499 matches
-
despre intelect, amintire, memorie. În parcul baroc geometric natura era reprezentată neoplatonic, grădina fiind de fapt o ilustrație a ideii de natură și a idealului de frumusețe, înțeles ca relație între numere și proporții. Parcul englezesc e, dimpotrivă, influențat de empirismul anglo-saxon, în special de John Locke și Joseph Addison. Aici ideile complexe sunt formate din experiență, iar un peisaj variat contribuie la hrănirea imaginației cu idei variate. Întrucât experiența peisajului are consecințe importante pentru cunoașterea din experiență, parcul englezesc poate
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
critică realismul, arătând că "universalele" nu sunt decât niște "ętres de raison". Cearta universalelor a luat în timpurile moderne un aspect nou, ea preschimbându-se într-o dispută asupra rolului experienței sau a primatului experienței ori gândirii în cunoaștere. Sursa empirismului englez - Bacon, John Locke, David Hume este nominalismul medieval.
Depersonalizarea, armă de apărare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7499_a_8824]
-
sunt stătători în primele rânduri ale bisericii încât dacă aș spune lumea ar afla multe lucruri. Nu vreau să judec, ci doar să constat. Oamenii au fost subjugați de cele mai multe ori de biserică și obligați să trăiască în primitivism și empirism", a declarat Mădălin Voicu, la România TV.
Mădălin Voicu se revoltă: Preoţii sunt nişte derbedei, cu Daniel în frunte by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39376_a_40701]
-
nu devii, Ťarianť, la fel, iar două popoare Ťaleseť nu prea pot exista." (pag. 78) Evident că, situându-se de-a curmezișul tendințelor dominante (chiar dacă prin vocea lui A.I., nu în nume propriu), Vasile Ernu ar putea fi contrazis în empirismul său de destui politologi de meserie. Nu sunt eu însă cel care trebuie să stabilească dreptatea acestui punct de vedere (și nici nu cred că autorul Ultimilor eretici ai Imperiului vrea cu tot dinadinsul să aibă dreptate), dar mărturisesc că
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
în Hymnen), rafinarea poeticii și sensibilității împregnate de un puternic erotism a spiritualității hinduse (în Stimmung) ori plonjarea în oniricul premeditat și auto-monitorizat (în Trans). Toate au însemnat fie exaltarea raționalismului, a formalizării excesive, fie, din contră, îmbrățișarea sufocantă a empirismului și intuiționismului, ambele ipostaze stîrnind, vorba lui Antoine Golea, o publicitate exagerată, bine condusă, ceea ce oamenii de la Radio numesc "matraquage", și care determină acele hipnoze colective ce țin de inconștiență și delir. Stockhausen a fost, incontestabil, un star care a
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
spirituală, educarea textului evoluează - în lirica lui G.I. - ca niște sfredeliri dostoievskiene. Mitologia întâmplărilor întâmplate contrazice mitologia și viziunea socială a zilei ce va veni. Victime? Persoanele fizice ale poetului. Adevărul filosofilor e bombardat/ ironizat prin sentințe "freudiene", printr-un empirism metafizic, de fiecare data cand momentul/ clipă marilor promisiuni se stinge. Între versuri simple, "de chevet", cântărite cu grijă, între porniri războinice și ritmuri haotice, aproape adolescentine, George I. invocă vremea marilor victorii: "Hai, salivă sfântă, înaltă-n gingii sanctuare
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
și bătătorita, este cea pe care călătoresc poeții sub deviza: „Înapoi la individual!”. Ea s-a bifurcat în nenumărate cărări în spațiul anglo-saxon, iar deviza amintită se aude tot mai puternic în epoca modernă, însă cu ceva corecturi. Unele din partea empirismului și filosofiei analitice. Mai înapoi se distinge acel menhir britanic, lordul Bacon adunând mărturii și argumente pentru filosofia experienței, iar pe la începutul secolului al XX-lea îl vedem pe Bertrand Russell căutând, împreună cu matematicianul Alfred North Whitehead, bazele logice ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
nu numai, la Frege, ori Carnap, care muta distincția dintre adevăruri analitice și sintetice că granița între științele formale și științele factuale, empirice, sau „Școală de la Viena”), fructele ei s-au împlinit și se savurează peste ocean. Se găsesc în empirismul logic, în semiotica și, chiar, în poezie. Ele au apărut ca reacție la indeciziile metafizice și că nevoie a spiritului de căutare a adevărurilor necesare în lumea empirica. La o privire atentă, nu cu acest context rezonează cuvintele poetei Sylvia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
și bătătorita, este cea pe care călătoresc poeții sub deviza: „Înapoi la individual!”. Ea s-a bifurcat în nenumărate cărări în spațiul anglo-saxon, iar deviza amintită se aude tot mai puternic în epoca modernă, însă cu ceva corecturi. Unele din partea empirismului și filosofiei analitice. Mai înapoi se distinge acel menhir britanic, lordul Bacon adunând mărturii și argumente pentru filosofia experienței, iar pe la începutul secolului al XX-lea îl vedem pe Bertrand Russell căutând, împreună cu matematicianul Alfred North Whitehead, bazele logice ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nu numai, la Frege, ori Carnap, care muta distincția dintre adevăruri analitice și sintetice că granița între științele formale și științele factuale, empirice, sau „Școală de la Viena”), fructele ei s-au împlinit și se savurează peste ocean. Se găsesc în empirismul logic, în semiotica și, chiar, în poezie. Ele au apărut ca reacție la indeciziile metafizice și că nevoie a spiritului de căutare a adevărurilor necesare în lumea empirica. La o privire atentă, nu cu acest context rezonează cuvintele poetei Sylvia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și bătătorita, este cea pe care călătoresc poeții sub deviza: „Înapoi la individual!”. Ea s-a bifurcat în nenumărate cărări în spațiul anglo-saxon, iar deviza amintită se aude tot mai puternic în epoca modernă, însă cu ceva corecturi. Unele din partea empirismului și filosofiei analitice. Mai înapoi se distinge acel menhir britanic, lordul Bacon adunând mărturii și argumente pentru filosofia experienței, iar pe la începutul secolului al XX-lea îl vedem pe Bertrand Russell căutând, împreună cu matematicianul Alfred North Whitehead, bazele logice ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu numai, la Frege, ori Carnap, care muta distincția dintre adevăruri analitice și sintetice că granița între științele formale și științele factuale, empirice, sau „Școală de la Viena”), fructele ei s-au împlinit și se savurează peste ocean. Se găsesc în empirismul logic, în semiotica și, chiar, în poezie. Ele au apărut ca reacție la indeciziile metafizice și că nevoie a spiritului de căutare a adevărurilor necesare în lumea empirica. La o privire atentă, nu cu acest context rezonează cuvintele poetei Sylvia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
rațiune... Cei care nu se conformează trag consecințele, fie din orgoliu, fie din incapacitate de adaptare. Dar adaptarea ține mai mult de biologic decât de spiritual. De pildă, eu mă situez în fluviul inform al stalinismului, care se revarsă prin empirismul haotic anglo-saxon asupra Europei centrale. Deci cum pot fi eu, dacă încerc să judec acest fluviu inform al stalinismului care situează omul în regnul animal, cum pot eu să scap de acest animalism? Prin orgoliu, mă opun — și intru în
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
încheie printr-o negociere. Cine zice negociere zice, de fapt, "tranzacție". Prin aceasta se poate înțelege cât de mult diferă spiritul diplomatic de cel juridic. Aplicarea legilor și interpretarea lor comportă, teoretic, o anume rigoare care nu se potrivește cu empirismul politicii. A ține cont de fapte, a fi preocupat de reacția opiniei publice, supunându-te rațiunilor "practice", a fi preocupat de repercursiunile ultime ale unei decizii, a suferi o nedreptate doar pentru a evita un rău mai mare, toate acestea
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
cineva anume. Reflecție pură, o scrisoare către Sylvie. Cuvinte pentru mica Jess, pentru atunci când avea să crească mare. Un simplu mod a de a-și înțelege domeniul puțin mai uman, cu puțin mai multe conexiuni, acele speculații fine interzise de empirism, lucrurile pe care știința le urmărea de fapt, dar nu îndrăznea s-o recunoască. Era ceva menit pur și simplu să-i reîmprospăteze simțirile în fiecare seară. Creierul uman cugetând la sine însuși. Doar entuziasmul câtorva prieteni apropiați cărora le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
eficace ale „tehnologiilor inteligente”. Dar pentru a se crea această aplicare a cunoașterii în tehnologie, cunoașterea însăși a suferit schimbări majore. „Ceea ce a devenit decisiv pentru organizarea deciziilor și direcția schimbării constă în centralitatea cunoașterii teoretice (s. n.), primatul teoriei asupra empirismului și codificarea cunoașterii în sisteme abstracte de simboluri care, în orice sistem axiomatic, pot fi utilizate pentru a clasifica multe, diferite și variate arii ale experienței” (Bell, 2000, 20). Întreprinderile proprii societății conduse prin cunoaștere trec de la tehnologiile mecanice (la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
obiective și observabile de interpretările confuze și subiective ale oamenilor obișnuiți. Rezultatele științifice erau considerate valide numai în măsura în care corelațiile identificate permiteau predicțiile (Purcell, 1973, 10-22). Între 1913 și 1919, John Watson publică principalele lucrări care ancorează adânc cercetarea psihologică în empirism, subliniind că scopul psihologiei este obiectivitatea totală. Watson îi îndemna pe psihologi să abandoneze metoda introspecției, conceptul interioritate, să reducă toate fenomenele mentale la procese fizice observabile, să se concentreze asupra comportamentului extern, ghidați de relația de tip stimul-răspuns dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
numește gigantism. Este cazul Angliei. Te întrebi: cum se face că această țară, dispunând atâta vreme de lume, nu este totuși o mare fatalitate? Neapărat, Anglia a dat lumii genii unice, inexplicabile, și a produs, în țara celui mai ordinar empirism, literatura cea mai delicată, deși este inexistentă în muzică și nulă în metafizică; totuși ea n-a luptat pentru o idee care s-o depășească. Mai mult: Anglia n-a suferit pentru nici o credință. Totul s-a făcut de la sine
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
oboselii adversarilor nu merită mai mult de o stimă obiectivă. N-au fost conchistadori acești creatori ai monstrului modern, care se numește imperiul britanic. Însăși gândirea filozofică și politico-economică, destul de interesantă în oroarea ei, este contaminată de cel mai plat empirism, încît pentru a nu te scârbi de imediatul Angliei trebuie să te retragi, prin compensație, în atmosfera delicată, aeriană și nuanțată a picturii unui Gainsborough sau Reynolds. În perioada modernă a istoriei, Anglia s-a menținut în centrul tuturor evenimentelor
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
interes; de unde plictiseala transcendentă a celeilalte? Pricina se întrevede ușor. Abstractul poeziei clasice e un abstract veritabil prin fondul de observații și date concrete pe care-l presupune; un abstract "a posteriori". E curios cum tocmai în țara originară a empirismului, poezia nu vrea să știe de un amestec cu realitatea vie. Mai bine: Wordsworth, americanul, a făcut dovada de ceea ce poate un "spirit pur" când se apucă să observe și să însuflețească lucruri umile. Natura devine pentru el o 1
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
majoritatea — traduceri (ex. „Contra artiștilor imitatori“ de Theo van Doesburg, liderul grupării olandeze De Stijl, „Constructivismul (pictura neocubistă)“ de cineastul berlinez Hans Richter - nr. 37-38, o „trisinteză dramatică” de F.T. Marinetti - nr. 39-40). În același număr 39-40, articolul „Cubism și empirism“ de Leonce Rosenberg - directorul revistei L’Éffort moderne - propune o schimbare a viziunii privind raporturile dintre arta nouă și tradiție. În nr. 44 este publicat în traducere un fragment - „Sensibilitatea futuristă“ - din manifestul marinettian Distruzione della sintassi. Immaginazione senza fili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cei mai avizați În chestiunea asta sunt băieții de la laboratorul de analize. La ei se adună datele și se fac primele evaluări. Fiindcă m-ați Întrebat, o să Încerc, totuși, să vă răspund, considerând că v-am avertizat asupra dozei de empirism pe care o conțin spusele mele. Cred că dacă Centrul urmărește ceva cu atenție aparte - și nu de azi, de ieri... de câteva decenii bune, dar cu deosebire În ultimii ani -, așadar, dacă... Încă o dată vă spun, trebuie să luați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
seară, Înainte de a Închide computerul, cerea pe Internet rezultatele experimentale publicate În ziua respectivă. A doua zi dimineața le avea la dispoziție și constata că peste tot În lume, din ce În ce mai mult, centrele de cercetare păreau să Înainteze orbește, Într-un empirism lipsit de sens. Nici un rezultat nu permitea Întrezărirea unei concluzii, și nici măcar formularea celei mai neînsemnate ipoteze teoretice. În cursul evoluției animale, conștiința individuală apărea brusc, fără motiv aparent; neîndoielnic, ea preceda cu mult limbajul. Cu finalismul lor inconștient, darwiniștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
sociologice, num?rul celor care se recunosc discipoli ai lor etc. s? sesiz?m mai lesne fluctua?ia importan?ei unei �orient?ri�, a unui �curent�, sau unei �?coli� (Sorokin a determinat �n acest fel fluctua?ia �n timp a empirismului, ra?ionalismului, misticismului, criticismului, scepticismului, fideismului). Am putea determina mai adecvat �n acest fel: Ar fi important s? cunoa?tem, de asemenea, institu?iile, organiza?iile sociologilor, �climatul� �n care s-a f?cut sociologie �n diferite epoci, rela?iile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Rockefeller, noii mecena priva?i (Carnegie, Ford, Rand ?. a.), comenzile publice (din partea Ministerului armatei, al Agriculturii, al S?n?ț??îi) procur? sociologiei resurse imense, ceea ce permite �nmul?irea centrelor de cercetare, a societ??ilor savante ?i a revistelor. Triumf? empirismul cuantificator ?i func?ionalismul-structuralist. E?ecul programului de lupt? contra s?r?ciei, agită?ia rasial?, revolu?ia cubanez?, �nceputul r?zboiului din Vietnam etc. vor determina pe unii s? se �ntrebe asupra temeiului postulatelor func?ionaliste. �Sociologia critic?� �?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]