931 matches
-
evenimente independente de voința lor) și ca o măsură de conștientizare a rolului de instituție publică a școlii, la care toți au dreptul să aibă acces, În calitate de cetățeni cu drepturi egale ai comunității. Chiar și În aceste condiții, partizanii Învățământului elitist, care nu agreează Învățământul de tip incluziv, au libertatea promovării ideilor și practicilor lor, deoarece Învățământul deschis tuturor categoriilor de elevi nu le afectează interesele și convingerile. Învățământul elitist nu poate fi asimilat cu cel de masă; nu toți elevii
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
drepturi egale ai comunității. Chiar și În aceste condiții, partizanii Învățământului elitist, care nu agreează Învățământul de tip incluziv, au libertatea promovării ideilor și practicilor lor, deoarece Învățământul deschis tuturor categoriilor de elevi nu le afectează interesele și convingerile. Învățământul elitist nu poate fi asimilat cu cel de masă; nu toți elevii au potențialul intelectual și disponibilitatea de a desfășura activități de Învățare Într-un ritm rapid și nici capacitatea de a procesa o cantitate mare de informații (mulți elevi adoptă
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
avea să rămână în memoria colectivă că prima voce a Ermetismului, orientare literară privită de mulți ca denaturare intelectualista a celei mai rafinate poezii pure. Poezia ermetica, se știe, a fost constant acuzată de obscuritate, iar autorii ei de izolare elitista într-un turn de fildeș. Ermeticii s-au apărat împotriva săgeților înveninate trimise de adversarii stilului cifrat, ai versului și cuvântului dificil, reunindu-se sub protecția lui Leopardi, fapt ce a menținut vie în anii treizeci-patruzeci atenția publicului literat pentru
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
contura și aici, în opoziție cu naționalismul cultural distorsionat profesat de regimul de la centru, idealul unei posibile șalvari prin izolarea în literatura.114 Neimplicarea unor intelectuali în viața politică, pasivitatea lor așadar, avea să genereze în scurtă vreme cel mai elitist chip al ermetismului aristocratic, de neclintit în fața valurilor istoriei. În acest context mai larg apărea, ca moștenitoare a experienței vociene, rondiste și barettiene, revista florentina 'Solăria' (1926 -1934) fondată de Alberto Carocci.115 Se plasa la granița dintre cele două
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dat dovadă de o mai bună discursivitate și au arătat ca sicilianul renunțase la cultul pentru versul ermetic, dificil. Scopul său, dar și al altor scriitori din generația lui a fost acela de a depăși barierele pe care poezia prea elitista le ridicase în fața cititorilor din pricina dificultății date de stilul obscur. La Quasimodo semnele deschiderii s-au arătat începând cu volumul Poezii noi, dar s-au concretizat pe deplin în deceniile cincizeci și șaizeci cu poezia de călătorie și de implicare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
partidelor politice vest-europene nu au nici o relevanță în viața politică irlandeză. Irlanda a fost pentru mult timp singura țară catolică anglofona și singura democrație catolică stabilă din lume, în interiorul ei întîlnindu-se două mari tradiții: cea catolică, măi rigidă și mai elitista, și cea protestanta de origine anglo-americană. De la aderarea la Comunitatea Europeană, aproape toate partidele mai importante au trecut pe la putere, singure sau în cadrul unor coaliții guvernamentale. Chiar și cel mai mare partid politic irlandez, Fianna Fail, a recurs la această
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
prezentarea conceptelor într-o dinamică a proceselor formării și evoluției lor, a legăturii, uneori mai greu de bănuit, dintre ele. Mânuind cu pricepere termenii culturali întâlniți cel mai frecvent, demonstrând o excelentă cunoaștere a lor în diverse registre (de la cele elitiste la cele subculturale și contraculturale), autorul țese o pânză a cunoașterii în care creionează incitante și inedite asociații. Cum am putea altfel denumi asocierea unor articole precum CNN Effect, Identity Politics, Affirmative Action cu Madonna, Eminem, Michael Jackson, cu Disneyfication
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fi The American Dream și The City on the Hill), termeni folosiți în politică, sport, lumea hollywoodiană. La aceștia sunt adaugate nume, vorbe și fapte de președinți, de cântăreți, actori și regizori, muzicieni celebri, nume "mai mult sau mai puțin elitiste" de scriitori și critici literari contemporani. Aranjate alfabetic, articolele care îl alcătuiesc creează un caleidoscop al societății americane, pe cât de divers, pe atât de frumos colorat. Impresionantă este nu numai varietatea spectrului socio-politico-istorico-cultural, dar și excelentele legături intertextuale, trimiterile la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
method acting, prestația fiind una din performanțele remarcabile ale ceremoniilor Academy Awards. În demersul său, nu numai comercial, de a promova artele și meseriile cinematografice, The Academy of Motion Picture Arts and Sciences este complementată (mai rar complimentată) de mai elitista asociație a presei străine de la Hollywood, care decernează the Golden Globe și de The Cecil B. DeMille Award (vezi), precum și de The American Film Institute, fondat în 1967, creat pentru a stimula creația de calitate și pentru a păstra moștenirea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
legăturile dintre culturile de origine africană și ceea ce consideră a fi o cultură africană oarecum unitară. În raport cu Black Studies, Africana Studies ar fi astfel, chiar dacă mai afrocentrică, mai puțin confrontațională (vezi, de exemplu, o distincție asemănătoare între tradiționalul și mai elitistul domeniu al studiilor culturii și cel mai militant și mai populist al studiilor culturale, în direcțiile promovate de Școala de la Birmingham). Pe de altă parte, Africana Studies ar fi un domeniu de cercetare imens, acoperind istorie, cultură, științe politice legate
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
actuale ale mitului creuzetului (the melting pot), susținut masiv la începutul secolului al XX-lea. Cultura americană contemporană poate fi abordată din perspectiva așa-zis populistă promovată de studiile culturale din tradiția Centrului de la Birmingham (culture is ordinary) cu cea elitistă a ceea ce germanii numesc Kulturkritik, mulți considerând, probabil pe nedrept, cultura populară americană (incluzând gangsta rap, gun culture, drug culture, pop corn și pop porn) ca fiind definitorie în raport cu cea de elită asociată cu universitățile selecte din Ivy League și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
epoca democratică (de la Wordsworth și Austen la Tolstoi și Ibsen), și epoca haotică, în care Freud ia locul lui Samuel Johnson, lista autorilor canonici mergând de la Proust și Joyce la Borges, Neruda, Beckett. Cartea este, pe lângă o pledoarie a unui elitist cultural pentru acceptarea caracterului peren al marilor scriitori canonici, un atac împotriva a ceea ce numește el "the school of resentment". Școala resentimentului sau a ranchiunii este termenul umbrelă aplicat abordărilor militante și revizioniste de orientare marxistă, feministă, neoistoricistă. Aceste orientări
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
au găsit loc sub soarele întunecat al acestui gen în America sunt Dean R. Koontz, Peter Straub, Nancy Holder, Clive Barker, Anne Rice. Sunt romanul și filmul horror texte culturale demne de atenție? Răspunsul la această întrebare depinde de poziția elitistă sau populistă din perspectiva cărora privim fenomenul, acest volum încercând să îi includă (parțial) și să pună în legătură cu tendințe în cultura americană contemporană, printre alții, pe distinsul profesor Harold Bloom și pe distinsul boxer Muhammad Ali. HORROR MOVIE Filmul horror
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de cultură depășește fruntariile culturii de elită, incluzând, printre altele, cultura politică și ideologia, se întâmplă ca o personalitate precum Martin Luther King, Jr. (vezi mai sus) să se găsească într-un dicționar între Larry King și Stephen King. Un elitist precum celebrul profesor american Harold Bloom poate fi indignat la vestea că Stephen King, celebrul autor de romane horror, a primit premiul pentru distinsa sa contribuție la evoluția literaturii din partea și mai distinsei National Book Foundation (vezi). Într-un articol
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
covârșitoare). Aparent, cultura de masă reprezintă o formă de democratizare a culturii, înțeleasă inițial ca expresie superioară a creației umane, produsă de o elită artistică și intelectuală, promovată și apropriată de autorități mai mult sau mai puțin imperiale. În tradiția elitistă a ceea ce s-a numit cultură și civilizație, cultura era apanajul unei minorități elitiste, civilizația era legată de producerea în serie, în special a unor infrastructuri. Această producere în serie este ceea ce îi reproșează criticii culturali de diferite orientări (americanul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ca expresie superioară a creației umane, produsă de o elită artistică și intelectuală, promovată și apropriată de autorități mai mult sau mai puțin imperiale. În tradiția elitistă a ceea ce s-a numit cultură și civilizație, cultura era apanajul unei minorități elitiste, civilizația era legată de producerea în serie, în special a unor infrastructuri. Această producere în serie este ceea ce îi reproșează criticii culturali de diferite orientări (americanul Dwight Macdonald, de exemplu, în "A Theory of Mass Culture", vezi bibliografia), cultura de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
specialitate a științelor sociale se referă la organizarea de grup și a bunurilor deținute în comun (common pool goods). Prima a fost dezvoltată în lucrarea lui Mancus Olson și susține că puterea politică va înclina în mod sistematic înspre interesele elitiste.1 Organizațiile care depind de loialitatea maselor (de exemplu, grupările care-i reprezintă pe consumatori sau pe muncitori) vor avea dificultăți în a se organiza și în a-și atrage noi membri. Participarea la astfel de grupări tinde să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un mod de provocare. Scopul lor este acela de a face guvernul să ia măsuri represive împotriva unei părți importante a populației pentru a putea pe urmă instiga poporul împotriva guvernului pînă la abolirea pluralismului democratic și instalarea unei dictaturi elitiste (cf. James Boyd, în New York Times Magazine, "From Far Right to Far Left", 6 decembrie 1970, pag. 49 și Kenneth Keniston și Michael Lerner, în New York Times Magazine, "Recent Study of Right Wing and Left Wing Extremists", 8 noiembrie 1970
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
susținea, indiferent de tematica abordată erau întotdeauna extrem de interesante, iar remarcile pline de umor fin și inteligent mă aduceau într-o stare de maximă încântare și de profundă recunoștință pentru șansa de a studia într-un mediu profesionist și chiar elitist. Aceeași distinsă apreciere o am față de profesorii din cadrul școlii doctorale al programului de cotutelă dintre EPHE Paris și Technische Universitaet Dresden, în special față de dna profesoară Barbara Marx, o femeie extrem de distinsă, cultă și bine pregătită, a cărei luciditate și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pentru statutul controversat și nedefinit al grupului. Se poate vorbi Într-adevăr despre o elită Într-o societate care tinde spre eliminarea diferențelor dintre clasele sociale? A lua drept obiect de studiu elită nu semnifică adoptarea unui principiu a priori „elitist”? Discursul de tip marxist-leninist a avut Întotdeauna În vedere doar avangardă de clasă, ale cărei legături cu clasa de origine trebuiau menținute cu preț: „ruperea de mase”, manifestările de „elitism”, „sectarismul”, „birocrația” de partid puteau constitui păcate mortale, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
corespunde intereselor corporațiilor de experți, a specialiștilor apăruți de curând, aceștia sunt obligați să-și manifeste atașamentul față de ficțiunea reprezentării populare directe. Privilegiile noastre sunt cele ce ne Împiedică, În mai mare măsură decât poliția politică, să Îmbrățișam o ideologie elitista: puterea elitei ar fi prima care ar avea de suferit din pricina anarhiei ce-ar rezultă din respingerea acestei forme de legitimare. În felul acesta ne străduim, În arte, ca și În toate celelalte domenii, să protejăm atât varză puterii specialiștilor
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
istoria socială a acestei literaturi este constituirea de instanțe de consacrare concurente, efect al procesului de diferențiere a spațiului intelectual. Se poate vorbi de lupte pentru autonomie Începând cu salonul literar al Junimii (fondată În 1863), unde strategiile de distincție elitista ale unui grup de intelectuali conservatori ce respingeau În același timp naționalismul burghez liberal și arta socialistă angajată s-au obiectivat În «teoriile» fondatoare. Mișcări asociative ale intelectualilor, cea a societăților «culturale» fondate În țările române și societățile studenților români
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Intelectualii, ca grup social, sunt totuși produsul unei politici școlare și ale instalării unui Învățământ de masă. După o primă perioadă de nivelare socială, care favorizează recrutarea fiilor poporului pentru studii universitare, politica școlară devine În alt fel selectivă și «elitista» . Această schimbare corespunde unei strategii mai largi de recuperare a dezvoltării economice și sociale adoptată de statul român, situat În zona lumii a treia socialiste. Pornind de la câteva puține lucrări sociologice privind pregătirea intelectualilor Înainte de 1989, se pot observa efectele
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cărțile lui Gregor Gysi și ale lui André Brie. Un exemplu de «analiza fără concesii», cf. rezumatul cărții lui André Brie, Ich tauche nicht ab (1996), În M. D. Gheorghiu, 1998, vol. ÎI. Mă gîndeam, ascultîndu-l, ca fostele lui convingeri elitiste dinainte, resentimentele față de „popor” (cel din Germania de Est) care „trădase” (sau cel puțin Își abandonase) foștii conducători, si constatarea «pragmatică» pe care o făcea modului de funcționare a societății capitaliste se ciocneau și se suprapuneau. André Brie răspundea și
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Nu, că a plecat atunci. De asta, la unitate, după războiul ăsta, am fost singurii care am avansat secretarul de partid și medicul stomatolog, fiindcă doctorul Geru a fost pe post de doctor cu noi în Piață și căpitanul Țugurel (elitist, vai!), un om jos pălăria! Deci, Toma m-a prevenit. Și-am început să mă gândesc: "Băi, ceva totuși nu e în ordine. Ceva se pregătește". El probabil că știa. Socru-său, în timpul ăla, era ambasador în Austria. S. B.
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]