994 matches
-
probabil nici lui «situația» din aceeași. Deci lipsa obiectivității pe care dl. Lovinescu o impută d-lui Călinescu se referă la el însuși, așa că răspunsul d-sale este oricum pro domo.” În același timp, Adrian Marino face o cronică literară elogioasă operei călinesciene. Autorul insistă pe primatul esteticului în construcția lucrării, polemizând astfel indirect cu detractorii operei călinesciene: „Neînțelegerea acestui principiu de bază, în aplicarea căruia stă de fapt cea mai mare parte din originalitatea și valoarea lucrării, poate duce la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286591_a_287920]
-
și pentru contribuția la realizarea visului Unirii, cu timpul asupra personalității lui Octavian Goga s-a așternut ușor vălul uitării, parțial din cauza nereușitelor sale În planul politic. CÎnd G. Călinescu, unul dintre exegeții de seamă ai literaturii române, avea cuvinte elogioase pentru poezia lui, cînd Ș. Cioculescu Îl situa, În Revista Fundațiilor, 1938, printre cei mai de seamă ziariști doctrinari, din linia mare a lui Eminescu, cînd măsura În care s-a implicat În realizarea idealurilor naționale poate fi dată oricînd
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
I. Nistor). Revista are în permanență în vedere două modele: „Sămănătorul” de la București și „Luceafărul” de la Budapesta - Sibiu, pe care redactorul le dă ca exemplu de mai multe ori. J.l. se așază așadar în făgașul de idei al sămănătorismului, recenzând elogios volumele lui Ilarie Chendi și N. Iorga și făcând loc printre colaboratori unor apologeți ai literaturii sămănătoriste, ca Ion Dragoslav, G. Rotică sau V. Loichița. Sunt atrași și ardelenii Horia Petra-Petrescu (cu un fragment de roman, intitulat Tinerețe), Ion Broșu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
unei pauze de celebritate, fie unei provocări intelectuale (deși rezultatele științifice ale unei asemenea provocări, concretizate în cărți, studii sau conferințe, sînt nule sau de foarte slabă calitate). Modul în care își fac meseria în închisoare contrazice multe din relatările elogioase despre sine, iar colegii îi discreditează pe la spate permanent ("dacă e așa deștept, ce caută aici?" sau "cum de n-a fost în stare să-i pună un diagnostic corect lui Z"?). Dar aceste povești sînt stimulate deoarece devin sursa
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai mare ce există în românește”, iar în romanul Monstrul (1937) criticul remarca „influența rusească și îndeosebi dostoievskiană”, benefică „în sânul unei literaturi gospodărite geometric”, și îi prevedea autorului „un destin literar ce se va impune curând evidenței, monolitic”. Pozitive, elogioase chiar, sunt și judecățile de valoare ale lui Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și Perpessicius. Nu însă și aprecierea lui G. Călinescu din Istoria literaturii române de la origini până în prezent, nemulțumit de morbiditatea scrierilor lui P. Critica de după război prelungește tocmai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
parodiile pot servi la reconstituirea textului. Editorul Malkland recon stituie, pe baza versului 907 din Aristofan, Thesm., versul 561 al Elenei lui Euripide. În general, toate referirile la un alt text (mai celebru), de tipul parodiilor, dar și al aluziilor elogioase, fur nizează informații care pot fi exploatate pentru corectarea tradiției directe. Una dintre cele mai cele bre aluzii din literatura latină este cea prezentă În versul properțian Nescio quid maius nascitur Iliade. Trimiterea este transparentă, pentru că din această perioadă datează
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
candidatura în Marea Adunare Națională (Parlamentul unicameral comunist) a d-nei rector a I.P. Iași, Cameluța Beldie, decedată și ea, nu demult. După ședință, care s-a ținut după amiază de la orele 17, am rămas în continuare să fac o caracterizare elogioasă a doamnei, caracterizare ce urma să fie trimisă la București. Și trebuia s-o scriu tot eu pentru că scriam frumos (nu știu dacă a rămas scrisă de mână sau a fost bătută la mașină ulterior, pentru că atunci nu era calculator
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
francezi de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu inclinațiile lor spre partea nocturnă și coborârea în infern. În viziunea romantismului, orbii pot schimba viziunea asupra realității printr-o presupusa clarviziune, care face din ei niște magicieni. Fernando nu împărtășește această elogioasa opinie, el mai degrabă are pentru orbi frică, nu respect, pentru că știe că îi sunt superiori, atât lui, cât și întregii umanități, tocmai "pentru că dețin puterea", adică râul. Descinderea această interioară ne duce cu gândul și la misticii din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a venit Înainte de sâmbăta Paștelui: gospodinele le-au atârnat pe balcoane. E provincia care-și exhibă toată zestrea. Atât poate da, atât dă...” . Tonul adoptat de presa locală și mai ales de cea de opoziție a Îmbinat, de altfel, evocarea elogioasă a trecutului urbei și a personalității lui Carol cu critica autorităților centrale și locale, care nu se ridicaseră la Înălțimea momentului. Timp de aproximativ o lună, ziare precum Opinia, Ecoul Moldovei și Era Nouă au prezentat În amănunt pregătirile și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
de armata învingătoare, sunt adaptate la planimetria Bizanțului și la structura sa tradițională, de vechi oraș grecesc. Sediile instituțiilor sunt și ele construite asemănător, însemnele puterii sunt copiate sau chiar aduse de la Roma. O bogată literatură istoriografică, în spiritul scriiturii elogioase față de civis și civitas, dar și o mitologie locală cu specific urban și cu adaosuri simbolice adecvate ne descriu în limbaj divinatoriu nu doar viziunea, ci și realizările propriu-zise ale împăratului, sanctificat în cele din urmă în propria sa cetate
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nume Guzgă, mi-a vorbit domnul Țuțu, iar prezența acelui gardian la Iași mi-a fost confirmată de domnul Dumitru Bazon, cu care acest Guzgă era consătean. Mai trebuie amintit și deținutul politic Mircea Marin, despre care mi-au vorbit elogios și domnul Țuțu și domnul Vacariu, sau fostul deținut politic Mocănașu despre care au mărturisit domnii Bazon și Țuțu. De asemenea, m-a interesat să aflu și numele comandanților de lagăre, ale gardienilor, ale brigadierilor precum și ale informatorilor din rândul
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
categorii de intelectuali. Candidații la călătorie sunt selectați de organizațiile lor și, în 1930, PCF* anunță chiar apariția unui Ghid al călătorului în Uniunea Sovietică. Reîntors în țară, turistul revoluționar trebuie să se supună unui exercițiu obligatoriu: darea de seamă elogioasă, chiar ditirambică, în fața celor care l-au trimis în călătorie, uneori finanțându-i-o. Odată cu lansarea planului cincinal, începând din 1928, natura călătoriilor începe să devieze: guvernul caută să atragă și în afara partizanilor regimului. în 1935, un mare patron francez
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
numere (începând cu 46/1960) Despre tipologia „Scrinului negru”; la rubrica „Tineri poeți” Matei Călinescu îl prezintă pe Nichita Stănescu, despre care afirmă că este „unul dintre cei mai talentați tineri poeți” (39/1960), iar Paul Georgescu face o cronică elogioasă la placheta aceluiași Nichita Stănescu, Sensul iubirii (3/1961) etc. Mihail Petroveanu constată imediat pericolul întâlnirii dintre cele două concepte puse în discuție, fără să bănuiască însă imposibilitatea concilierii lor. Ion Ianoși, în Socialismul și valorile estetice (21/1961), se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
G. Călinescu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Al. Macedonski, Liviu Rebreanu. Tot acum Ov.S. Crohmălniceanu recenzează Titanul și geniul în poezia lui Eminescu, o carte încheiată de autorul ei, Matei Călinescu, încă de pe vremea în care era silit să producă articole elogioase despre comilitonii literari ai lui Mihai Beniuc. Din 1965 la G.l. își fac loc Adrian Marino (În critica și istoria literară) și Ben Corlaciu, al cărui roman, Baritina, beneficiază de o cronică a lui Valeriu Cristea. Anii 1966, 1967 și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
de pline de nenorociri cum sunt cele din prezent. Quodvultdeus cunoaște Comentariul cărții lui Daniel al lui Ieronim și Comentariul la Apocalipsă, azi pierdut, scris de Tyconius. Firește, autoritatea principală este Augustin, citat de mai multe ori în termeni foarte elogioși; planul operei îl determină să folosească mai ales Cetatea lui Dumnezeu și Predicile. Quodvultdeus l-a citit pe Orosius, de la care împrumută ideea succesiunii celor patru imperii: babilonian, macedonean, cartaginez și roman. Chiar și exegeza biblică este, în esență, cea
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
debutează cu încercări literare și cu studii istorice, care aveau să îi atragă critica aspră a lui V. A. Urechia. Prima lui preocupare legată de folclor o reprezintă editarea operei lui Cilibi Moise, împreună cu o schiță biografică și un comentariu elogios (Practica și apropourile lui Cilibi Moise vestitul din Țara Românească, 1883). Publică apoi, în „Contemporanul”, texte populare culese din Muntenia, fără a se supune exigențelor unei metode științifice, ale cărei principii le va susține, însă, în scrierile sale teoretice. Excepție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
responsabilitate asumată este și în cazul apariției unei tehnici de imagistică sau de investigație biologică, care are nevoie de o recomandare bine argumentată pentru a găsi locul potrivit printre posibilitățile de explorare paraclinică. Aplicarea practică este inițial salutată de comentarii elogioase, apoi apar noi diagnostice și noi bolnavi, după care entuziasmul scade atunci când se demonstrează că 30% dintre tehnici au o aplicație nejustificată, iar 15% dintre ele sunt considerate nocive pentru sănătate; utilizatorii semnalează și ei inconveniente, încât responsabilizarea aplicării este
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
în medicină, profesor de matematică la College de France, savant de mare valoare, avea o pensie anuală de 2000 de lire din partea lui Richelieu, pentru a-i recompensa sfaturile astrologice. In testamentul politic adresat lui Mazarin, marele cardinal îl recomandă elogios: "Je vous legue des affaires embrouilles, mais aussi un precieux conseiller, lequel est notre maître Morin". In acest fel, astrologul își continuă influența asupra treburilor publice ale Franței, într-o epocă crucială a istoriei ei). Ciudată este lumea! Când războaiele
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
prin sentimentul morții" (N. Balotă). Gorunul din poezia lui Blaga este un simbol sacru al condiției omului în Univers. Odă simplissimei flori Odă simplissimei flori face parte din volumul Ce aude unicornul și exprimă relația eului liric cu lumea. Adresîndu-se elogios, eul liric privește cu detașare, ca unul care înțelege mersul lucrurilor simple. Titlul desemnează specia tradițională oda, iar metafora "simplissimei flori" semnifică suavitatea și invită la contemplație pe tema temporalității. În acest poem există două planuri: a. planul ființei în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dădaca țigancă. Duca-Vodă voia să pună la cale căsătoria cu Ștefan-beizade, din rațiuni politice, urmărind tronul Țării Românești pentru fiul său. Față de tânărul îndrăgostit, abatele are o simpatie deosebită, manifestă înțelegere și vrea să-l ajute, prezentându-l în mod elogios Padișahului. În timp ce Duca-Vodă plănuia nunta fetei, Alecu Ruset pune la cale răpirea mirelui, dar planurile îi sunt dejucate, este prins, dus în fața domnitorului, care îl lovi cu buzduganul, încât tânărul "sub năvala sângelui", "se abătu într-o parte; după aceea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pierdut. Din contră, după ce s-a anunțat victoria comandantului Covaci, parcă s-a revărsat în sală un plus de liant pentru cele două țări. Acest lucru s-a simțit imediat în toastul rostit de primul ministru olandez care, pe lângă aprecierile elogioase la adresa prieteniei dintre Olanda și România, a cerut permisiunea oaspetelui său român să mulțumească ambasadorului George Elian pentru contribuția adusă la dezvoltarea relațiilor bilaterale. Continuând, premierul olandez a spus: Acum vă rog să-mi permiteți să mulțumesc și celui de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fost un capriciu trecător și nici un calcul generat de vreo conjunctură, ci asumarea libertății de a acționa pozitiv, conform intereselor naționale, a căror legitimitate nu putea fi pusă de nimeni la îndoială. Despre România anilor '60 se vorbește în termeni elogioși. După ce, la 19 martie 1964, Nicolae Ceaușescu a informat conducerea Partidului Comunist Chinez, prin intermediul ambasadei de la București, despre convorbirile româno-sovietice de la Pițunda, între conducerile P.M.R. și P.C.C., ale României și Chinei s-a angajat un dialog substanțial, fie direct, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de acțiuni pe plan național și internațional vizând "întărirea solidarității de clasă" cu Republica Populară Democrată Coreeană; sprijinirea ei pe plan international (la ONU și în alte organizații și organisme); acordarea de ajutoare economice și financiare; prezentarea numai pozitiv și elogios a situației interne nord-coreene (indiferent care era realitatea), în contrast cu "situația catastrofală" din Coreea de Sud; elogierea "superiorității sistemului socialist" etc. Cu toate acestea, autoritățile din România și din celelalte țări socialiste nu puteau să nu recunoască, sau cel puțin să vadă, realitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
României și Republicii Chile. Cel mai important moment al vizitei a fost primirea de către președintele Republicii Chile, Eduardo Frei, lider important al Partidului Democrat-Creștin, a șefului delegației guvernamentale române, Gheorghe Rădulescu. Cu acest prilej, șeful statului chilian a făcut aprecieri elogioase privind politica externă a României, considerând că puține guverne au astăzi demnitatea și curajul de a condamna deschis amestecul brutal al marilor puteri în treburile interne ale altor state. Președintele Eduardo Frei a subliniat dorința guvernului chilian de a dezvolta
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
primit acordul și am vizitat imediat pe Alberto Abdala, care, după ce m-a ascultat cu multă atenție, a hotărât să invite la Președinție pe șeful delegației române. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă extrem de cordială. Alberto Abdala a apreciat elogios și cu acest prilej politica externă a României. A produs o mare satisfacție declarația sa făcută în timpul convorbirii că "există într-adevăr o procedură internă care necesită unele aprobări privind semnarea de acorduri la nivel guvernamental dar, în situații excepționale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]