2,866 matches
-
l’Incarnation. Imperiile coloniale au stârnit fluxuri și refluxuri de populație ale căror efecte le vedem până astăzi. Convingerilor celor ca Marie de l’Incarnation că trebuie să-și răspândească crezul pretutindeni în lume, le corespunde astăzi curajul disperat al emigranților care vor să ajungă, cu orice preț, în Occidentul tuturor binefacerilor lumești.
Marie de l’Incarnation by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4375_a_5700]
-
ce trebuie defrișat pentru a da de cărarea ce ar putea duce la adevăr. Cînd în decembrie trecut Werner Söllner recunoștea coram publico faptul că a colaborat cu securitatea, scriitoarea Ewa Demski emitea incomoda supoziție: „În acest întreg cerc de emigranți nu există probabil nici măcar un înger cu aripile albe ca zăpada”. Memorabilă, afirmația este reluată de „Neue Zürcher Zeitung” în articolul consacrat „cazului Pastior” sub titlul „Aripi pătate”. Cîteva zile mai tîrziu „Der Spiegel”, parafrazînd latinescul Et tu, Brute, titra „Și
Victime și făptași între tăcere și cuvînt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5880_a_7205]
-
inversarea perspectivei centru - periferie”. La Cioran, centrul și periferia ca „entități reversibile”. La Gombrowycz, tema îndepărtării permanente „de un centru coagulant”. La Gregor von Rezzori, „vânarea cu disperare a unui centru”, după desprinderea Bucovinei de Imperiu. La Kundera, neputința revenirii emigrantului la „punctul inițial”. Am rezumat totuși prea drastic problematica unor scrieri complexe, nereductibile, în orice caz, la ceea ce decurge din faptul că autorii lor provin dintr-un același spațiu geografic și de cultură. Corina Ciocârlie pune ingenios în valoare elementele
Geografii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5669_a_6994]
-
Din anul 1997, în Emiratele Arabe Unite (EAU) nu s-a înregistrat niciun caz de îmbolnăvire de malarie printre locuitorii țării. De aceea, în anul 2007, Organizația Mondială a Sănătății i-a conferit EAU statutul de țară în care nu există malarie. Emigranții și călătorii din Africa, Asia de Sud și Sud-Est au schimbat starea lucrurilor. În țările tropicale ale Asiei, Africii și ale Americii de Sud, aproximativ 500 de milioane de oameni sunt bolnavi de malarie. În fiecare an mor mai mult de un milion de
Muncitorii emigranţi au adus malaria în Abu Dhabi by Salamac Irina () [Corola-journal/Journalistic/58029_a_59354]
-
Claude Sernett, José Corti, Jean Lescure...) reconstituie cadrul biografic și de laborator scriitoricesc al lui Fondane din acei ani tulburi, de ferventă căutare a unui adevăr propriu, a unei identități ce se regăsește tot mai mult în condiția dramatică a emigrantului evreu („tu erai evreu, Ulise”...) și a tuturor persecutaților sorții din vremuri de cumpănă. Reflecțiile asupra poeziei, readuse acum în discuție, sunt dintre cele mai definitorii pentru angajarea existențială a scrisului fondanian, ce rămâne totuși foarte atent la arta cuvântului
Cu Benjamin Fondane dincolo de Istorie by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/5570_a_6895]
-
Găsim în carte atmosfera constrângătoare a anilor ‘50, a unei încercuiri din care niște tineri încearcă în toate felurile să scape. Nu au șanse, unul e împușcat pe graniță, altul eșuează în încercarea de a pleca cu un vapor de emigranți. Aspirația evadării este una din temele cărții, cum fusese și în Blocada, proiectată însă acum pe fundalul unei cumplite epoci înfățișate din interior. De o parte a hotarului simbolic de nisip sunt acei tineri care caută o soluție, de cealaltă
Opera Omnia by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5639_a_6964]
-
iese la suprafață târziu, și imaginile reluate cu o intensitate obsedantă o aduc la paroxism. Croitori clandestini (2010) în regia Catalinei Molina, câștigătorul premiului „Andrei Toncu” pentru cea mai bună coloană sonoră, premiu acordat de ICR, oferă o poveste cu emigranți bolivieni în Argentina lucrând într-un atelier de croitorie clandestin, unde muzica țării lor este menită să acopere zgomotul inoportun al mașinilor de cusut. Aici condiția umană se lasă surprinsă atât în detaliul pasager, cât și în survolarea acestor microclimate
The Best of Next by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5642_a_6967]
-
fiindcă ar fi fost mai indulgentă cu scriitorii, ci, din contra, fiindcă nu permitea călătoriile în străinătate, care furnizau ocaziile cele mai potrivite. Numărul scriitorilor care „au ales libertatea”, altă expresie de atunci, este foarte mare. Exilatul nu este un emigrant oarecare, precum, de pildă, românii ardeleni care au plecat la muncă în America înainte de Unire sau a „căpșunarilor” actuali. Mai întâi, fiindcă nu este de obicei o opțiune liber consimțită. Apoi, fiindcă el este considerat capabil să ofere o a
Exilul și literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5478_a_6803]
-
America înainte de Unire sau a „căpșunarilor” actuali. Mai întâi, fiindcă nu este de obicei o opțiune liber consimțită. Apoi, fiindcă el este considerat capabil să ofere o a doua șansă, nu însă doar ocazională sau materială, ci profesională și morală. Emigrantul nu exclude ideea înapoierii. Exilul e de obicei definitiv. Problema scriitorului exilat este de a reuși să se afirme în țara de adopție. Schimbându-ș i limba. Cioran, Ionescu așa au reușit. Eliade a continuat să-și scrie opera literară în
Exilul și literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5478_a_6803]
-
Partidul lui Dan Diaconescu a început să crească în sondajele de opinie și se pregătește să devină unul dintre actorii politici importanți la viitoarele alegeri. PP-DD stabilise o filială puternică în Italia, țara cu cei mai mulți emigranți români, dar un scandal intern a scindat organizația din Diaspora. Eugen Mihalache, responsabil cu Diaspora al partidului lui Dan Diaconescu și-a anunțat pe Facebook retragerea din politică, informează Gazeta Românească din Italia. ”Dragi prieteni, vă cer mii de scuze
Criză în PP-DD: Dan Diaconescu îşi pierde un candidat cheie () [Corola-journal/Journalistic/45072_a_46397]
-
comunicării sau invitație „la o cafea”). Iată cum iadul poate fi pavat cu bune intenții. Vrînd să-i aducă un elogiu, Ion Ungureanu de fapt îl descalifică involuntar pe venerabilul academician basarabean, căci îl așază într-o categorie incertă de emigranți ai spiritului care, rătăcind dintr-un domeniu în altul, fac figură de intruși în ambele. Afirmația lui Ion Ungureanu e un exemplu de cum o intenție lăudabilă poate culmina întrun deznodămînt cu impresie comică. În realitate, Petru Soltan e un cert
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4518_a_5843]
-
să constați cum politicieni germani de talia lui Elmer Brok, membru CDU, președintele Comisiei de Politică Externă a Parlamentului European, se alătură taberei care îi discriminează pe români, deși cunosc foarte bine faptul că românii nu pot fi tratați drept emigranți, iar propunerea de ampretare a celor care beneficiază de ajutoare sociale și sunt expulzați din Germania este absurdă și contravine regulilor din UE. Propunerea domnului Brok și a altora precum el aduce aminte de un trecut pe care cu toții îl
Ce spune Corina Crețu despre apocaliptica invazie a românilor by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/33265_a_34590]
-
Dumă rusă; ministru în guvernul provizoriu al lui Kerenski. După revoluția bolșevică, familia Nabokov emigrează în Germania. Vladimir studiază literatura franceză și pe cea rusă la „Trinity College” din Cambridge (1919-1923). La Berlin, publică unele nuvele și poeme în revista emigranților „Rul” („Volanul”), predă cursuri de engleză, traduce, face puțin teatru, șah, compune cuvinte încrucișate. Tatăl său este asasinat de monarhiștii ruși, în Germania vine la putere nazismul, Nabokov emigrează în Franța, stabilindu-se la Paris (1936). Scrie o nuvelă în
Poezii de Vladimir Nabokov (1899-1977) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3330_a_4655]
-
luna aprilie prin articolul redactorului-șef, Roger Köppel, incriminat ca instigator la discriminare rasistă. Numărul cu pricina are pe prima copertă portretul unui copil de țigani care ține un pistol îndreptat spre cititor, iar titlul evocă incursiunile de jaf ale emigranților: Sie kommen, klauen und gehen(„Ei vin, fură și pleacă”). Reacția mediatică a mers pînă la organizarea unui proces fictiv în foaierul unui teatru din Zurich. „Fictiv” în sensul că litigiul nu a avut statut juridic și nici cadrul legal
Elveția în fața emigranților () [Corola-journal/Journalistic/3662_a_4987]
-
sfârșitul anului 2012. În 2006 lui Zadie Smith i s-a acordat Premiul Orange pentru proză. NV este povestea a patru personaje (Leah, Natalie, Felix și Nathan) care trăiesc în același cartier, locuit de o populație amestecată, un cartier de emigranți și localnici, cu farmecul și păcatele oricărei zone urbane aglomerate. Considerat de critici un roman joycean, NV împletește cu măiestrie poveștile celor patru protagoniști, oferind în același timp o panoramă a unei lumi dinamice, pline de viață, uneori crudă, alteori
Zadie Smith: NV by Casiana Ioniță () [Corola-journal/Journalistic/3744_a_5069]
-
în privința migrației. La noi, cel mai bun roman despre acest fenomen este Asylant de Liviu Bîrsan. Din păcate, un autor prea discret. De cealaltă parte, Liliana Corobca și-a făcut, cale de două romane, un proiect, se pare, din condiția emigrantului. Mai întâi, ea a survolat lumea traficanților de carne vie, în romanul Un an în Paradis (2005). Spun survolat, pentru că scriitoarea nu plonja decisiv în cavități psihologizante, și nu insista îndeajuns pe realitățile interioare, preferând o narațiune dinamică, cu miza
Joaca de-a cei mari by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3486_a_4811]
-
Paradis psihologia nimfetei metamorfozate cu brutalitate. Sonia și eroina din Kinderland trec prin trauma maturizării forțate, pierzând toate sensurile copilăriei. Două singurătăți, prinse în anomaliile societății noi, imature. Realitățile din Moldova și România sunt, și de această dată, asemănătoare: copiii emigranților și fetele traficate. Cert e că în tragedia pierderii inocenței unor națiuni, eroinele Lilianei Corobca au șansă. Pentru că autoarea empatizează cu personajele, riscând să compromită întregul. În Kinderland, timpul e suspendat, pentru că, într-un interval redus al vacanței de vară
Joaca de-a cei mari by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3486_a_4811]
-
De câtva timp se desfasoara lucrări la clădirea Prefecturii de poliție din Paris, binecunoscută emigranților români din epoca de aur care făceau coadă de la ora cinci dimineață ca să obțină documentele necesare rămânerii în Franța. Descărcarea de sarcină arheologică în vederea săpăturilor de sub imensă clă- dire a dus la descoperirea a zeci de cadavre datând de cel
Cadavrele de sub prefectură () [Corola-journal/Journalistic/3497_a_4822]
-
înalte stânci se învăluiau temporar în somptuoase mantii de nori. Turiștii toamnei erau oarecum diferiți de cei ai lunilor de vară fierbinți”. De fapt, scriitura poetică, metaforică (cu unele accente fantastice), notele meteorologic-peisagiste și o anumită melancolie de fond (a emigrantului, a turistului, a toamnei), având ca laitmotiv trecerea timpului reprezintă sunetul specific al prozei lui Mircea Pora. În siajul unui Radu Petrescu și, mai recent, al lui Alexandru Vlad (scriitor din aceeași generație, optzecistă, autorul romanului Ploile amare), scriitorul timișorean
Tribulațiile melancolice ale unui „turist al toamnei“ by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3583_a_4908]
-
în 1933, în Biblioteca săptămânalului "Tygodnik Illustrowany", tradus de Konstancja Mazylowna. Rândurile lui Iorga sunt relevante cu privire la formarea sa intelectuală, în care istoricul evocă anii copilăriei, dar mai ales faptul că primul său profesor de istorie a fost un polonez, emigrant în România după răscoala din 1863 de la Varșovia. Din lipsă de spațiu asupra altor aspecte relevante, în rândurile de față mă voi opri numai asupra reacției lui Iorga față de Polonia la izbucnirea celui de al doilea război mondial. Până în prezent
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
străinătate cum se sparge sticla”. Condiția străinului, a exilatului, răzbate din notațiile fetiței de 12 ani seduse prematur de angoasă și resemnare. Vedetă ratată a propriei vieți, ea învață tragic că arta e singurul limbaj universal și unica șansă pentru emigrant de a sări etapele și a fi acceptat. Nu are decât să-și „împacheteze gândurile în tăcere” - cum spune naratoarea din Raftul cu ultimele suflări. E știința prin care ignoră uitarea - imposibilă operațiune. Expertă a supliciului, poetă a stigmatelor și
Ziduri paradoxale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3184_a_4509]
-
all-inclusive!).” Descrierea amară a călătorului de la 22 e corectă - oricine s-a aflat în străinătate s-a putut convinge că așa ne comportăm. Din nefericire! Furnizăm Europei, făcându-ne de râs, cei mai necivilizați turiști, ca și cei mai necivilizați emigranți, care îi înspăimântă prin mizerie și sălbăticie pe locuitorii altor țări. Ar trebui să ne întrebăm cu îngrijorare cât de defecte sunt la noi sistemul de educație, angrenajul social în întregul său, de am ajuns să „exportăm” asemenea persoane care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
înscris aici în mod implicit. Și cu asta, destinul lumii.“ (p. 46) Pentru Molnar, destinul omenirii coincide cu destinul Occidentului, a cărui scăpătare e anunțată de două fenomene: triburile barbare ante portas și pierderea sentimentului sacrului, atîta doar că acum emigranții nu mai sînt la porțile Imperiului Roman, ci au pătruns peste tot în Occident, ștergîndui treptat matca culturală, în vreme ce slăbirea credinței îi preschimbă pe occidentali în victime sigure ale religiilor virulente. La capătul acestei degradări se află simbolul dezumanizării: mașina
Hegemonia mașinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2964_a_4289]
-
o deschide profesia tatălui, entomologul Konstantin Kirillovici), nici o coordonată a spațiului - unul neomogen, cu numeroase „deschideri”, fie către „sera paradiziacă” a trecutului sanktpetersburghez, fie către pitoreasca și exotica lume din casa copilăriei de pe Cheiul Englezesc - nu e întâmplătoare. Lumea poetului emigrant Cerdîn- țev stă inițial sub semnul unui sentiment al nefamiliarului, reflex al înstrăinării, capricioasa stradă Tannenberg (care „se rotise și glisase într-o parte și-n alta” până să ia forma familiară a noului său cămin) „începând cu un oficiu
Între bulevardul Pușkin și strada Gogol by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2989_a_4314]
-
voievod medieval și cu iubire de oameni, dar n-a fost să fie... Viața i-a oferit roluri nesperate sau neașteptate și În rău dar și În bine, Încât deseori s-a trezit Întrebându-se: Ce naiba caut eu aici? Ca emigrant, după executarea unei reparații tehnice, a acceptat să spele pe jos, cu terebentină, un planșeu murdar de mâzgă, pentru câțiva dolari În plus, atât de necesari familiei În acele momente. Mai târziu, peste timp, ca om de afaceri, a fost
O întâlnire la...nivel înalt!. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]