1,246 matches
-
noi gândim într-un anumit fel. Să ne suporte așa sau dacă nu, să o declare pe față. Nu ne mai pot nega în clipa de față. în momentul în care am zis nu știu ce lucruri, eu în același timp eram elogiat pentru că traduceam Faust. Ei nu puteau, adică, față de un astfel de om să zică: dumneata pleacă afară din ședință, ieși afară din Uniune, n-avem nevoie de dumneata! Chiar acel reprezentant al Consiliului Culturii, sau cum se numea atunci, venea
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
în unanimitate de criticii literari drept cel mai valoros, prin „echilibrul de realism și de idealism, prin poezia pământului și a vechii noastre boierimi iubitoare de pământ, și, mai ales, prin neuitata creațiune a Sașei”, după cum aprecia Eugen Lovinescu. Autorul elogiază poetic frumusețea pământului natal, traiul liniștit și patriarhal, tradițiile de familie și iubirea platonică petrecută într-un mediu idilic. Romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" au fost ecranizate în filmul "Tănase Scatiu" (1976), regizat de Dan Pița după un
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
romanului românesc, criticul Zigu Ornea considera că "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" sunt singurele scrieri „cu adevărat, rezistente” ale lui Duiliu Zamfirescu, în timp ce "În război" ar fi „un semieșec”, iar "Anna" și "Lydda" „eșecuri totale”. Criticul Eugen Lovinescu a elogiat scrierile literare ale lui Duiliu Zamfirescu, remarcând însă că romanele sale au o valoare inegală, iar " Viața la țară" este cel mai valoros dintre ele prin „echilibrul de realism și de idealism, prin poezia pământului și a vechii noastre boierimi
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
jumătate timpul până la explozie. Homer ia bomba și conduce o motocicletă. După ce se reunește cu Bart, ei se învârt în partea superioară a domului. Bart aruncă bomba prin gaura, cu câteva secunde înainte de detonare. Bomba explodează, spărgând domul. Orașenii îl elogiază pe Homer, care conduce cu Marge motocicleta în timpul asfințitului. Orașul revine la normal. Conducerea seriei a dorit un film cu Familia Simpson de mai de mult în timpul seriei. Creatorul serialului, Matt Groening, a dorit un film de lung metraj care
Familia Simpson: Filmul () [Corola-website/Science/318992_a_320321]
-
se „consumă” animație în cantități industriale, mai ales cu ajutorul televiziunii, ea continuă să fie ocolită și încă nu este recunoscută pe deplin ca o ramură artistică. „Materia primă a animației este Ideea”, după cum foarte inspirat spunea cineastul francez Alexandre Alexeieff, elogiind astfel expresia concentrată și bogată în sensuri a unei arte care merită o cunoaștere aprofundată. Totuși, animația rămâne în continuare „un cinema paralel”, cum scria criticul italian Giannalberto Bendazzi, un cinema care beneficiază de „o autonomie de limbaj, tehnică și
Animație () [Corola-website/Science/303780_a_305109]
-
Povestea era atunci puțin diferită”, afirma el în acel interviu. Nicolaescu a avut în posesia sa un manuscris al nuvelei pe care Titus Popovici a scris dedicația „(...) cu credința că împărțim amîndoi subiectul nuvelei”. Nuvela "Moartea lui Ipu" a fost elogiată de mai mulți critici literari, unii dintre ei descoperind asocieri între autor și băiatul de 14 ani care povestește. Criticul Alex. Ștefănescu considera nuvela drept o parabolă, dar și „un protest naiv împotriva civilizației și o iluzie”. Uciderea soldatului Friedrich
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
strategică modernă a lui Iancu l-a ajutat să-l înfrângă pe sultan în ciuda raportului de forțe defavorabil creștinilor și să obțină cea mai mare victorie de până atunci a creștinătății împotriva turcilor. Ca omagiu papa Calixt al III-lea elogiază victoria obținută de Iancu de Hunedoara ca fiind „cel mai fericit moment al vieții sale” și a ordonat ca toate clopotele bisericilor catolice din Europa, de atunci încoace, să fie trase în fiecare amiază, ca o chemare zilnică a credincioșilor
Ioan de Hunedoara () [Corola-website/Science/298042_a_299371]
-
Această scrisoare a fost și ea publicată în "România Liberă". Disputa dintre cei doi istorici nu a continuat. Demetriescu ajunge colaborator și director politic la ziarul "Conservatorul" care îl susținea pe Grigore Tocilescu. Într-un raport din 1898, Anghel Demetriescu elogiază și recomandă călduros lucrarea lui Tocilescu despre „Curtea de Argeș”. Anghel Demetriescu nu mai urmărește însă o carieră universitară și își concentrează eforturile asupra activității publicistice, păstrându-și postul de la Liceul „Sfântul Sava”. În 1885 este numit profesor și director al liceului
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
poeme eroice sunt ასპინძისათვის („Bătălia de la Aspindza”) și რუხის ომი („Bătălia de la Rukhi”), ambele dedicate victoriilor militare georgiene asupra turcilor și, respectiv, asupra oștilor abhazo-cercheze. În „Bătălia de la Aspindza”, Besiki laudă bravura armatei georgiene în Bătălia de la Aspindza (1770) și elogiază priceperea militară a prințului David Orbeliani, un comandant al avangardei georgiene și el-însuși un poet talentat. În același timp, poezia este o acuzare literară a comandantului rus Todtleben care i-a abandonat pe aliații georgieni înainte de luptă. Besiki a stăpânit
Besarion Gabașvili () [Corola-website/Science/336715_a_338044]
-
întâmplare, protagonista titulara fiind bolnavă - în rolul principal din piesă "Mă Cousine de Varșovie", în care a debutat cu un succes extraordinar, deși nu stăpânea perfect limba franceză. Aproape instantaneu, ""L'accent d'Elvira Popescu"" a devenit proverbial. Critică a elogiat-o "în corpore", fapt care este foarte rar întâlnit în Franța, supranumindu-o ""Reine du Boulevard"", ""Notre Dame du Théâtre"", ""Monstre Sacré"" etc. Cariera teatrală a Elvirei Popescu a durat neîntrerupt timp de 65 de ani. Pentru o atât de
Elvira Popescu () [Corola-website/Science/297469_a_298798]
-
acel prilej, discursul rostit de Haider a fost întitulat „Suntem noi, austriecii, germani?” În 1989 Jörg Haider a fost ales guvernator al landului Carintia, dar după doi ani a fost nevoit să renunțe la funcție după ce într-un discurs a elogiat politica Germaniei naziste de ocupare a forței de muncă. În 1999, a fost reales ca guvernator al Carintiei cu ajutorul susținerii oferite de conservatori, iar în 2004 a fost reales cu susținerea social-democraților. În 2000, FPÖ a obținut în alegeri 26
Jörg Haider () [Corola-website/Science/312876_a_314205]
-
a săvârșit prima liturghie greco-catolică în limba română în Catedrala Sfântul Petru, în fața corpului episcopal din lumea întreagă, la data de 28 ianuarie 1870. I-a avut diaconi pe canonicul Ioan Sabo și pe Victor Mihaly de Apșa. A fost elogiat de către înalții prelați participanți pentru erudiția, precum și pentru perfecta cunoaștere a limbii latine. În cadrul conciliului a apărat autonomia, ritul și limba liturgică română. A obținut dezmembrarea parohiilor române unite de la Sighetu Marmației și Slatina de la episcopia ruteană greco-catolică a Muncaciului
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
Florescu. Soldații Regimentului 5 Infanterie au intonat marșuri funebre și au tras 21 de salve de tun. Sicriul a fost așezat într-un cort din curtea bisericii, perindându-se pe la o tribuna improvizată din apropiere mai mulți vorbitori care au elogiat personalitatea defunctului. Au luat cuvântul Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac, Dimitrie Gusti, Petru Poni, arhiereul Vladimir Suhopan ș.a. Sicriul a fost așezat la 17/29 mai 1873 într-un cavou amenajat lângă biserică. Cu ocazia înmormântării domnitorului, au fost aduse pentru
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
și talentul său muzical, dar și prin carieră și prin opțiunile sale de repertoriu mai puțin convenționale. Maestrul sau de la Scoala Juilliard, Leonard Roșe, l-a descris că «"probabil cel mai mare talent dintre elevii pe care i-am avut"»”, elogiind «"tonul sau de o frumusețe încântătoare"» și «"neobișnuitul sau simt al stilului și sensibilitatea sa muzicală"» Haimovitz folosește de multe ori un violoncel cu un sunet deosebit, fabricat de meșterul venețian Matteo Gofriller din 1710 și pe care l-a
Matt Haimovitz () [Corola-website/Science/316844_a_318173]
-
În a treia secțiune, poștașul se alătură savanților lui Cyclops într-o luptă împotriva unui aflux de supraviețuitori împinși spre acele zone de un dușman necunoscut. Numele lor, holniștii, vine de la creatorului idealului lor, Nathan Holn - un autor care a elogiat o societate extremistă, violentă și misogină. Adepții lui au împiedicat Statele Unite să își revină după război și după plăgile care i-au urmat. Scena finală a cărții lasă impresia unei posibile alianțe cu dușmanul acestor holniști, într-un efort de
Poștașul () [Corola-website/Science/324288_a_325617]
-
operații (Vatra Dornei - Răstolița - pantele vestice ale munților Gurghiului - Sovata - Praid - Odorhei), realizând o scurtare cu peste 120 de kilometri a lungimii frontului. Atitudinea eroică a Armatei de Nord în zilele grele ale retragerii din noiembrie 1916 avea să fie elogiată și dată ca exemplu de regele Ferdinand comandanților celorlalte armate, care începuseră să manifeste o atitudine defetistă și resemnată. Aceste aprecieri i-au atras lui Prezan antipatia generalului Alexandru Averescu, la momentul respectiv comandantul Armatei 2, care tocmai condusese dezastruos
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
altă scrisoare, de data asta cu „slovă străină“, prin care i se anunță moartea fratelui său, „sublocotenentul Georgescu, voluntar înaintat din grad în grad în timp de campanie“, răpus „de trei gloanțe inamice primite în pântece“. Cel care scrisese înștiințarea elogia curajul și vitejia eroului, care, zâmbind, „și-a cantat singur popește foarte frumos: vecinica pomenire!“. După ce „a plâns mult, mult, zdrobit de trista veste“, Stavrache se încurajează bărbătește pentru că „nu trebuie să se lase copleșit așa de durere ...“, iar, ca
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
aibă alte aspirații. Această școală cu tendințe rigide și foarte combative reprezenta extrema dreaptă a intransigenței ortodoxe. De teama hanbaliților, trupul lui aț-Țabarī (arabă: الطبري), cărturar de origine persană foarte conservator care se făcuse vinovat de a nu-l fi elogiat suficient pe Ibn Ḥanbal, a fost îngropat pe timp de noapte. Școala hanbalită se arată foarte atașată de litera Coranului și a "ḥadīṯ"-ului. Dintre cele patru școli, nici una nu arată mai multă ostilitate față de sufism decât aceasta. Ea minimalizează
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
numerele 174-179 ale Colecției de povestiri științifico-fantastice, având un efect memorabil asupra cititorilor din epocă și asupra criticii științifice. În 1965 apare "Doando", romanul care i-a consacrat și care s-a bucurat de o primire călduroasă din partea cititorilor, fiind elogiat și în presa sovietică a vremii. Acesta avea să fie primul roman SF românesc publicat după 1989 de editura Nemira în nou apăruta Colecția Nautilus, într-o ediție revizuită. Au urmat alte colaborări de succes ale celor doi autori, dintre
George Anania () [Corola-website/Science/304771_a_306100]
-
Iosif Conta. Imprimarea orchestrației a fost realizată de Paul Enigărescu. Cântecele din film au fost interpretate de Angela Similea și Adriana Moca. Într-o declarație de la conferința de presă, publicată în noiembrie 1987 în revista „Contemporanul”, regizorul Bohdan Poręba a elogiat meritele scenaristului Ioan Grigorescu în realizarea filmului, datorită căruia s-a îndrăgostit de România, de peisajul ei geografic și uman și de teatrul ei de excepție. El și-a prezentat astfel ideea sa regizorală: "„Am văzut „Trenul de aur” în
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
ca "divus Iulius" (Iuliu divinul), iar Cezar August a devenit astfel "divi filius" ("fiul divinului"). "Vezi Opera literară a lui Iulius Cezar." Cezar era considerat unul dintre cei mai mari oratori și prozatori din Roma al epocii sale. Însuși Cicero elogia retorica și stilul lui Cezar. Printre cele mai cunoscute opere se numără discursul funerar pentru mătușa sa pe linie paternă, Iulia (văduva lui Marius), și "Anticato", un document menit să distrugă reputația lui Cato din Utica și să fie replică
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
Belizarie. Descrie campaniile împotriva perșilor, și apoi campaniile împotriva vandalilor și ostrogoților. Apar uneel accente critice asupra lui Iustinian, ca Răscoala Nika, dar prezintă și informații geografice, istorice, culturale și etnografice bizantine. În Despre Construcții, împărțită în 6 cărți-557, a elogiat activitatea domeniului edilitar al domniei lui Iustinian, lucrarea fiind scrisă când încă se mai afla la Constantinopol. În Istoria Secretă, scrisă în 550-560, Procopius are un ton diferit în privința descrierii lui Iustinian și a soției sale, Teodora, care sunt blamați
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
clasei muncitoare și a întregului popor român"". După ce România a devenit republică populară, numele său a fost dat următoarelor obiective: La 15 martie 1948, Poșta Română a tipărit un plic și un timbru triunghiular cu imaginea sa pe care era elogiat astfel ""Și-a jertfit viața pentru progresul social"". În anul 1951, cu prilejul comemorării a 10 ani de la moartea sa, Poșta a emis o maximă filatelică și un timbru pe care era reprezentat chipul său, fiind scris următorul text ""Filimon
Filimon Sârbu () [Corola-website/Science/314136_a_315465]
-
pe Sinan Pașa". Importanța pe care o dădea Apcar Baltazar tematicii istorice, poate fi văzută în critica de artă pe care a făcut-o în diferite ocazii în care a amintit pe Theodor Aman, cu lucrările ", " și "". Similar, l-a elogiat pe Nicolae Grigorescu, care nu ar fi devenit pictorul național dacă nu ar fi creat "" sau "Defilarea prizonierilor". Au urmat în critica lui imaginile realizate de Arthur Verona, G.D. Mirea și Mihail Simonidi și a spus că toți aceștia: Apcar
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
un roman de tranziție" care "se înscrie într-o serie mai deschisă spre fantastic". Bruno Para observă că romanul "sacrifică acțiunea în fața unei influențe hollywoodiene: totul se termină într-un pandemoniu din care nimeni nu va ieși întreg". Éric Sanvoisin elogiază romanul: Foarte bine scris și realizat cu mână de maestru. Evenimentele se potrivesc perfect, din punct de vedere al logicii și al terorii. Artă la superlativ!". La rândul său, Thomas Bauduret îl caracterizează ca "o remarcabilă piesă de atmosferă și
Doctorul Schelet () [Corola-website/Science/328845_a_330174]