2,344 matches
-
să nu-i prezinte o succintă dar relevantă biografie, mărturisindu-ne și bucuria că destinul l-a plimbat 5 minute cu această legendă a ecranului; sau cu Anthony Quinn, idolul lui din lumea filmului, despre care - după ce îi face o emoționantă prezentare a marilor creații - scrie că „n-am întâlnit un alt om care să radieze o asemenea forță lăuntrică, doar privindu-l simți cum viața-ți renaște, cum gâlgâie în tine, fără să mai privești, cu sau fără mânie, înapoi
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
asupra judecăților sale de gândirea Sfântului Ioan Damaschin. Nu este întâmplător nici faptul că, după cum mi-a mărturisit, cu multă sinceritate, delicatețe și noblețe sufletească, însuși Domnul Profesor Mihail Diaconescu, unul din momentele sau clipele cele mai importante și mai emoționante din viața domniei sale a fost pelerinajul la Mănăstirea Sfântului Sava din Palestina de astăzi, unde s-a închinat cu multă bucurie și s-a rugat cu credință, smerenie, dragoste și nădejde la mormântul Sfântului Ioan Damaschin. Totodată, o influență deosebit de
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
definitiv în tezaurul cântării liturgice ortodoxe, bizantine și răsăritene. Părintele Dumitru Stăniloae a fost nu numai un mare teolog și filosof al culturii, ci și un scriitor care a dat esteticii literare românești o nouă strălucire. O dovadă grăitoare și emoționantă, în acest sens, îl constituie lungul șir de eseuri și articole (unele dintre ele sunt editoriale) publicate, mai ales, în revista Telegraful Român de la Sibiu, pe care a condus-o între anii 1934 - 1945. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae determină, în
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
viitor, în vederea dezvoltării durabile a României. La pagina 7, semnatara acestor rânduri dedică poetului George Stanca o relatare despre spectacolul de muzică și poezie de la sala Teatrelli, sub titlul Poetul și trubadurii. Dr. Corneliu Zeana semnează la pagina 8 interviul emoționant cu doamna Güner Akmolla, scriitoare de origine tătaro-crimeeană și la pagina 16 acesta răspunde întrebării Pieri-vor armânii? Pagina 12 este dedicată poetului Nicolae Dragoș, unde cititorii sunt invitați să parcurgă poemul dedicat României Dialogul îngerului cu țara. Prof. univ.
CRONICA TIMPULUI NR. 24 – ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/94234_a_95526]
-
militare, pe un afet de tun transportat cu trenul, la Tg-Jiu. La ceremonia de reînhumare de la Tg-Jiu a participat și Octavian Goga, poet și om politic ardelean, care a însoțit cortegiul funerar de la gară până la primărie, unde a rostit un emoționant discurs. Astăzi localitatea sa natală, Vădeni, a devenit cartier al municipiului Tg-Jiu, aici fiind amenajată casa memorială „Ecaterina Teodoroiu“, din dorința gorjenilor de a păstra vie în conștiința noilor generații amintirea eroinei de la Jiu. Referință Bibliografică: EROINA DE LA JIU (1894
EROINA DE LA JIU (1894 – 1917) de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378166_a_379495]
-
confruntă cu probleme majore existențiale: nașterea și moartea, timpul ireversibil, iubirea și ura, păcatul și izbăvirea, mântuirea sufletului, teme serioase, demne de un teolog care predică despre Hristos. Așa predică acest poet de la amvonul sufletului său, în cuvinte simple și emoționante, despre iubire și credință, crezul său fiind exprimat, de altfel, chiar în introducerea volumului de poezie. Poeții pot să predice despre mântuire, da, e adevărat, au făcut și alții această lucrare din iubire de oameni și de Dumnezeu: Traian Dorz
DAN IOAN GROZA, UN PELERIN PE “DRUMUL PAŞILOR NEOPRIŢI” de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378158_a_379487]
-
Vlașin. Canadianca Elena Buică, odinioară profesoară de literatură la Cluj, căreia i s-a făcut o schiță de portret literar, a trimis cele mai noi cărți ale sale: „Frumusețea scrisuluiˮ, „Consemnări pe curatˮ, „Îmi plec frunteaˮ. A urmat cel mai emoționant moment al zilei: Al. Florin Țene a acordat epigramistului Marian Popescu o „Diplomă aniversarăˮ ce a fost preluată de soția sa, Silvia Popescu. Partea a doua a ședinței de cenaclu a avut ca obiect câteva lansări de carte. Scriitorul Al.
LA CENACLUL LITERAR ARTUR SILVESTRU, A CONSEMNAT VOICHIȚA PĂLĂCEAN VEREȘ[ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378210_a_379539]
-
România. Sărbătorirea a presupus lansarea Antologiei de poezie și proză Starpress 2015, ediția a II-a, premierea câștigătorilor Concursului Internațional de poezie și proză “Memoria slovelor” 2015, decernări de diplome și distincții, prezentări de carte, luări de cuvânt, recitări, momente emoționante de muzică ușoară și populară întru cinstirea Limbii române. La activitați au participat scriitori români din țară și din diaspora, critici literari, editori, cadre didactice, jurnaliști, sponsori, oameni de afaceri. De menționat că doamna Ligya Diaconescu, un adevărat Mecena al
FRUMOŞII NEBUNI AI MICILOR ORAŞE ( ION BUDAI DELEANU GEOAGIU-BĂI, DOR DE DOR LEHLIU-GARĂ, ZIUA LIMBII ROMÂNE RÂMNICU-VÂLCEA) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378233_a_379562]
-
l-au ajutat să intre la Universitatea din Cernăuți, în pofida petei negre din biografie. Dar mai departe, în știință, nu i-a fost hărăzit să răzbată, câștigând astfel gazetăria și ziarul „Zorile Bucovinei”, căruia îi mulțumesc pentru invitația la această emoționantă întâlnire”. De la Tereblecea, cu florile amintirii în suflet și lacrimi lirice picurate în rânduri rimate, a sosit dna Eugenia Balan-Ciocoboc, colega de facultate a regretatului comemorat: „Era foarte serios încă din anii studenției, îndeplinea riguros obligațiile de staroste al grupei
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
asist. univ. Lucian Săuleanu. Seria celor 12 comunicări științifice (prezentate de Adrian Păunescu, Ion Predescu, Petre Gigea-Gorun, Nicolae A. Andrei, Dan Lupescu, Ion Olteanu, Sevastian Cercel, Tudor Nedelcea ș.a.) a fost încununată de evocarea, pe cât de densă, pe atât de emoționantă, căreia i-a dat viață Ștefan Andrei, cel mai strălucit ministru de externe român de după Nicolae Titulescu. Născut tot sub geana de lumină a Jiului, în comuna Podari, la nici 7 km de centrul Craiovei -, Ștefan Andrei și-a început
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
prin scrierile sale, prin tradiția Muzeului de păstrător al valorilor literare românești, așa cum cerea Perpessicius, fondatorul instituției: „Flacăra verbului românesc întrupat în cele mai frumoase opere ale scriitorilor, să continue să ardă, să lumineze și să încălzească”, am trăit clipe emoționante. În cuvântul de deschidere ziaristul Doru Dinu Glăvan a recunoscut cu justificată mândrie: „Eminescu a fost un mare ziarist și breasla aceasta a presei își trage seva din ceea ce a lăsat el. Eminescu este într-un fel părintele breslei noastre
SUB SEMNUL LUI EMINESCU, ZIARISTUL [Corola-blog/BlogPost/93669_a_94961]
-
ca punct de plecare Siberia. Punându-și la încercare propriile limite, Uca Marinescu a realizat o nouă premieră românească, cu rezultat de excepție. Este greu de transpus în cuvinte bucuria de a-și vedea visele realizate. Unul din cele mai emoționante momente a fost acela când, după două săptămâni de zile petrecute compania temperaturilor greu de suportat și a vântului polar, a simțit căldură soarelui și i-a văzut lumina reflectându-se pe ghețari. Drumul de întoarcere i-a oferit șansă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
bunicilor, Să facem haz de necaz” și altele. Genul epic, așa cum am menționat la începutul analizei, se dezvăluie în creația Ligyei Diaconescu prin fluidul sentimentelor trăite, cucerirea puterii misterioase a marelui Cuvânt. Se relevă armonios în romanul „Selenna”. În interviul emoționant „Marin Ifrim în dialog cu Ligya Diaconescu”, scriitoarea pune accent pe concursul de poezie și proză pentru românii din întreaga lume: „ Este adevărat, organizez acest concurs ...STARPRESS- care la ultima ediție a avut peste 8600 de participanți, volumul de muncă
PORTRET LIGYA DIACONESCU, ARTICOL DE MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377190_a_378519]
-
fiecare dată/ Sperând că-s eu. Pe-un țărm să te așezi// Și să aștepti să mi se-ntoarcă marea/ Cu-aceleași valuri de îmbrățișări/ Veac dupa veac și să-ți aud chemarea/ Brăzdând văzduhul meu de-nfiorări”.// (Etern...) Un poem emoționant scris cu lacrimile înstrăinării și „povara altei veșnicii” devine grăitor în suferința sa interioară: „Azi nici pe vânt nu-ți mai trimit poeme./ Nu te cunosc, nu mă cunoști. Nu știi/ Dacă desculță iarăși trec prin vreme/ Sau port povara
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
urcat în pomii și stâlpii din parcul albaiulian. Această demonstrație a potențialului militar mi-a adus aminte de cuvintele marelui unionist Al. I. Cuza: „Armata română este puterea, este viitorul patriei noastre. NU scăpați niciodată din vedere această înaltă misie”. Emoționantă a fost și întâlnirea cu grupul sărmășan „Graiul Câmpiei”, îmbrăcat în „straie naționale” și condus de doamna directoare a Bibliotecii „Liviu Rusu”, Burian Dinuca. Ajuns în satul natal Hădăreni, într-o altă entitate existențială, m-au așteptat, părinții, frații, surorile
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
deja peste 2000. Dinspre piața Unirii veneau mereu, în coloane, alții și alții. Primele lozinci: “Sîntem studenți”, „Vrem guvern democratic”, “Ceaușescu, cine ești? Criminal din Scornicești”, “Timișoara”, ”Brașov”, “Și voi sînteți români“, “Fără violență”, “Armata e cu noi“. Un gest emoționant al unor femei: se oferă flori militarilor. Nu sînt aceiași cu asasinii de mai tîrziu. Spre Intercontinental manifestanții scandează: “Europa e cu noi”, “Povestiți ce ați văzut”. Își fac apariția dinspre Piața Unirii primele două blindate. Ezită în fața mulțimii, oamenii
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
Ungureanu aduce în fața pasionaților de muzică momente din desfășurarea Congresului Internațional Dinu Lipatti la Sinaia, în 1990. Textul, bogat în informații inedite, este redactat în limba italiană. Doamna profesoară Maria Margareta Labiș, sora poetului Nicolae Labiș, relatează într-o evocare emoționantă , Istoria unui manuscris. Este vorba de manuscrisul poemului Moartea căprioarei. Răsfoind mai departe revista intrăm în culisele discuțiilor privind apărarea teritoriului european dintre Prut și Nistru. Textul este semnat de domnul colonel (r) dr. Ion Petrescu, fondatorul Clubului Militar Român
CRONICA TIMPULUI Nr. 11 / decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/93152_a_94444]
-
constate că printre ziariștii aflați de față se afla și un reporter al revistei „Observator Militar” din cadrul Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naționale, alături de colonelul Gheorghe Bodea, președintele filialei locale a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”. Un moment emoționant, un monument impresionant, care păzește, parcă, Mausoleul Mateiaș, pe post de ultimă redută. Radu Petrescu-Muscel
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
Iacob Cazacu-Istrati reușește să se afirme în chipelocvent pe tărâmul fierbinte al cauzei reunirii Basarabiei cu pământul străbun al Patriei, de la sânul căreia a fost cu brutalitate smulsă în momentele de grea cumpănă ale istoriei noastre milenare... Dintre surprinzătoarele și emoționantele întâmplări petrecute aici, în Toronto, unde viețuiește, muncește și scrie de mai mulți ani, autorul ne înfățișează întâlnirea cu ”bunelul” basarabean Ovidiu Creangă, evadat mai demult din București în Canada, membru al cenaclului literar al revistei ”Observatorul”, editată de experimentatul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
înțeles, o tombolă și o licitație în care s-au disputat obiectele și costumele cu care au jucat, care au făcut parte din această poveste fabuloasă pe care au scris-o zile, nopți și ani, împreună cu profesorul lor. O poveste emoționantă, spusă cu iubire necondiționată, maladivă față de teatru. O poveste din care am făcut și eu parte. Doar trei zile. O poveste despre teatru pe care îl iubesc și în care cred. Și eu, și ei. O poveste despre calitate, umană
Șaptesprezece pentru teatru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8317_a_9642]
-
însă, pe viitor, invitația.) Omagierea maestrului Constantin Catrina, trecut de curând la cele veșnice, unul din importanții contributori (alături de Constantin-T. Stan și Simion Dănilă) ai ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, a prilejuit o pioasă și emoționantă trecere în revistă a biografiei și a principalelor repere profesionale din cariera ilustrului folclorist, bizantinolog și istoriograf, prin prezentarea unui volum omagial, ieșit de curând de sub tipar: Constantin Catrina - 80 de ani, sub coordonarea lui Ioan Lăcătușu, în îngrijirea
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
basul Bogdan Taloș - absolvent al Academiei de Muzica din Cluj și membru al studioului de la Komische Oper Berlin. A fost un alt moment reușit al artiștilor prezenți pe scena Radioului. Cvartetul solistic a fost bine acordat și armonizat, iar momentele emoționante nu au lipsit. De asemenea, au fost notabile solo-ul oboistei Valerica Miron și superbul duet dintre basul solist și violoncelistul Mircea Marian (Qui tollis peccata mundi din Gloria). Și glorie a fost! Gloria muzicii, a frumuseții și a voinței
La Sala Radio by Cleopatra David () [Corola-journal/Journalistic/83305_a_84630]
-
de Aur pentru vânzări ale primului său album de colinde românești, “O, ce veste minunată!”. Albumul a fost elogiat de cea mai prestigioasă revistă de muzică clasică din lume, “Gramophone”: “Soprana își pune amprenta asupra acestor colinde vibrante și deseori emoționante prin intermediul unui timbru unic, născut din identificarea sa interioară și familiaritatea cu acest gen de muzică, parte din moștenirea sa culturală”. Piesele sunt înregistrate la Sala Radio, alături de Orchestra Națională Radio, dirijor Tiberiu Soare, Corul Național de Cameră Madrigal, dirijor
Vedete by Gabi MATEI () [Corola-journal/Journalistic/83398_a_84723]
-
Remus Manoleanu. Ei au creeat un climat sonor excelent în toată succesiunea liedurilor pe care le-au redat. Bianca Manoleanu posedă o voce caldă și cu o tulburătoare valență de expresivitate. În figurarea sonoră a condiției sale artistice, vibrantă și emoționantă și cu o atitudine nobilă, Bianca Manoleanu a evoluat în figurarea unui comportament scenic, sentențial și cu autoritate. La rândul său, pianistul Remus Manoleanu are însușirea de a cultiva claritatea, accentul bine punctat, și personalizarea distinctă în susținerea partenerului vocal
Meridian inaugural by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83406_a_84731]
-
Al doilea recital - Marius Bațu, sensibil, cu un recital - mix de piese Poesis și cover-uri, a obținut un succes scontat. In sală s-a aflat și venerabilul profesor Constantin Sterian, tatăl lui Vali, cel care anul trecut a rostit un emoționant discurs de deschidere. Organizare impecabilă - cazare, masă, sonorizare - datorate unor inițiatori care sunt chiar ei muzicieni, cu multe concursuri și premii la activ: Cornel Tudose - fost membru al formațiilor Laser și RS 975 și Dan Manciulea (lider al grupului Forțele
Festivaluri by Gabi Matei () [Corola-journal/Journalistic/83412_a_84737]