1,210 matches
-
George Stroia. Plin de exuberanță, dar și de subtilitate, versul său îmbracă forme și sensuri multiple, menite să încarce suflete, să mângâie timpul din oameni, să lumineze întunericul ascuns, trezindu-l la viață. Își strigă copilăria, dar și iubirea, își elogiază mama, dar și ființa iubită, își acceptă într-un firesc incontestabil toamnele, dar și prietenii, își deschide brațele către lume în mod altruist și zâmbește inclusiv cârcotașilor prin cuvânt de speranță. Îl citești cu ușurință, dar să fii odihnit, îl
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
exagerându-și valoarea literară. De altfel, mai ales după 1910, poetul încearcă intrarea în literatura europeană, plecând la Paris și scriind versuri, proză și teatru în limba franceză, cultivând, așadar, relații cu scriitori și reviste din Paris, traducându-i sau elogiindu-i fără discernământ, așa cum o făcea și cu sine și opera sa, în orice împrejurare. Acestea sunt doar câteva dintre fațetele personalității mace-donskiene, desprinse din viața și activitatea poetului. Ele sunt însă infinit mai numeroase, la fel de antitetice și spectaculoase, ușor
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
repede. Ele sunt absorbite de grijile noastre, trăiesc în emoțiile și neliniștile lor viața noastră cu toate urcușurile și căderile, bucuriile și tristețile ei. Nu încetez să mă întreb - dar ce fel de nație este mama? Mamele merită să fie elogiate măcar și pentru faptul că ne-au dăruit nouă viață. Și aceasta este mai mult decât destul. Pentru că mama este însăși viața. Odată cu plecarea din viață a mamei mele eu am pierdut Lumina din muzica mea. Am crezut atunci că
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
în 1883, multiplicată ani la rând, apoi ediția Morțun, edițiile Xenopol, edițiile din „Biblioteca pentru toți” Apar monografii consacrate poetului de către Nicolae Petrașcu ( Mihai Eminescu-Studiu Critic.). Mihai Eminescu pătrunde în manualele școlare de gimnaziu și liceu, i se comentează poeziile, elogiindu-le ritmul, rima, simplitatea, Eminescu e prezent și în școlile din Transilvania, având „ o mulțime neobișnuită de cititori” apare „Curentul Eminescu” al lui Vlahuță, văzănd în imintatorii poetului o poză melancălică și pesimistă în care se complac. Se tipăresc scrierile
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
ei, justificându-și rezistența față de regim, în numele spiritului național românesc, în 1948 Eliade în Franța pune bazele Asociației culturale Mihai Eminescu, se editează revista „Luceafărul”, la Frankfurt se pun bazele Bibliotecii române unde se editează poeziile lui Eminescu. Eliade îl elogiază pe poet spunând:”Petrolul și aurul nostru pot, într-o zi, seca. Grâul nostru poate fi făcut să crească și aiurea(...) Un singur lucru nu se mai poate întâmpla: dispariția poemelor lui Eminescu...” Carol al doilea în exil la Lisabona
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
cu care profesorul Boia își începe al zecelea capitol. Acum interpretările eminesciene intră într-o nouă fază. Reeditările eminesciene sunt nenumărate, dar trunchiate, se publică criticii interbelici precum Ibrăileanu, Lovinescu, Caracostea, G.Călinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu etc. Eminescu este elogiat. Nimeni nu mai e ca Eminescu iar Eminescu suntem noi. „Și pentru că toate acestea/ Trebuiau să poarte un nume,/ Un singur nume,/ Li s-a spus-Eminescu.” -zice Marin Sorescu. Noi critici literari precum Negoițescu, Noica, Dumitrescu-Bușulenga, Edgar Papu, George Munteanu
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
România, cu poezii în limba română-engleză), Alină Maria Stârcea (România, cu poezii în limba română-franceză) și, nu în ultimul rând, Mihai Eminescu - în memoriam/în amintirea și recunoașterea veșnică (România, versuri traduse în limba franceză, din literatura universală). Pentru a elogia existența vieții prin limbajul versului artistic, proces literar prin care comunică ideile cu sentimentele, poeții susmenționați pun în valoare atât capacitatea de creație, cât și capacitatea de a forma și transmite valoarea estetică a procesului afectiv față de realitatea înconjurătoare. Astfel
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
maharajahii și învățătorii menționați de PB. Nici unul nu auzise de PB sau de cățile lui. În continuare, JMM a vizitat Egiptul unde nu a găsit vre-o urma a lui PB. Mai mult, nici în universitățile care l-ar fi elogiat, menționate în cărțile lui, nu a găsit o dovadă. Ni vu, ni connu ! Vă puteți închipui șocul, marea dezamăgire a autorului cărții, JMM, realizând marea impostura a idolului vieții lui, gurul familei și în special invitatul tatălui lui. Scenă finală
IMPOSTURA PSIHIATRICA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369565_a_370894]
-
că nu vedem neregulile, ilegalitățile. Aici, cred eu, de vină este alegătorul. De fapt, alegătorul român este „orb“, nu vrea să gândească, să se informeze înainte de a vota. Octavian CURPAȘ: Considerați că presa din România este, în general, obiectivă atunci când elogiază sau critică pe cineva? Jurnaliștii se documentează suficient înainte de-a scrie? Corina SAMOILĂ: În general... presa din România reacționează bine la stimuli. Unul ar fi banii. Patronii implicați în politică, ai televiziunilor sau ziarelor de pe aici fac mult rău
INTERVIU CU CORINA SAMOILĂ – REDACTOR ŞEF ADJUNCT AL ZIARULUI „ZIUA DE CONSTANŢA” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369738_a_371067]
-
îmbină poezia Dorinei Stoica și grafica lui Mihai Cătrună; de asemenea, cartea are patru capitole ( Sentimente, Ce iubire e asta?, Existus, respectiv Ochiul curat) ce transportă lectorul pe tărâmul yin-yang, edificatare fiind glisările certitudine-incertitudine, încântare - dezamăgire etc. Cea dintâi parte elogiază împlinirea în cuplu, sesizându-se efervescența trăirilor celor doi, ce refac cu nesaț unitatea androginică: ,,suntem două părți ale aceluiași întreg”. Existența în sine presupune, în cazul artistei, o continuă chemare a iubirii, fie că e vorba despre eros sau
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > LITERATURA ROMÂNĂ, ELOGIATĂ LA „VATRA ROMÂNEASCĂˮ DIN CLUJ-NAPOCA Autor: Voichița Pălăcean Vereș Publicat în: Ediția nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Marți, 3 noiembrie 2015, Uniunea „Vatra Româneascăˮ, Filiala Cluj, s-a reunit pentru o ședință specială, închinată culturii și
LITERATURA ROMÂNĂ, ELOGIATĂ LA „VATRA ROMÂNEASCĂˮ DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353265_a_354594]
-
încearcă să inducă teorii care combat în mod eronat romanitatea poporului român și latinitatea limbii noastre. Traian Balotă a concluzionat că „O istorie didactică a literaturii româneˮ semnată de Sinefta Vasile este o lucrare valoroasă, indispensabilă. Referință Bibliografică: Literatura română, elogiată la „Vatra Româneascăˮ din Cluj-Napoca / Voichița Pălăcean Vereș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1785, Anul V, 20 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Voichița Pălăcean Vereș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
LITERATURA ROMÂNĂ, ELOGIATĂ LA „VATRA ROMÂNEASCĂˮ DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353265_a_354594]
-
poartă cu ei, în gândurile și inima lor peisajele încântătoare ale copilăriei, chipul părinților când erau tineri, obiceiurile de Paști și de Crăciun dar și pe Eminescu. Nu mă voi opri asupra celor care au trăit, au scris, l-au elogiat, i-au făcut statui ori i-au imortalizat chipul real ori poetic, artistic, în tablouri aparținând diverselor curente sau realizate prin diferite proceduri aici în țară, în România lui iubită, în dulcea Românie, ci la câțiva care trăiesc înafara hotarelor
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
felul în care se” gospodărea”cu ale lui, ducând la târg ce-i prisosea. Imitându-l, saracenii ajung să schimbe față satului, să-l facă înfloritor, de nerecunoscut. Iar Popa Tanda ajunge la bătrânețe mulțumit, petrecandu-si timpul cu nepoții, elogiat de săteni care la început l-au primit cu rezerve, daca nu cu ostilitate. Prin munca, prin exemplu personal al preotului din sat, prin munca sătenilor și cu sprijinul Consiliului Local Sanmartin, umilul sat în care trona indolenta a devenit
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
dinamica (în planul greu accesibil al fundamentelor) - contemplarea. Și una și cealaltă din aceste energii au lucrat cu mare folos în istoria universală a poeziei (a creației spirituale, în general: Eminescu, Lamartine, Jean Jacques Rousseau, multi, mulți alții le-au elogiat, cum prea bine se știe). Cât despre Sfinții Părinți ai Pustiei, abia de mai trebuie pomenita pledoaria lor pentru retragerea din lume a celui doritor să-și întărească împreuna-viețuire cu frații intru credință și apropierea de Dumnezeu (“Vrei, așadar, frate
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354360_a_355689]
-
felul în care se gospodărea cu ale lui, ducând la târg ce-i prisosea. Imitându-l, sărăcenii ajung să shimbe fața satului, să-l facă înfloritor, de nerecunoscut. Iar Popa Tanda ajunge la bătrânețe mulțumit, petrecându-și timpul cu nepoții, elogiat de săteni care la început l-au primit cu rezerve, dacă nu cu ostilitate. Destinele Bisericii Ortodoxe din Rontău ( fost Sărăceni ), activitatea sa ca lăcaș de rugăciune a fost preluată după Părintele Trandafir de mai mulți preoți care s-au
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
ce le cuprinde stelele pe albastrul sticlos, infinit. Nu a uitat niciodată pe vreun actor, este alături de Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a României, spre a-i omagia și a le înmâna distincții regale în numele Majestății Sale Regelui Mihai, îi elogiază personal, preschimbă fiecare ocazie de întâlnire cu ei în moment plăcut și fericit de revedere. E rară șansa unei bresle cum e cea a actorilor români, de a fi iubiți și sprijiniți de un principe, cu onorantă solidaritate! Sub filamentele
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. LIRA THALIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353204_a_354533]
-
voinic îl putem asocia mai mult lumii basmelor ce ține de ciclul încercărilor grele, în care eroul trebuia săîndeplineascăisprăviextraordinare a căror realizare devenea posibilăcu ajutorul unor însoțitori năzdrăvani sau unor animale recunoscătoare. Am circumscris definițiile celordouăconcepte,menite săscoatăîn evidențăcurajul bărbătesc elogiat în istoria evului mediu și hiperbolizat în literatura popularăatât europeană, cât și a lumii. Vitejia am conceput-o ca pe un act conștient,civilizat, materializat în planul de acțiune al combatantului, ca pe un rezultat al unor trepte de inițiere
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
cer național, pe când „pacea Europei înseamnă: pământ național și cer creștin comun”. În același număr Părintele Dumitru Stăniloae publică eseul „Ortodoxie și națiune”, ca două numere mai încolo Nichifor Crainic să facă apologia „Romei universale” a lui Mussolini și să elogieze în George Coșbuc „poetul rasei noastre”. În anul 1935 Gândirea publică „Spațiul mioritic” al lui Lucian Blaga (cum în anul 1931 a publicat Eonul dogmatic) și începe o polemică prelungită cu Românismul lui Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957), în care Nichifor Crainic
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
între timp Îl cunoscusem pe Dumnezeu. Afirm aceasta, pentru că în timpul vechiului regim - majoritatea scriitorilor nu putea ajunge în vârful piramidei decât făcând anumite concesii cu ei înșiși, promovând idei în care ei nu credeau și folosindu-și talentul pentru a elogia patria și conducătorul. Mi-a fost redeșteptată năzuința de a scrie, în primul an după revoluție, dar într-un mod nou. L-am cunoscut între timp, pe Dumnezeu și motivația de a mă dedica artei scrisului Acum, vedeam în arta
ATUNCI CÂND ROMANELE PE CARE LE SCRII SUNT IMAGINAŢIE BRODATĂ PE REALITATE. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352652_a_353981]
-
educația. De aceea mulți români suferă de o cinste îndoielnică față de sine însuși. Spre deosebire de alte etnii, copilul român nu prea are ocazia să fie educat într-un spirit de cinste și dobândirea dreaptă a bunurilor. Părinții critică față de copil legile elogiind neplata impozitelor și, de regulă țin partea elementului negativ într-un incident patrimonial. „Auzi acolo, se plânge de pierderea unui pui, poate furat de om sau vulpe, când are cu sutele” Este un element de educație foarte neprielnic. Spre deosebire de Ispirescu
EDUCAŢIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354223_a_355552]
-
bună au adus elevii claselor gimnaziale care au pregătit diferite scenete și cântece astfel: elevii clasei a VI-a B au pregătit sceneta ,, Ridichea uriasă”, urmați de ,, Hora Bucovineană” clasa a VIII-a B, iar ,, Toamna în versuri” a fost elogiată de elevii clasei a V-a. Clasa a VI-a A a adus bună dispoziție cu montajul ,,Școlarii veseli”. Nici elevii clasei a VII-a B nu s-au lăsat mai prejos, ei prezentând sceneta ,, Povestea unui elev leneș”, iar
PICURI RUGINII PE-AL TOAMNEI OBRAZ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354551_a_355880]
-
subliniat importanța acestui eveniment, care face mare cinste Universității noastre, înscriindu-se în analele ei și rămânând astfel în istoria sa, căci, în cadrul acestui eveniment cinstim personalitatea unui distins Ierarh și cărturar al Bisericii noastre, recunoscându-i toate meritele și elogiindu-i toată activitatea sa de scriitor, poet, dramaturg, teolog și arhiereu. Apoi a luat cuvântul Părintele Arhidiac. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu, care în calitate de decan al facultății noastre de teologie, a expus Laudatio, în care a menționat faptul că “omagiem
AMINTIRI ŞI EVOCĂRI DESPRE UN MARE EVENIMENT SPIRITUAL ŞI CULTURAL PETRECUT LA ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357379_a_358708]
-
legume, dulciuri, pește. Pe atunci Tulcea era un oraș industrial. Avea două combinate, șantierul naval, cateva fabrici, era de lucru și oamenii se bucurau de o viață decentă. Deșii sub regulile comunismului care nu conveneau, dar se învățaseră să-l elogieze pe Ceaușescu pe față, iar pe la spate să-l înjure. Era interesant de urmărit cum în acest context al dictaturii comuniste oamenii știau să fie totuși fericiți. Acel orășel impresiona pe atunci cu acele blocuri clădite cu gust, hotele care
POVESTEA UNEI VIETI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357922_a_359251]
-
care o caracterizează pe Bertha Emanuela Colea este “ACȚIUNE!”.” ... aceasta era tocmai fraza în care se încheia scurta și mai vechea mea pseudo-dizertație pe marginea interimatului ales de Gabriel Boriga pentru Teatrul Municipal Târgoviște. Dacă cei care au spus că elogiez ceva sau pe cineva le mărturisesc cu bucurie că a meritat. Eu sunt primul mulțumit pentru „palmele” pe care mi le-am luat! O imagine pe care nu o pot uita este aceea în care, ca o gazdă bună, a
CHINTĂ LA DAMĂ, SAU CUM SĂ INTRI ÎN TEATRU CU “ ZARURI ŞI CĂRŢI” de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357949_a_359278]