1,692 matches
-
umană, contribuind esențial la formarea personalității și la împlinirea existenței noastre.] - Argumentația: formularea argumentelor și dezvoltarea fiecăruia (prin dovezi, prin explicații, analogii, exemple etc.); pot fi precizate și eventuale contraargu mente, urmate de probe care să le infirme, întărind aserțiunea emițătorului. - Concluzia: reluarea ideii principale din ipoteză (sau din teză, dacă aceasta exprimă dezacordul), întărită ca sinteză a argumentației dezvoltate anterior. Enunțul final trebuie să fie pregnant, memorabil; concluzia propriuzisă poate fi însă urmată de un îndemn care să reprezinte o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
totuși, deși, precum, la fel ca, diferit de, în afară de, pe lângă; sub aspectul, pe fon dul; fie..., fie etc.); - verbe evaluative: Eu consider că.../sunt de părere că/mi se pare/aș aprecia că...; - modalizatori: adverbe de mod, care exprimă atitudinea emițătorului (desigur, firește, cert, evident, imposibil etc.). 2.3.3. Textul narativ Textul narativ se definește ca un tip textual complex, ce constă în povestirea/relatarea unor întâmplări, a unei serii de evenimente reale sau ficționale, ordonate în virtutea unei logici interne
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexicalsemantic și stilistic textual. Abateri frecvente: hipercorectitudinea (modificări fonetice, grafice sau flexionare determinate de false analogii), anacolutul (discontinuitate sintactică), dezacordul. Proprietatea are în vedere realizarea concordanței dintre conținut și expresie, dintre scopul comunicării și intențiile emițătorului, prin selectarea celor mai potrivite mijloace lingvistice (cuvinte, sensuri, forme, structuri). Precizia vizează coeziunea textului, realizată prin selectarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea cu acuratețe a ideilor sau a sentimentelor. Lipsa preciziei are ca rezultat prolixitatea (enunțuri complicate, greu de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
neologisme, arhaisme, argotisme), care produc blocaje în comunicare. 3.3. Stilurile individuale Ca expresie a individualității, stilul este maniera specifică în care sunt selectate și folosite posibilitățile expresive ale limbii în comunicarea cotidiană sau în cea artistică; opțiunile stilistice ale emițătorului se manifestă concomitent pe cele două axe ale limbii, prin posibilitatea selectării anumitor termeni din serii sinonimice multiple și prin posibilitatea combinării cuvintelor în sintagme, enunțuri, structuri textuale personalizate. Stilul individual al fiecărui scriitor se definește prin mărci ale identității
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
caracter eterogen din punct de vedere stilistic, apelând la forme discursive spe cifice altor stiluri funcționale și la o mare varietate a registrelor stilistice, în acord cu tipul de text și cu tema acestuia, cu scopurile comunicării și cu intențiile emițătorului; - componenta persuasivă se realizează prin strategii specifice: titluri incitante, incipituri șocante (termen specializat: lead), mijloace extralingvistice sugestive (imagini, caricaturi, scheme etc.); - componenta subiectivă a discursului (opiniile, atitudinea, opțiunile emițătorului) este explicită sau implicită, disimulată sub aparența discursului obiectiv (de exemplu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
text și cu tema acestuia, cu scopurile comunicării și cu intențiile emițătorului; - componenta persuasivă se realizează prin strategii specifice: titluri incitante, incipituri șocante (termen specializat: lead), mijloace extralingvistice sugestive (imagini, caricaturi, scheme etc.); - componenta subiectivă a discursului (opiniile, atitudinea, opțiunile emițătorului) este explicită sau implicită, disimulată sub aparența discursului obiectiv (de exemplu, selecția anumitor informații, modul de prezentare, imaginile ilustrative presupun opțiuni subiective); - nivelul lexicosemantic se evidențiază prin diversitate lingvistică, prin utilizarea variantelor lexicale literare, prin sinonimie (lexicală, sintactică și stilistică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
informativ, persuasiv, educativ, prag matic, ludic, relaționare socială, delectare, manifestare a unor trăiri afective etc. În actul vorbirii și al scrierii colocviale sunt mai accentuate funcția informativă (orien tată spre un referent real sau ipotetic/imaginar), cea emotivă (focalizată asupra emițătorului) și cea conativă (centrată pe receptorul mesajului); celelalte funcții se activează în mai mică măsură. Compunerile scrise în stilul colocvial sunt de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală, telegrama, invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri sintactice formalizate, convenționale; - nivelul stilistic este structurat de spontaneitatea comunicării, de implicarea afectivă și de competențele lingvistice ale emițătorului (forme scrise)/ale interlocutorilor (discursul oral); se remarcă libertatea absolută în selectarea mijloacelor expresive (mai frecvent utilizate sunt figurile semantice și cele de construcție); la nivelul registrului stilistic, particularitățile de limbaj pot ilustra registrul familiar sau solemn, registrul neutru, iro
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
replicile personajelor, iar ca referent contextual, „obiectele teatrale“. Elementele spectacolului vizează arta literaturii și arta dramatică, reunind „perechi“ multiple ale instanțelor teatrale, sub regimul unui principiu specific, numit de Anne Ubersfield „principiul dublei enunțări“: - dualitate auctorială (dramaturgul și regizorul sunt emițătorii care își asumă paternitatea spectacolului) - dualitate scripturală: discursul scenic (textul propriuzis) și discursul didascalic - dualitate actorială: actorul este persoana reală, în vreme ce personajul pe care îl interpretează este persoană ficțională; - dualitate semiotică - discursul dramatic este dublat de limbajele scenice, care au
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
serviciile de canalizare, protecție Împotriva inundațiilor, apa, gaze și electricitate, de serviciile de Întreținere și control al drumurilor principale, colectare și depozitare a deșeurilor menajere, de serviciile de telegraf și telefon, pentru transmisiuni de radio și televiziune și pentru detectarea emițătorilor sau a receptorilor de radio sau televiziune; (i) vehicule care au 10-17 locuri destinate exclusiv transportului de cal) tori În scopuri necomerciale; (j) vehicule pentru transportul echipamentelor de circ sau pentru parcuri de distracții; (k) vehicule de proiect mobil special
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
mai era cea reală, fiind perturbată de celălalt dispozitiv. Fig. nr. 150, 151 și 152 - Măsurătoare de frecvență cardiacă Utilizarea dispozitivelor de măsurare a frecvenței cardiace (conform instrucțiunilor evidențiate de unii producători): centura elastică să fie bine strânsă, iar electrozii emițătorului trebuie să fie ușor umeziți și corect poziționați pe torace (există și unele inconveniente generate de faptul că centura poate aluneca sau nu poate fi corect atașată, mai ales la femei limitând mișcările de ventilație ale toracelui și afișând valori
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
așteptate, este completată cu efuziuni care să-i confirme recepționarea mesajului; • funcția de afirmare a personalității este cea care obligă subiectul normal ori deficient să recurgă la limbaj, având nevoie de dovada limpede că receptorul a luat la cunoștință emisiunea emițătorului; ea face ca deficientul de auz să insiste mai mult ca subiectul auzitor; • funcția evaluativă (orientativă) se deosebește de cea a auzitorului doar în cazul exteriorizării concluziilor (care, de multe ori, rămân nerostite). În schimb, în ceea ce privește funcțiile motivaționale ale limbajului
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
la rangul de divinități. Există un limbaj specific al animalelor, care se concretizează prin semnalele sonore, prin pozițiile corpului sau ale diferitelor părți ale acestuia (poziția capului, a urechilor, a cozii, a membrelor, a ochiloră și mimica facială. Misteriosul aparat emițător și receptor al animalelor permite transmiterea inconștientă a sentimentelor și emoțiilor. Termenul de zooterapie a fost introdus de către psihiatrul american Boris Levinson în anul 1964, în urma experimentelor efectuate asupra copiilor cu deficiențe de comunicare, folosindu-se în acest scop chiar
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
Nici o zi fără tine (Editura Tipo Moldova, Iași, 2006), Descoperă-mi ceea ce eu am pierdut (Editura Cronica, Iași, 2007), Această moarte care mă învie (Editura Cronica, Iași, 2008) și Aveți nevoie de mine (Editura 24: ORE, Iași, 2012), chiar dacă tonul emițătorului de discurs erotic variază constant, de la incantația imnică pe care o naște devotata ori Sfânta la resemnarea amară sau apostrofa indignă pe care o stârnește uscata, frigida sau târfa. Am selectat, aici, doar unele dintre cele șapte femei adăpostite în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
marcat de iminența evanescenței în acord cu acest corolar tematic este și definiția-tip a poemului: "mulajul propriei mele dispariții". În Cartea invaziilor, acest mulaj al dispariției ființei poetice este mult îngroșat, ca pentru a deriva atenția cititorului dinspre drama emițătorului de text înspre corpusul pe care el l-a fabricat cu ingeniozitate și paciență. Imaginarul poetic se ramifică din ce în ce mai mult, probabil și pentru că abilul său constructor începe să aibă tot mai des conștiința propriei captivități în poem: "(poemul mi-a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
anterior, o "carte de recitire". Texte întregi sunt de altfel construite ca replici sau interpretări cât se poate de personale ale istoriilor de dragoste, ură și moarte binecunoscute; Iphigenia și Clitemnestra, Agamnenon și Oreste, Pygmalion sau Orfeu apar chiar ca emițători sau referenți ai unui discurs poetic inspirat din literatura și mitologia grecească. Iphigenia în contemplație tematizează, între altele, acea profunzime de esență a simplității aparente din discursul culturii antice, pe care autoarea își dorește parcă a-l fi moștenit aproape
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
științific al operei, prezentă mai ales în partea introductivă și în secvențe de actualizare a problemei, cu profil de părți care în retorică au statut de "exordiu"; aici, "contractul de comunicare" îi impune scriitorului o inițiere de creditare profesională ca emițător. De aici atmosfera și tonalitatea de comunicare "endogenă", ca între specialiști, care pot fi cititorii medici sau aparținând unor domenii ale științelor "pozitive". Iată enunțuri de acest tip: "După ce se înșuruba, aparatul se declanșa singur grație unui sistem de referințe
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care povestitorul pătrunde psihologia individuală și socială. Trăsătura stilistică dominantă a scriitorilor încadrați în a treia variantă stilistică este oralitatea. Dacă prin retorism am înțeles, în primul rând, adresarea emfatică și persuasivă către lector, accentul căzând pe receptare, oralitatea privește emițătorul artist, exprimarea cât mai "naturală" a acestuia, lipsa de emfază, plăcerea autoascultării. De obicei, are loc orientarea spre limbajul familiar sau (și) popular. În măsura talentului lor, fiecare din cei trei prozatori care ilustrează această variantă sunt, mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de public, precum „Star Academy”, propun orchestrații „din artileria grea” pentru a răspunde acestei nevoi. Dar ele întrețin astfel fenomenul. Cum s-a ajuns în această situație în care tinerii consumatori de muzică au urechile bombardate și afectate de dispozitive emițătoare de muzică din ce în ce mai agresive? Fizicianul și informaticianul Suhas Sreedhar consideră că evoluția este de ordin tehnic: când CD-ul și-a făcut apariția și a înlocuit discul de vinil, natura informațiilor sonore înregistrate pe disc s-a schimbat și a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Unit unitate europeană de cont). ECU este un paner cu 12 monede (ultimele intrate în 1989 sînt escudo-ul portughez și peseta spaniolă). Fiecare monedă ce intră în "compoziția" lui ECU are o pondere proporțională cu puterea economică a țării emițătoare (PNB). SME funcționează ca un regim de rate de schimb fixe. Fiecare monedă are un curs pivot sau o valoare fixă în ECU și, prin aceasta, o valoare fixă în raport cu fiecare monedă din paner. Marjele de fluctuație sînt stabilite, ecartul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
criticii sale asupra puterii văzută în accepțiune clasică, dar aplicată condițiilor actuale. Alături de centralitate, dispare și instanța puterii, sursa ei nu mai poate fi identificată cu exactitate, fiind de o asemenea manieră diseminată în societate, încât reperarea în termeni de emițători sau poli a devenit imposibilă. Hiperrealitatea conduce la indiferențiere, la colapsul tuturor dihotomiilor și contradicțiilor, astfel încât lumea în care trăim ne este prezentată ca aflându-se în plin proces de implozie, de ștergere a diferențelor clasice. Caleidoscopul social prezentat de către
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Huxley nu va putea intra în istorie. Dacă discursul politic, de exemplu, nu are nicio opreliște ideatică în folosirea la maxim a ofertelor epocii web, discursul religios este într-o permanentă schimbare și adaptare, întrucât de multe ori, atât printre emițătorii, cât și printre receptorii implicați în actul de comunicare spirituală există voci, precum cea a lui Virgiliu Gheorghe, care susțin că mijlocele de promovare a discursului religios (internet, tv, radio) sunt în sine dăunătoare. Opinia celui menționat mai sus este
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în aceste formule, profesorul este tentat să revină la activitatea de tip frontal, pentru a transmite un volum mare de informații, cu grad mediu de înțelegere. Acestui mod de lucru i s-au adus numeroase critici. Faptul că profesorul este emițător de informații nu-l avantajează deloc, pentru că nu știe cum receptează clasa acest material, elevii fiind în situația pasivă de ascultători. Ar exista deci părerea ca cele două moduri de lucru, frontal și pe grupe, să se completeze reciproc, ajungând
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
de către elevi. Elevii, la rândul lor, prin întrebările, ideile personale sau neclaritățile pe care le vor prezenta în timpul discuțiilor, vor participa la ajustarea actului pedagogic după specificul grupului implicat. Astfel comunicarea devine interactivă, interlocutorii schimbând permanent rolurile, ei fiind atât emițători cât și receptori. Informația nu trebuie să vină ca în învățământul tradițional doar de la profesor către elev. În funcție de mesajul primit de la elevi, profesorul își reglează activitatea după ceea ce pot percepe elevii din grupul respectiv, după stilul lor de învățare și
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
publice sînt conștienți că gama de programe transmise prin serviciile publice existente nu poate satisface multitudinea de opinii dintr-o societate civilă complexă aflată în progres continuu (chiar dacă nu este pe deplin pluralistă). Cu alte cuvinte, atît publicul cît și emițătorii recunosc că pretenția de reprezentativitate a serviciilor publice constituie de fapt apărarea unei "reprezentări virtuale" a unui întreg fictiv, un stimulent pentru realizarea de programe care simulează opiniile și gusturile unora dintre aceia cărora le sînt adresate programele. Soarta programelor
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]