1,706 matches
-
Anglia spre Palestina, pe calea mării, un vapor transportă „tineretul emigrant”. Receptez momentul spunându-mi că scânteia iudaică, împrăștiată pretutindeni, a izbucnit ca un crater de magmă incandescentă când și unde terenul a permis. Din România beligerantă a anului l943, emigrațiile erau clandestine. Pe calea ferată „tineretul emigrant” pleaca în Bulgaria, traversează Turcia, Siria, Liban și ajunge la Roș Hanikra în Palestina de atunci. Emoționată - cum v-am spus - fără să realizez motivul, ascult atentă evocarea evenimentului. Îmi amintesc de cele
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
ultimul ajuns la premiul Nobel; Gorki, președinte al întregului conclav de scriitori sovietici autoexilat în Sicilia până scapă de Lenin iar apoi, revenit, are Stalin nevoie să scape de el și-l otrăvește încet; Alexei Tolstoi, Ehremburg, Țvetaeva, întorși din emigrație către intimitatea patriei, și mulți alți artiști originali, fiecare cu drama sa originală, căpătau cu totul alte forme de înțelegere sau comparație, prin faptul că patria începea să însemne mai mult decât regimul statal, exact cum, mai târziu au confirmat
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
am început o serie cu astfel de scrieri care privesc România sau contextul internațional în care se derulează istoria țării noastre. Pentru aceasta, am considerat că cel mai reprezentativ în acest sens este Sundar Singh. Într-o vreme în care emigrația este masivă, în care atâția dintre confrați se declară nemulțumiți că sunt români, venim cu această scriere, pe care, după ce o citești, îi mulțumești lui Dumnezeu că te-a rânduit să fii român și să trăiești în România de azi
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
domniei lui Ceaușescu de un istoric mason, D.G. Șerbănescu, în volumul III din Histoire de la Franc-Magonnerie Universelle, încă din 1966. D.G. Șerbănescu, care 1-ar fi sedus pe Nicolae Ceaușescu la cauza masonică, era membru al unei loji românești "din emigrația"de la Paris după 1948, alături de Ion Adlerberg și alți româno-evrei conduși de Marcel Shapira. Aceeași autori repetă informația lansată de francezul Pierre Cârpit conform cărei Nicolae Ceaușescu ar fi fost membru al lojei masonice "ultrasecretă"Propaganda Due (celebra P2, ce
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP.9 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348257_a_349586]
-
în tăria psihică de a depăși obstacolele care îi barează vizibil drumul spre împlinire. În realitate însă, Octavian Curpaș, neobositul jurnalist de ieri, scriitorul cu acte în regulă de azi, reușește într-un mod original să realizeze o radiografie a emigrației românești la mijlocul secolului XX, supunând atenției cititorului o categorie interesantă de emigranți, tributari cutezanței și spiritului de aventură, răbdării și așteptării, dorinței și neputinței, euforiei și negrei disperări în momentele de grea cumpănă, în aceeași măsură. Ei sunt cei care
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
uităm, Octavian Curpaș deține un portofoliu însemnat de interviuri realizate de-a lungul carierei sale jurnalistice) și neîntrecut documentarist, țese într-un mod original, frânturi din viața apropiaților lui Dumitru Sinu în pânze de carte-document, o completare originală adusă istoriei emigrației românești. Întâlnirea dintre autor și viitorul său subiect de carte are loc în holul unui hotel din Phoenix, Arizona, purtând numele CORONADO, care citit de la cap la coadă și adaptat contextului, ne conduce spre sintagma - O, DA, NOROC! - putând fi
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
urmare a naționalizării canalului Suez, Naționalismul laic al lui Nasser va da dovadă permanent, de reținere față de copți, considerați a fi a V-a coloană a Occidentului. Această mișcare se va radicaliza în vremea lui Sadat, fiind preludiul unei puternice emigrații copte spre țările occidentale. În anul 1998, mai mult de 2.000.000 de copți trăiau în Europa și America. Astăzi, creșterea Islamismului în Egipt nu face decât să accentueze această tendință emigraționistă, chiar dacă guvernul dorește să se folosească de
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
activ în direcția renașterii culturale și naționale arabe de la sfârșitul secolului al XIX-lea, către un maronism restrâns la un teritoriu protejat de Franța, sau ceva mai târziu spre o comunitate care devine minoritară demografic și politic, din cauza unei importante emigrații. Libanul ca țară deschisa influenței occidentale, dar și loc de refugiu pentru alte populații, venite din Orientul Mijlociu, a reprezentat o excepție în istoria complexă a lumii arabe creștine. Cazul libanez arată imposibilitatea unei teritorializări politice viabile și durabile, a unei
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
confirme încă o dată istoria existenței neamului românesc pe aceste meleaguri. Domnul Dumitru Răchitan, președintele Asociației Românilor din Hamilton ne povestește:- “ Săptămâna Culturală a Câmpului Românesc a început cu mulți ani în urmă din nevoia de a promova valorile românești ale emigrației. Dorința inițiatorilor a fost că românii de pretutindeni să poată să se întâlnească într-un loc unde se vorbea și se gândea românește. Personalități și luptători care au refuzat să accepte sistemul comunist s-au întâlnit an de an la
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
și se făceau cunoscuți în rândul emigranților mai noi ori mai vechi și deseori aici se făceau lansări de carte. Prezenta editorilor de ziare din lumea liberă la acest eveniment le dădea prilejul conferențiarilor să se facă cunoscuți în întreaga emigrație. Pentru fiecare din cei care veneau să petreacă toată săptămâna la Câmpul Românesc era o vacanță de vis și o baie de romanism. Aici participanții se regaseau în mediul în care își petrecuseră o parte din viață trăită la baștina
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
care au emigrat după eșecul revoluției în Muntenia, ca să vină să se bată. Trupele ungare sînt învinse la Vilagos, în august 1849. În martie 1848, Barițiu arăta că trebuie pus capăt dreptului istoric. Doi ani mai tîrziu, el se adresa emigrației ungare pentru a-i reproșa că nu a terminat ce avea de făcut cu dreptul istoric și că nu a acceptat programul de la Blaj care cerea recunoașterea cetățeniei egale pentru români. Referința la dreptul istoric nu era străină argumentelor națiunii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dezvoltării unei clase de mijloc. Un apel lansat de un grup de studenți din Iași în 1899 arată: "Ei s-au abătut în grabă ca lăcustele pe cîmpia fertilă a țării noastre". În 1899, se asistă la un val de emigrație care privește o comunitate de 296.000 de evrei. Această emigrație face loc unor fenomene curioase, aproape în fiecare oraș din regiunea locuită de evrei, adică în Moldova și în Valahia orientală: emigranții se constituie în mici grupuri, își fac
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de studenți din Iași în 1899 arată: "Ei s-au abătut în grabă ca lăcustele pe cîmpia fertilă a țării noastre". În 1899, se asistă la un val de emigrație care privește o comunitate de 296.000 de evrei. Această emigrație face loc unor fenomene curioase, aproape în fiecare oraș din regiunea locuită de evrei, adică în Moldova și în Valahia orientală: emigranții se constituie în mici grupuri, își fac reciproc un jurămînt în sinagogă și pleacă pe jos, cîștigînd în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
problema țărănească. Campaniile de opinii din străinătate care denunță antisemitismul românesc irită o opinie ostilă oricărei priviri a altora asupra afacerilor interne. Această recrudescentă a antisemitismului s-a manifestat cu prilejul crizei agrare și financiare din 1899-1900. Marile valuri de emigrație evreiască de la începutul secolului XX au dat naștere unei mobilizări importante. Washington-ul face cunoscut că emigrarea trebuie să fie voluntară. Cancelariile străine sînt preocupate de renașterea dezbaterilor din 1878. Alianța Israelită Universală din Paris a luat asupra sa dosarul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Dincolo de această așezare față în față, se combăteau două ideologii, două viziuni asupra României și asupra locului ei în Europa, chiar dacă dezbaterile ulterioare au tins să minimalizeze această miză. Revenirile și reinterpretările momentului 23 august au fost numeroase în mediile emigrației. Aceste reveniri la o analiză a responsabilităților unora și altora se operează în timp ce patriile române democratică liberală sau național-fascistă fuseseră distruse de către istoria României socialiste. A existat tendința de a valoriza conflictele dintre persoane pe seama confruntărilor de idei, ca și cum linia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
impresionant. Mișcarea este atît de amplă încît țările arabe protestează. Pe 25 februarie 1959, Scînteia lansează atacuri foarte violente împotriva sioniștilor. Guvernul anunță că suspendă autorizațiile de plecare; mai multe sute de evrei acuzați de sionism sînt arestați. Mișcarea de emigrație va căpăta bunăvoința autorităților române, care vor vinde vize la prețuri ridicate pentru plecări spre Europa Occidentală sau America Latină. Rabinul Moses Rosen notează: "Dintr-o dată, populația evreiască n-a mai fost considerată necesară. Evreii nu mai erau de neînlocuit. O
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cereți să formăm pe cheltuiala noastră medici și ingineri pentru Israel. Este cam mult!" Un joc analog se derulează în privința destinului minorității germane. În funcție de starea relațiilor economice ce se desfășoară între România și Republica Federală Germania, Bucureștiul autorizează sau refuză emigrația, adică întoarcerea germanilor. În 1956 sînt deschise tratative; 12.500 de germani părăsesc România. Mișcarea, blocată cîteva luni în 1959, este reluată și vizează 15.000 de persoane în septembrie 1960. Inițiativele Bucureștiului se înmulțesc ca și cum sensul ocaziilor favorabile ar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
democratice, de a face propuneri de perfecționare a muncii în toate domeniile". Marea amenințare pe care o exercită Helsinki constă în dezbinare, în ruptura ce s-ar produce în cadrul spațiului social prin dreptul la liberă circulație, la reunirea familiilor, la emigrație. Regimul acționează împotriva efectului Helsinki exploatînd o aniversare: după 20 de ani este posibilă o reînnoire a fricii de fascism și de forțele reacționare care au fost învinovățite de revolta de la Budapesta, din 1956. Unii tovarăși unguri din România sînt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de data asta, un nonagenar cu vag accent străin, cu restul de jovialitate ce i-a mai rămas dintr-o viață trăită, sigur, doar în opulente jovialități. Cine-o fi Matusalemul la patru ace? Vreun român din primele valuri ale emigrației? vreun înțelept evreu plecat pe bani grei din raiul comunist autohton? vreun regizor de film din stirpea lui Jean Negulescu? vreun armator stăpînind cine știe ce golf sud-american? Ei, bine, nici unul din aceștia. La un moment dat al discuției, multvioaia moderatoare îi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
multvioaia moderatoare îi și pronunță numele: Iosif Constantin Drăgan. Stupoare! Să fi derapat atît de integra teleastă spre nisipurile mișcătoare ale compromisului? Să fi acceptat ea în schimbul a ce întrevederea cu unul din monștrii (sacri?) ai acelei disponibile părți a emigrației românești dispuse a face jocul ceaușismului ascendent și a credita crima în fața unui Occident egoist și distrat? Și asta de pe platforma unui deșănțat protocronism, unui caraghios traco-dacism de cancelarie C.C., unui dubios mecenat al culturii multilateral dezvoltate. Să fi acceptat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
emigranților. 2.Comitetul de inițiativă să fie compus din cinci persoane selecționate în cea mai mare parte din sânul fugarilor români. Elementele selecționate trebuie să se bucure de prestigiu în rândurile fugarilor, fără să fie în mod necesar vârfuri ale emigrației. 3.După aprobarea principială obținută din partea guvernului R.D.G., Comitetul de Inițiativă al emigranților să ceară guvernului R.D.G. dreptul de a activa pe teritoriul R.D.G. 4.Comitetul va lansa un apel către toți emigranții și fugarii români, îndemnându-i să se
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sau prin alte mijloace difuzarea decretului, apelului și a altor măsuri privind reîntoarcerea în țară. Se va face cunoscută existența Comitetului de Inițiativă pentru repatriere și în special decretul de amnistie. 6.Se vor lua măsuri ca diferite persoane cunoscute emigrației din țară să adreseze apeluri și scrisori deschise emigranților, îndemnându-i la repatriere. În acest scop se vor folosi presa și emisiunile radiofonice. 7.În vederea influențării emigranților și fugarilor să se permită editarea bilunară în București a unui ziar de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
grea a fugarilor din țările capitaliste; d.Demascarea și compromiterea vârfurilor fugarilor prin publicarea unor dovezi concrete; e.Publicarea scrisorilor și declarațiilor celor repatriați; f.Publicarea apelurilor familiilor și a rudelor către emigranți. 8.Organizarea unor emisiuni radiofonice speciale destinate emigrației, fie prin posturile de radio ale R.D.G. - după o înțelegere prealabilă, - fie prin posturile noastre de radio. În cadrul acestor emisiuni vor fi puși să vorbească la radio rudele emigranților și fugarilor, precum și fugarii repatriați recent. 9.Înființarea unei comisii sau
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de securitate au aflat abia după plecarea străinilor despre activitatea lor de culegere de informații. De exemplu: Regiunea M.A.I. Galați a aflat cu cinci luni întârziere că doi agenți ai serviciului de informații grec au cules informații din rândul emigrației grecești; Regiunea M.A.I. Ploiești nu a luat toate măsurile pentru a stabili activitatea desfășurată de Fleischer Frantz, inspector în poliția austriacă, care a vizitat de mai multe ori orașul Câmpina și alte localități în care nu avea rude sau
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de a scrie și a lăsa posterității diverse lucrări în care se face apologia legionaristă. Noi cunoaștem că unii foști legionari, vârfuri, aștern pe hârtie memoriile, scriu romane, piese de teatru ș.a.m.d. În același timp, elementele legionare din emigrație, folosindu-se de actuala încordare internațională, fac încercări de a lichida disensiunile care există între ei, caută să acapareze conducerea unor organizații ale emigranților și încearcă tot felul de acțiuni pentru reluarea activității, pentru reluarea contactelor cu legionarii din interiorul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]