosesc figurile reductive). Vorbind de figurile reductive, autoarea amintește pe cele enumerate de retoricile clasice: litota, elipsa, entimemul, reticența, suspensia, tăcerea. Înteresul ei se Îndreaptă Însă mai curînd către stilul caracteristic al operelor care reprezintă un protest antiretoric (În sens clasic) și promovează o retorică negativă. Conform evoluției firești a lucrurilor orice asemenea protest nu este decît
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Plouați poate fi Înțeles aici la propriu: actorii (imaginile lor de pe afiș) sînt plouați (uzi) realmente și, contaminîndu-se de prima imagine, teatru-n ruină, la figurat, sînt triști și amărîți pentru că teatrul lor e În ruină. Există aici o mică elipsă, nu se spune explicit că afară ar ploua, faptul fiind subînțeles doar din context (pe perete În afiș). Jocul este simplu și eficace, fiecare dintre contexte admite (actualizează) doar unul din sensurile cuvîntului, poemul În Întregime pe ambele. bat clopotele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vîntul. Între ele gîndul neexplicitat al presupusului autor. Sau, mai curînd, observator. Explicitarea este lăsată pe seama celor două lucruri. A jocului lor. Fata, femeia, trupul ar fi superfluu să fie menționate. Și economia haiku-ului, și discreția lui impun această elipsă care, În același timp, comprimă textul și creează acea tensiune a iscodirii ce dă o satisfacție-n plus cititorului isteț. Imaginația beneficiază astfel de mai multă libertate și de bogăția unui evantai de posibilități necenzurate printr-o alegere textuală decisă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cazul particular al corespondenței, argumentația sa vizează un destinatar personalizat, pe care intelectual îl domină conștient, deși afectiv îi e subjugat. În plan sintactic, concizia (ca trăsătură manifestă a virilității stilistice) este obținută printr-o topică directă, deseori simplificată până la elipsa verbului. Această tendință parcimonioasă a scriiturii, deseori semnalată de exegeză, poate fi considerată, pe drept cuvânt, marcă a stilului polemic arghezian. Când însă desenează arabescuri ideatice, paragraful se dilată până la prolixitate, etalând un narcisism al expunerii ce trădează intenția de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Liturghie la oră fixă, pastor-vedetă cu chip familiar, ordine imuabilă a rubricilor (politic, economic, social, extern, cultură la sfârșit). Avantajul cinematografiei este timpul pe care-l pierde. Șansa ei sunt lungimile. Lungimile și pauzele. Acești prețioși timpi morți fără de care elipsele sau racursiurile și-ar pierde orice efect, orice sens. Imaginea de cinema păstrează timpul grafosferei, care este cumulativ. Un film bun construiește durate în care se poate trăi în mod plăcut, asemeni unor vieți în viață, refugii și cămine deschise
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
teamă că Arhimede țintea o armă către ei. Arhimede a „zărit“ pentru prima dată infinitul prin luciul oglinzilor sale de război. Timp de mai multe secole, grecii au fost fascinați de conice. Luați un con și secționați-l; obțineți cercuri, elipse, parabole și hiperbole, depinde cum îl secționați. Secțiunea parabolică are o proprietate deosebită: preia razele de lumină ale soarelui sau ale oricărei surse îndepărtate și le îndreaptă asupra unui punct, concentrând întreaga energie a luminii pe o suprafață foarte mică
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
unui punct aflat la distanță infinit de mare - a unui zero de la infinit. Johannes Kepler, omul care a descoperit că planetele se deplasează pe traiectorii eliptice, a dus această idee - a punctului infinit de îndepărtat - cu un pas mai departe. Elipsele au două centre, sau focare; cu cât elipsa este mai alungită, cu atât mai îndepărtate sunt aceste focare. Și toate elipsele au aceeași proprietate: dacă ați avea o oglindă de forma unei elipse și ați așeza un bec într-un
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a unui zero de la infinit. Johannes Kepler, omul care a descoperit că planetele se deplasează pe traiectorii eliptice, a dus această idee - a punctului infinit de îndepărtat - cu un pas mai departe. Elipsele au două centre, sau focare; cu cât elipsa este mai alungită, cu atât mai îndepărtate sunt aceste focare. Și toate elipsele au aceeași proprietate: dacă ați avea o oglindă de forma unei elipse și ați așeza un bec într-un focar, toate razele luminoase ar fi convergente spre
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]