23,120 matches
-
vieți poate să alcătuiască, totuși, vidul, golul, dincolo de zgomotul și devălmășia amintirilor, imaginilor, obsesiilor. Și nu se simte pe scenă și în jocul actorilor, decît prea puțin, și atunci în jocul Oanei Pellea, urletul, bocetul singurătății, al fricii, al morții, emoția sfîșietoare din piesă. Prima parte a spectacolului, poate și cea mai dificilă, pînă să dea buzna "musafirii", pînă să se precipite situațiile, ritmurile, pînă să fie aduse scaunele de peste tot, pînă să apară o dinamică din scriitură, vizibilă, nu se
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
însurat sînt surprinse cu maximă finețe de scriitoare: "Lungi, chinuitoare și confuze deliberări interioare, în care își promitea să nu-l mai caute, sfîrșeau totdeauna cu mîna ei pe receptor. Cînd reușea, în fine, să formeze numărul întreg, tremurînd de emoție, uita brusc pretextul pentru care-l suna și se bîlbîia aproape penibil pînă-și recăpăta din nou suflul. Cînd nu-l găsea la telefon, se perpelea prin casă, incapabilă să se apuce de ceva, să-și abată gîndul de la el, de la
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
focuri când, deodată, Haralampy țipă isteric: -Joi Iștenem! 1) Fii atent, fratre, la Antena1, ce figură decolorat-disperată are Gabriela Vrânceanu-Firea: precis o să ne dea o știre de senzație... Și, într-adevăr, crainica a anunțat cu vocea cutremurată și îndoliată de emoție: -"Fractură de penis la un soldat din Topraisar - Constanța. Extraordinar! Stimați telespectatori, suntem în legătură directă cu trimisa noastră specială la fața locului, care ne poate da și alte amănunte..." Se pare că au fost filmate chiar câteva prim-planuri
O factură și niște ghiveciuri by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12317_a_13642]
-
o nașă-copil, să-l duc în biserică și să-l primesc în brațele mele firave după creștinare și să-mi poarte numele. Din toate câte s-au spus și s-au făcut cu acel prilej nu țin minte decât o emoție copleșitoare, spaima mea de a nu se îneca pruncul în cristelniță, dublată de spaima de a nu-mi aluneca pe lespezi copilașul din plăpumioara de mătase. între atâta lume bucuroasă de eveniment, am avut numai eu, inexplicabil și repede trecător
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
că poate că mă va fi influențat însuși prestigiul național al genului (dacă nu cumva o fi fost la mijloc și - iertat să fiu - vreun strop de... genuină vocație!)". Speța e concomitent admirată și cîrtită. După ce ni se vorbește cu emoție gîtuită despre "instituția" cronicii literare, care a avut pe meridianul nostru un rol "cu totul special" și căreia ar merita să i se consacre "o carte întreagă", al cărei producător s-ar afla cu siguranță "într-unul din punctele fierbinți
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
balast sau conformism. În varianta din 1966 a eseului despre iubire și cunoaștere, unde ne va purta prin romantismul german, freudism, Stendhal, Martin Buber, Sartre și rigorismul moral al lui Kant, Radu Enescu începea printr-o referință la Lenin, despre emoțiile umane în procesul de cunoaștere, și continua imediat, absolut stupefiant, după părerea mea, cu o trimitere la "recentele hotărâri ale partidului și statului nostru cu privire la întărirea familiei, la consolidarea deplină a drepturilor femeii, la ocrotirea maternității" (p.19). Surpriza plăcută
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
Există - cel puțin în cele mai recente - un miez melodramatic, pe care regizorul îl recunoaște ca atare; după cum afirma într-un interviu, tonul filmelor e mai sumbru, comicul e prezent într-o măsură mai mică, pentru că se concentrează asupra portretizării emoțiilor. Lucrurile se complică însă, pentru că Almodovar începe un joc năucitor cu convențiile melodramei până în punctul în care abia mai distingi genul. Ilustrativ pentru această ipoteză e ultimul său lungmetraj, Proasta creștere, care sfidează orice încercare de a-l clasifica. E
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
minate de patetism și lipsa umorului, se învederează și din faptul că protagonistul cărții iubește precum eroii eminescieni sau ca un livresc și neinițiat Werther. Recuperarea acestui elan erotic cu accese de adorație religioasă este "o sursă încă proaspătă de emoții": pentru autor, cu siguranță, din păcate nu și pentru cititorul de azi, captivat de cu totul alte povești de dragoste, scrise de post-modernii Péter Esterhazy, Fuentes, McEwan, Barrico, Philip Roth, Paul Auster ș.a.m.d. Fapt e că iubita din
Flagran de sinceritate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12349_a_13674]
-
de la cer la pămînt între sentimentalismul ieftin, sentimentalismul siropos pînă la îngrețoșare care stă la baza lor și sentimentalitatea atît de umană, atît de sobră și credibilă a unor filme de mare clasă datînd de decenii și revăzute cu aceeași emoție adolescentină pe micile noastre ecrane, precum Scurta întîlnire, în original, Brief Encounter sau Un bărbat și o femeie - Un homme et une femme!? În plan politic, imaginea senatorului american cu părul grizonat care aplică un pupic pe obrazul bucălat al
Cîte ceva despre kitsch by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12368_a_13693]
-
lumi deodată. Cărțile tale se concentrează asupra unor eroi care sunt dizlocați și țin de mai multe universuri simultan. Dislocarea e o trăsătură importantă a literaturii contemporane. Exilul e condiția definitorie a mileniului trei, cred. Cum suporți înstrăinarea acestui exil, emoțiile lui adesea istovitoare? TIMOTHY MO: De chestiunile personale mă voi ocupa într-o formă aparte, dacă voi trăi să-mi scriu autobiografia. LV. O altă trăsătură majoră a eroului postmodern - Desperado, cum îl numesc eu - este însingurarea. Eroii tăi sunt
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
artificial poezia în ton cu vremurile și cu așteptările cititorului de poezie postmodernistă. Un delicat poem precum Câteva puncte (probabil cel mai frumos din toată cartea) e fără vârstă, fără gen și dincolo de orice curent. În fond, adevărata sursă a emoției lirice din Refluxul sensurilor este tocmai dureroasa iluzie, efemeritatea tristă, riscul de insignifianță al scrisului poetului în raport cu timpul și cu Istoria: "Trecătoare operă/ ca o foaie de hârtie/ pe o apă curgând/ mereu în altă direcție,/ neavând nici o importanță/ cine
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
timp se afirmase ca scriitor, visul de artă trecând pentru el înaintea "obligațiilor morale". Dă periodic rapoarte la Securitate instituția care îi asigură o frumoasă carieră literară. După '90 e campion al liberalizării, lider al societății civile, vorbitor, ascultat cu emoție, din balconul Universității. E încărcat cu onoruri, material o duce din ce în ce mai bine, devine senator și candidat posibil la Premiul Nobel. Toate se leagă de minune atât că... Atât că moare într-un accident de mașină pe când se îndrepta către noua
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
de vedere prin vorbele unui personaj, Pietro Grala, din Act venețian: "Bucuriile adevărate ale dragostei sînt bucurii ale minții (...) Vorbeai că dragostea este beție, ei bine, omul inteligent nu se îmbată", ca și, în nume propriu: "Luciditatea se instalează în emoție ca un stilet care adîncește toate fețele interioare. Toată viața sensibilă și afectivă este sporită de lumina în care o învăluie inteligența". Dar determinarea iubirii prin intelect constituie o formulă la rîndul său analizabilă, întrucît "inteligența" mereu invocată n-ar
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
fenomenologiei erotice, îndeajuns de simplă chiar sub raportul intelectului analitic, altele nu mai intră în calcul. în definitiv, luciditatea nu e în sine un merit, așa cum nu e sticla care ne arată cu fidelitate lucrurile ce se află în spatele ei. Emoția fundamentală nu sporește ca valoare semnificantă în plan spiritual prin împrejurarea urmăririi sale vanitos-pedante, cu un inevitabil efect reducționist, a transcripției sale în stil de proces-verbal. Iar parada lucidității nu e, în cazul de față, o paradă a virilității, un
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
CD-ul. Ei bine, băieții n-au mai avut bani să editeze un LP. Într-un fel, ne-au păcălit: au pus înăuntru doar textele. Transcrise, însă, cu lux de amănunte, într-o notație muzicală fără volute și fără mofturi. Emoția, blazarea, dezamăgirea, exaltarea, speranța, căderea, uimirea, salvarea, uitarea, toate sunt acolo și, ca în hip-hop, ca să prinzi nuanțele nu e nevoie să mergi la Conservator (a se citi: la Litere). Artiștii ad-hoc vor să pară autentici, să presteze (scrie) așa cum
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
intelectuală. Între poezie și cititorul de poezie se stabilește un fel de comunicare de feromoni. Unii cititori familiarizați cu alte genuri literare fac definitiv alergie la poezie precum ftizicii la polen. Nu știm unde aterizează și încolțesc semințele zburătoare ale emoțiilor pe care le concentrează poezia. Uneori ele călătoresc prin timp și spațiu sfidînd toate tipurile de eroziune, supraviețuind incredibil, pe un fragment de papirus, pe un colț de piatră, pe un petec de mătasă. Poetul nu știe niciodată spre cine
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
îi trece prin cap unui băiețel să ia mestecenii la rînd și să zboare cu ei încovoindu-i, undeva dincolo de ocean, ca și cum s-ar fi întîmplat în Sărăți la noi. Iar cititul poemului m-a pocnit cu o năvală de emoții în care înviase și amintirea zborurilor de atunci, dar în care se prezentau și noi emoții, într-un amestec de admirație aproape incredulă, față de acea potrivire de cuvinte care punea cuvinte pe uitare și scotea din mine, cu violență, revelația
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
încovoindu-i, undeva dincolo de ocean, ca și cum s-ar fi întîmplat în Sărăți la noi. Iar cititul poemului m-a pocnit cu o năvală de emoții în care înviase și amintirea zborurilor de atunci, dar în care se prezentau și noi emoții, într-un amestec de admirație aproape incredulă, față de acea potrivire de cuvinte care punea cuvinte pe uitare și scotea din mine, cu violență, revelația pe care ți-o pot aduce... cuvintele. A fost madeleina mea. Niciodată înainte și nici după
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
și-a modificat plictisul. Poezie nici nu poți să citești în mari cantități. Iei de la un poet două trei imagini cu tine în tramvai sau în desaga uitării personale, dar te poți trezi brusc, peste ani, într-o conjunctură de emoție pe care ți-o luminează numai un vers, reapărut miraculos pe avanscena memoriei. Eu personal nu scriu să-mi înduioșez cititorul și (sper eu) nici ca să-i strecor o autoficțiune care m-ar avantaja (geniu inspirat, amant ardent, cutie de
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
Chabrol, Rohmer, Jacques Rivette, Godard. Doar că elementele comune nu sunt prea numeroase: disprețul cinic al prințului 2 față de mica burghezie aduce a două filme ale lui Chabrol (Soția infidelă și Nunta roșie), iar aspectul moralizator al poveștii, accentul pe emoțiile personajelor pot aminti de Eric Rohmer, care, de altfel, făcea filme de epocă, unul fiind tot o adaptare (după Kleist, Die Marquise von O...). Revenind la faptul că în Orient Expres personajele primează - pentru că nimic altceva nu ar fi putut
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
pensionară, restanțe zero, fond de rulment opt sute de mii?" (p. 30) Telefoanele primite în timpul emisiunii, sutele de e-mail-uri zilnice, scrisorile venite prin poștă îl pun pe jurnalist în contact cu tot felul de oameni și probleme. Încearcă să le ghicească emoția, speranța pusă în acest demers, adesea disperat, modul lor de a gîndi și de a reacționa. Se pune în pielea lor, asemenea prozatorului care își asumă, pe rînd trăsăturile de caracter și destinele tuturor personajelor sale. Atîta doar că în
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
Marina Constantinescu Am redescoperit, cu emoție, personalitatea unui regizor nu tocmai nou în breaslă: Vlad Massaci. Un artist viu, cu un debut expresiv, cu spectacole montate în București și la Piatra-Neamț care ne-au incitat simțul estetic, cu momente de ezitări, de căutări, cu erori, poate
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
orice cioban avea ceva simțuri treze pentru orice s-ar putea ivi fie că era zi ori noapte. — Ce-i, ce-i? Îl Întrebă cercând a reveni la realitate. Avea În căpușor ce să-i spună dar „bagajul” cât și emoția reduse dorința la doar două cuvinte: — Oi, afală! — Oi, oile afară? — Afală, afală! Într-o clipă omul crezând ca au scăpat oile, Își trase pantalonii și haina ieșind glonț pe ușă spre staul. Uitând cât ger e afară copilul coborî
Blana lui UTU. In: Editura Destine Literare by Ștefan Vișan () [Corola-journal/Journalistic/75_a_284]
-
Vindecări miraculoase", un bărbat cu o voce mieros-penibilă și cu o fizionomie a feței demnă de o primadonă în călduri, vorbește despre minunile psihoterapeutice unei femei-invitate care privește la ,vindecătorul miraculos" ca la o vietate preistorică croșetând în sufragerie. Din cauza emoției, mi se părea că emisiunea aducea discret a ,95/95" de la Antena 1... Las' că se întoarce dr.Cristian Andrei, mi-am zis, și vedem noi... O, dar ce imagine groaznică! Domnul Prim-ministru C.P.Tăriceanu, ajutat de o mână
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
doar la relația actor - spectator, ci și la faptul că pe scenă nu poți fi tu însuți decât în confruntarea cu celălalt. Teatrul este, altfel zis, o trăire a alterității. Tot cu timpul, am realizat că o echipă sudată prin emoțiile premierei, prin rutina și peripețiile atâtor reprezentații la Ťsediuť și în Ťdeplasăriť, alcătuiește o familie. Această familie, în care fiecare se iubește mult pe sine și puțin pe ceilalți, se gelozește și se într-ajută, e totdeauna emoționantă prin ficțiunea
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]