2,028 matches
-
nivelul mesajelor două efecte importante, aparent contradictorii, însă foarte utile în structurarea comunicării educaționale (Steers, 1988, p. 97; DeVito, 1988, p. 50): efectul de întâietate, care precizează că, în reținerea unor elemente de conținut cu influență informațională, datele prezentate de emițător la început au mai multă influență. Putem spune, spre exemplu, că metodele expozitive posedă drept caracteristici economicitatea și rapiditatea, transmiterea unui volum de informație sporit, oferă o sinteză a cunoștințelor, sunt bazate pe reproducere, transmit cunoștințele într-o formă deja
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sau mai ales - motivația sau orientarea receptorului, care-l fac sensibil la influența emițătorului. Uneori, mesajele primite pot fi contradictorii (fie că provin din diferite surse, fie că provin de la aceeași sursă, dar din forme de comunicare diferite - de exemplu, emițătorul poate să comunice verbal ceva, iar nonverbal să comunice cu totul altceva). De aceea, în momentul în care emițătorul își gândește mesajul, este important ca acesta să fie generat dintr-o perspectivă empatică, în sensul că este utilă o proiecție
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
contradictorii (fie că provin din diferite surse, fie că provin de la aceeași sursă, dar din forme de comunicare diferite - de exemplu, emițătorul poate să comunice verbal ceva, iar nonverbal să comunice cu totul altceva). De aceea, în momentul în care emițătorul își gândește mesajul, este important ca acesta să fie generat dintr-o perspectivă empatică, în sensul că este utilă o proiecție în modul în care respectivul ascultător va recepționa mesajul când acesta va fi transmis efectiv. Mai precis, mesajul trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
R. Freund și Arnold Nelson (apud Gamble, Gamble, 1993, p. 145) notează că există cel puțin patru forme diferite de mesaj: 1) mesajul care există în mintea emițătorului (regăsit ca atare în gândurile acestuia); 2) mesajul care este transmis de emițător (definind modul în care transmițătorul codează mesajul); 3) mesajul care este interpretat (decodat de receptor); 4) mesajul care este reamintit de acesta (afectat de selectivitatea receptorului și de modalitățile de respingere a elementelor indezirabile pentru el). Printre aceste modalități regăsim
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
într-o barieră în procesul de comunicare, după cum am precizat), importantă fiind filtrarea informațiilor necesare în circumstanțele date; putem însă remarca faptul că filtrarea poate fi o sursă importantă de conflicte observabile la nivelul mesajului și al vehiculării acestuia între emițător și receptor. În aceeași ordine de idei, putem observa și ceea ce în literatura de specialitate este numit drept fenomenul de entropie a mesajului - „tendința naturală ca acesta să fie disipat (să piardă informații) și să fie diseminat” (Wilcox, Ault, Agee
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Woodman, 1992, p. 444) remarcă unele determinante esențiale ale feedback-ului, pe care le putem încadra în special în ceea ce privește feedback-ul pe care profesorul îl dă elevului: - feedback-ul ar trebui, în mod ideal, să se bazeze pe încrederea dintre emițător și receptor (gândiți-vă că cineva - persoană care considerați că, datorită anumitor interese, are intenția să vă nedreptățească - vă spune că ați greșit o lucrare despre care sunteți sigur că ați realizat-o ireproșabil. L-ați crede? Dar dacă același
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cel căruia îi oferim feedback-ul nostru să accepte acest răspuns - mai ales dacă este unul negativ - și trebuie să dovedim mai multă răbdare); - feedback-ul trebuie să fie verificat privitor la ceea ce receptorului i se pare a fi valid; emițătorul poate cere receptorului să reformuleze și să reproducă feedback-ul, pentru a înțelege ceea ce receptorul a vrut într-adevăr să exprime; - feedback-ul trebuie să includă acele lucruri pe care receptorul să fie capabil să le facă; să nu includă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
declanșează un răspuns negativ (a) și feedback-ul „mesaj-eu”, care conduc prin însumare la un nou comportament, ocolind conflictul (b) Canalul de comunicare reprezintă calea care permite difuzarea mesajului; ca determinante principale putem aminti: - presupune o coerență de comunicare între emițător și receptor; - este principalul spațiu pentru factorii perturbatori. Boissevain spune că legăturile dintre o anumită persoană și un număr de alte persoane reprezintă potențiale canale de comunicare, iar pentru Myers, canalele de comunicare reprezintă modul în care „mesajul este oferit
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
contextul fizic, incidența sa asupra comunicării didactice este evidentă: astfel, cum am precizat deja, o aranjare a mobilierului într-un anume mod poate să permită sau, dimpotrivă, să îngreuneze comunicarea. În ceea ce privește însă contextul psihopedagogic (spre exemplu, cel creat de un emițător în timpul unei povestiri și legat direct de mesaj, context imaginativ, dar care se întrepătrunde cu cel real, oferind elemente de autenticitate comunicării), lucrurile sunt mai nuanțate; acest context poate să depindă, într-o măsură mult mai ridicată, de actorii comunicaționali
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
important al contextului comunicării este reprezentat de climatul educațional. Acesta este o rezultantă extrem de nuanțată, înscrierea sa în segmentul contextului comunicării putând fi interpretată diferit (ca funcție a partenerilor comunicaționali, iar climatul poate fi înregimentat la fel de bine la rolurile de emițător, respectiv de receptor). Ne vom referi însă, mai degrabă, la actorii comunicaționali, pentru influența pe care aceștia o exercită asupra contextului în care se produce comunicarea; vom putea observa, adaptând modelul oferit de Gibb, că atât emițătorul, cât și receptorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la rolurile de emițător, respectiv de receptor). Ne vom referi însă, mai degrabă, la actorii comunicaționali, pentru influența pe care aceștia o exercită asupra contextului în care se produce comunicarea; vom putea observa, adaptând modelul oferit de Gibb, că atât emițătorul, cât și receptorul pot să constituie determinanta pentru inițierea și dezvoltarea unui climat comunicațional desfășurat pe axa defensiv-suportiv. Astfel, într-o situație de comunicare este posibil ca Persoana 1, respectiv Persoana 2 să nu privească din aceeași perspectivă un subiect
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
răspunsul la această problemă poate părea simplu: într-adevăr, este în mod evident mai utilă o atitudine echitabilă decât una de superioritate. Problema este că superioritatea nu este întotdeauna vizibilă direct, și uneori este percepută ca atare de receptor, chiar dacă emițătorul nu a intenționat sau nu a conștientizat aceasta (spre exemplu, dacă cineva are de realizat - din postura de lider - o activitate cu grupul său și acea activitate este foarte importantă, este posibil să încerce să rezolve foarte multe dintre sarcini
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este un proces permanent, așa cum am văzut, foarte sensibil la influența diferitelor variabile și de aceea întreținerea și adaptarea continuă sunt constituente ale actului comunicațional, în general, și ale celui educațional, în special; - diferitele tipuri de efecte implicate (urmărite de emițător, urmărite de receptor, efecte neașteptate, reziduale, permanente sau temporare etc.). Rezumat 1. Emițătorul reprezintă un individ, un grup sau o instituție care posedă o informație mai bine structurată decât receptorul și care presupun o stare de spirit și un scop
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și de aceea întreținerea și adaptarea continuă sunt constituente ale actului comunicațional, în general, și ale celui educațional, în special; - diferitele tipuri de efecte implicate (urmărite de emițător, urmărite de receptor, efecte neașteptate, reziduale, permanente sau temporare etc.). Rezumat 1. Emițătorul reprezintă un individ, un grup sau o instituție care posedă o informație mai bine structurată decât receptorul și care presupun o stare de spirit și un scop explicit (alăturat mesajului) și unul implicit (motivul transmiterii mesajului, uneori necunoscut receptorului). Receptorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este un individ, un grup sau o instituție cărora le este adresat mesajul sau care intră în posesia lui în mod întâmplător și primesc mesajul într-un mod conștient sau subliminal. În viziune modernă, accentul se pune pe interacțiunea dintre emițător și receptor. 2. Mesajul presupune un mozaic de informații obiective, judecăți de valoare care privesc informațiile (subiectiv) și judecăți de valoare și trăiri personale în afara acestor informații etc. O clasificare evolutivă a acestor mesaje include: mesajul care se află înmintea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la grup. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. Putem dezvolta un exercițiu de tip controversă creativă (vezi metoda controversei creative la capitolul despre metode), încercând să discutăm următoarea problemă: cine este mai important în comunicare - emițătorul sau receptorul? (exercițiul se poate adapta didactic prin interogația: cine este mai important pentru o comunicare didactică eficientă: profesorul, în calitatea sa de emițător, sau elevul, în calitatea sa de receptor?). Cursanții, împărțiți în grupuri de câte patru persoane (aceste
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
creative la capitolul despre metode), încercând să discutăm următoarea problemă: cine este mai important în comunicare - emițătorul sau receptorul? (exercițiul se poate adapta didactic prin interogația: cine este mai important pentru o comunicare didactică eficientă: profesorul, în calitatea sa de emițător, sau elevul, în calitatea sa de receptor?). Cursanții, împărțiți în grupuri de câte patru persoane (aceste grupuri conținând două echipe de câte două persoane), vor trebui să încerce să demonstreze - fără să aibă voie să ajungă la compromis- că: echipa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
elevul, în calitatea sa de receptor?). Cursanții, împărțiți în grupuri de câte patru persoane (aceste grupuri conținând două echipe de câte două persoane), vor trebui să încerce să demonstreze - fără să aibă voie să ajungă la compromis- că: echipa A - emițătorul este mai important decât receptorul, echipa B - receptorul este mai important decât emițătorul. După ce argumentele se vor fi epuizat de fiecare parte, se vor identifica soluțiile de mijloc, care conțin câte ceva din fiecare poziție opusă (trebuie spus că ne vom
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
persoane (aceste grupuri conținând două echipe de câte două persoane), vor trebui să încerce să demonstreze - fără să aibă voie să ajungă la compromis- că: echipa A - emițătorul este mai important decât receptorul, echipa B - receptorul este mai important decât emițătorul. După ce argumentele se vor fi epuizat de fiecare parte, se vor identifica soluțiile de mijloc, care conțin câte ceva din fiecare poziție opusă (trebuie spus că ne vom confrunta cu o întrebare din partea cursanților: de ce nu au voie să ajungă la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ținuse discursul său mobilizator, angajații au intrat în grevă, câțiva dintre ei apelând chiar lamăsuri radicale cum ar fi greva foamei. Întrebăritc "Întrebări" 1. Dacă analizăm prin prisma elementelor componente ale comunicării acest caz, ce elemente au fost ineficient folosite: emițătorul, receptorul, feedback-ul, contextul, mesajul, repertoriul comun...? 2. Care credeți că sunt cauzele posibile ale acestei reacții a angajaților? Realizați o listă cât mai cuprinzătoare luând în calcul elementele componente ale actului de comunicare precum și posibilele interacțiuni/intersectări ale acestora
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ori, pornim o comunicare înainte de a fi reflectat îndeajuns la totalitatea ramificațiilor pe care comunicarea noastră le poate avea în percepția celuilalt; • Cum dorim să o facem? Mai precis, ce limbaj vom folosi, limbaj direct adaptat publicului-țintă; • Cui ne adresăm? Emițătorul va ține seama de experiența anterioară, directă a publicului cu astfel de mesaje. Conținutul mesajului este astfel foarte important, el influențând (uneori dramatic!) acțiunile receptorilor. Carol S. Dweck și Claudia Mueller (în Sternberg, ed., 2002) au efectuat o cercetare ale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apoi să facă la stânga; dacă un pescar dorește să exprime că peștele prins a fost „mare”, el va întinde mâinile pentru a arăta acest lucru. Desigur că aceleași explicații s-ar putea oferi și doar prin intermediul mesajelor verbale, dar atât emițătorul, cât și receptorul se simt mai securizați astfel; - regularizatorii folosesc un ansamblu de mișcări ale corpului (de exemplu, atunci când un profesor dorește să numească elevul care să răspundă la o întrebare, folosește - de cele mai multe ori - atât înclinarea capului, întinderea mâinii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ai comunicării; o formă aparte de comunicare intrapersonală este reprezentată de gândirea pozitivă. 3. Comunicarea verbală se sprijină pe folosirea cuvântului în comunicare. Comunicarea verbală este forma cea mai avansată de comunicare umană, depinzând de o similaritate de limbaj între emițător și receptor. 4. Paralimbajul reprezintă calitatea vorbirii (include elemente de ritm, ton, folosirea pauzelor etc.). Unele cercetări apreciază că 39% din înțelesul comunicării depinde de paralimbaj. 5. Comunicarea nonverbală este comunicarea care se petrece în afara limbajului verbalizat; ea este continuă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
asupra acestor elemente, de altfel componente importante ale procesului de comunicare ca atare, așa cum vom vedea mai departe. Iată de ce vom vorbi despre bariere care țin de sistem (în sensul că le identificăm ușor fie la nivelul agenților comunicaționali - receptor, emițător -, fie, spre exemplu, în contextul comunicării la nivelul canalului de comunicare) și despre bariere ce țin de proces (care sunt mai degrabă rezultatul interacțiunii din interiorul comunicării). În prima categorie, identificăm aspecte comune atât receptorului, cât și emițătorului; spre exemplu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în cadrul comunicării (spre exemplu, cineva care nu aude ceea ce spune profesorul, deoarece se gândește la persoana de care este îndrăgostit). Este interesant de observat că, uneori, zgomotul intern poate fi un factor favorizant al procesului de comunicare, atunci când apare la emițător sub forma feedback-ului intern. Astfel, o redirecționare a comunicării în funcție de o paletă extrem de vastă de posibilități, oferită de multiplele conexiuni dintre informații și suportul emoțional al acestora, poate conduce la o transmitere mai autentică a mesajului și deci mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]