500 matches
-
făcută de mișcarea din mai 1968 societății de consum în numele "vieții adevărate" însemna denunțarea orașului-bidon și a posturii savante pe care se bizuiau moștenitorii Cartei de la Atena. "Nici bidonville-uri, nici orașe bidon", proclama un slogan din mai 1968. Excelentă rezumare. Empirismului bidon-ville-urilor, arhitectura contemporană nu a știut să-i răspundă decât prin formula "orașelor-bidon"2. Dintre relele puse pe seama urbanismului progresist, cel mai cumplit era, fără îndoială, cel referitor la stradă. Aceasta simboliza disprețul modernilor pentru moștenirea istorică a orașelor. "Sectarismul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
457. Astfel, "proiectul orașului" apare, în repetate rânduri, ca o renunțare deghizată la planificarea pe termen lung. Teancul neierarhizat de orientări vagi și generale nu sprijină cu nimic deciziile viitoare, iar "pragmatismul strategic risca în aceste condiții să cadă în empirism și oportunism"458. În acest context, managementul de către marile grupuri private al portofoliilor lor de activitate le face să neglijeze segmentele mai puțin rentabile ale pieței colectivităților locale, precum habitatul social, pentru a se dedica operațiilor complexe de prestigiu, mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
eficace ale „tehnologiilor inteligente”. Dar pentru a se crea această aplicare a cunoașterii în tehnologie, cunoașterea însăși a suferit schimbări majore. „Ceea ce a devenit decisiv pentru organizarea deciziilor și direcția schimbării constă în centralitatea cunoașterii teoretice (s. n.), primatul teoriei asupra empirismului și codificarea cunoașterii în sisteme abstracte de simboluri care, în orice sistem axiomatic, pot fi utilizate pentru a clasifica multe, diferite și variate arii ale experienței” (Bell, 2000, 20). Întreprinderile proprii societății conduse prin cunoaștere trec de la tehnologiile mecanice (la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
obiective și observabile de interpretările confuze și subiective ale oamenilor obișnuiți. Rezultatele științifice erau considerate valide numai în măsura în care corelațiile identificate permiteau predicțiile (Purcell, 1973, 10-22). Între 1913 și 1919, John Watson publică principalele lucrări care ancorează adânc cercetarea psihologică în empirism, subliniind că scopul psihologiei este obiectivitatea totală. Watson îi îndemna pe psihologi să abandoneze metoda introspecției, conceptul interioritate, să reducă toate fenomenele mentale la procese fizice observabile, să se concentreze asupra comportamentului extern, ghidați de relația de tip stimul-răspuns dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Nici rigoarea formală nu e bine cântărită. Criticii nu o remarcă, fiindcă nu sunt pregătiți pentru prozodie. Criticii universitari, însă, sunt. Mai sunt controverse privind abordarea teoriei în critica universitară britanică. E vorba de pragmatismul tipic britanic (știut și ca empirism): să lăsăm ideile mari și să ne ocupăm de textul imediat. Evident, ideile mari sunt în text, în toate textele. Prefer totuși critica nedoritoare să sistematizeze: critica ce lasă textul literar să existe independent de ea. Sunt deci de acord
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu-i aparțin și nici nu-i voi aparține vreodată în întregime. Vreau să iubesc poporul, țara, istoria și cultura ei, dar nu-mi reușește decât în parte. Sunt multe care nu-mi plac și care mă limitează. Regret precauția, empirismul, insularitatea, sistemul de clase, apăsarea, cenușiul general. Dar Anglia e și țara excentricilor, proiectelor eroice nebunești, invențiilor extraordinare, a unei remarcabile toleranțe. Oferă adăpost și stabilitate multora, inclusiv mie. Bunul meu prieten, poetul maghiar Otto Orban, a făcut un mic
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
IV. Zorii erei moderne post-medievale Renașterea / 89 1. Reforma gândirii medievale / 89 2. Noua ordine logică a lui Francis Bacon / 92 3. Viața psihică reprezentată geometric Galileo Galilei / 93 4. Dualismul cartezian / 95 5. Monismul lui Baruch Spinoza / 100 6. Empirismul asociaționist al lui John Locke / 104 7. Empirismul lui David Hartley / 106 V. Psihologia Iluminismului secolul al XVIII-lea / 113 1. Asociaționismul preformist al lui Charles Bonnet / 114 2. Senzualismul mașinist al lui La Mettrie / 115 3. Condiția morală a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Reforma gândirii medievale / 89 2. Noua ordine logică a lui Francis Bacon / 92 3. Viața psihică reprezentată geometric Galileo Galilei / 93 4. Dualismul cartezian / 95 5. Monismul lui Baruch Spinoza / 100 6. Empirismul asociaționist al lui John Locke / 104 7. Empirismul lui David Hartley / 106 V. Psihologia Iluminismului secolul al XVIII-lea / 113 1. Asociaționismul preformist al lui Charles Bonnet / 114 2. Senzualismul mașinist al lui La Mettrie / 115 3. Condiția morală a psihicului la Jean Jacques Rousseau / 117 4. Explicarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lucruri. De aceea, în viața prezentă, corpul copiilor trebuie să se transforme în ceva care să fie bun la tot mai multe lucruri, inclusiv la a-și cunoaște sufletul ca parte a corpului. Această viziune, deja, neagă ideologia scolastică. 6. Empirismul asociaționist al lui John Locke Odată cu apariția noilor relații medievale, schimbate de întărirea drepturilor clasei de mijloc a meșteșugarilor, s-au adunat noi forțe sub drapelul empirismului baconian. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea, ideologul distinct al acelei perioade a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cunoaște sufletul ca parte a corpului. Această viziune, deja, neagă ideologia scolastică. 6. Empirismul asociaționist al lui John Locke Odată cu apariția noilor relații medievale, schimbate de întărirea drepturilor clasei de mijloc a meșteșugarilor, s-au adunat noi forțe sub drapelul empirismului baconian. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea, ideologul distinct al acelei perioade a ajuns John Locke(1632-1704). El a avut un rol decisiv în fundamentarea spirituală a puterii burgheze monarhice din Anglia. Concepția sa a reprezentat expresia disponibilității burgheziei engleze
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o sursă a înșelării, apelând la pedagogi și la politicieni ca, în numele rațiunii, să se împotrivească asociațiilor de idei. Numai că asociația și-a dobândit între timp, în sistemul gândirii, psihologice un loc statornic pentru încă două sute de ani. 7. Empirismul lui David Hartley Unul dintre reprezentanții distincți ai tendinței de gândire empiristă a fenomenelor naturale și comportamentale a fost David Hartley (1705-1757). Hartley s-a distins prin încercările sale de a da o nouă interpretare fenomenului de asociație care se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fenomenele din domeniul filosofiei sau al teologiei. În 1755, el a publicat la Londra lucrarea Studii despre suflet, pentru ca apoi, în 1759, să publice lucrarea Studii analitice despre aptitudinile sufletești. Bonnet a încercat să realizeze o unificare a preformismului cu empirismul senzorial. Conceptual, Bonnet a fost inclus în rândul preformiștilor, care au declarat că toate formele posibile ale vieții există doar prefăcute. În acord cu concepția sa, sufletul uman, ca și cel animal, sunt existențe eterne, o eternitate a sufletului care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
gânditori iluminiști ai vremii. Contribuția sa se raportează însă la condițiile socialpolitice ale acelor vremi, de abordare a problemei subiectivității din perspectiva unui experimentalism avansat. În centrul preocupărilor lui Berkeley s-a aflat problema "experienței senzoriale", domeniu de dispută cu empirismul lui Locke. Experiența senzorială a reprezentat pentru el o lume subiectivă distinctă, ca un fapt de conștiință cu propria sa substanțialitate, diferită de lumea fizică newtoniană. Sofismul său în materia acestei probleme a constat în ideea de a suprapune și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
retinei. Pe întinderea retinei se așează imagini bidimensionale, iar adâncimea lor se datorează doar reproductibilității, în cazul nostru a sensibilității tactile. Această învățătură asupra recepției spațiale, cu care noi ne naștem, a fost denumită ulterior "nativistă" și a fost contrapusă empirismului, care conferă experienței individuale rolul central de a realiza reflectarea senzorială spațială. 7. Principiul anatomic al "câmpului senzorial" Ernest Heinrich Weber Nașterea concepției nativiste în explicarea reflectării senzoriale s-a încadrat într-o tendință conceptuală mai generală decât posibila influență
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aceasta nu înseamnă că pe Helmholtz soluția lui Müller l-a mulțumit în întregime. De altfel, câte puțin, el se va abate de la această teorie; nu într-atât însă, încât, să reușească să preîntâmpine contradicțiile deja generate, dintre nativism și empirism. După Müller, modalitățile senzoriale sunt cele care decid și fundamentează ce anume se va reflecta, decid asupra însemnătății a ce este reflectat senzorial selectiv din întregul câmp de recepție. Deci, și localizarea fiecărui obiect are loc independent de subiect, inclusiv
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
întru totul interesat de reașezarea acesteia în raport cu condițiile sociale schimbate. Secolul al XVIII-lea era marcat de controversa și disputele purtate cu argumentele empiriste ale lui Locke și respectiv cu monadele lui Leibniz. Științei psihologiei îi lipseau încă fundamentele cognitive. Empirismul avea un succes crescând, dar era pus serios în dificultate în fața argumentelor raționaliste ale matematicilor. În atenția filosofilor se afla același om concret, dar care era pus în fața adevărului matematic al lui 2 x 2 = 4, împotriva căruia se puteau
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
autorul a numeroase aparate și tehnici de laborator, indispensabile și astăzi pentru orice laborator de psihologie. Nimeni până la el nu l-a înfruntat mai serios pe Helmholtz în fundamentele ideilor și preocupărilor sale experimentale în domeniul reflectării senzoriale, cu tot empirismul acestuia. Hering l-a înfruntat pe Helmholtz cu o viziune diferită, nativistă, după care retina este dotată de la naștere cu disponibilitatea vederii spațiale. În accepțiunea sa orice punct de pe retină poartă însemnele a trei proprietăți locale, care, independent de practică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din acest punct de vedere, introduce un element interesant, după care preotul sau pastorul sunt cu prioritate avizați față de medic în materia abordării unor aspecte ale spiritualității dereglate. Această concluzie a lui a fost sursă de neînțelegeri, de critici la adresa empirismului său, deși aceasta n-a fost decât o încercare de a atrage atenția asupra rolului simbolismului în raport cu mecanismele aflate în abisurile inconștiente. Psihanaliza lui Jung a dovedit un spirit larg enciclopedist, cu influență puternică în caracterologice, grafologie și psihosomatică. Studiile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este fuga după realitate, după sensibil și nu caută adevărul la nivelul ideii, al rațiunii pure. Căutarea realului în zona sensibilului va deveni un laitmotiv al întregii științe moderne. Indiferent de metoda aplicată, indiferent de curentul din filosofie (raționalism sau empirism) dorința științei a fost de a descoperi "adevărata natură", realitatea. Această căutare a realului este cea care susține și cenzura imaginarului. Era nevoie de o astfel de cenzură pentru a putea găsi "noua realitate", "adevărata natură". Cenzura era necesară pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
El adăugă pornește de la un zero metodic al cunoașterii încercând să reformeze în mod radical încercarea de a face știință. Pornind de la experiment el dezvoltă o metodologie care să ducă spre o construcție a realității cât mai apropiată de imediat. Empirismul său este absolut necesar pentru a construi ceva după cenzura totală realizată prin idoli. 2.4.2. Cenzura metodică carteziană reprezentată de Reguli despre îndreptarea intelectului Dacă în cazul lui Francis Bacon cenzura metodică este clar ordonată, dincolo de cea a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unor principii noi, enunțate în mod programatic. În primul rând trebuie să existe o legătură strânsă între imaginea asupra lumii și imediat. Știința trebuie să cerceteze natura și nu să realizeze construcții teoretice abstracte. Indiferent că a fost vorba despre empirism, care consideră că știința trebuie să se construiască pornind de la relația directă cu imediatul prin observație și experiment, sau despre raționalism relația cu natura a fost revalorificată. Nu doar Bacon sau Galilei doresc reîntoarcerea la cercetările directe asupra naturii, dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vedere logic, bazat pe o metodă clară. Aceasta a fost nu doar una dintre premisele raționalismului modern, care prin Descartes a susținut în mai multe rânduri că "e nevoie de metodă în cercetarea adevărului din lucruri"2, dar și ale empirismului care chiar dacă a dezvoltat o relație specială cu natura, cunoașterea se putea dezvolta numai prin construcții metodice coerente. De exemplu, construcția metodică a lui Francis Bacon îndeplinește condițiile unei raționalități pure, chiar dacă este vorba despre o metodă inductivă. Ea dezvoltă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și metoda la începuturile fizicii Sfârșitul secolului al XVII-lea era pregătit pentru schimbarea totală de imagine în ceea ce privește metodologia științifică. Introducerea matematicii în relație cu dezvoltarea mecanicii sub impactul unor gânditori cum au fost Galileo Galilei și René Descartes, regândirea empirismului și a științelor experimentale sub influența lui Francis Bacon au pregătit universul științific pentru un pas radical în modificarea imaginii. Acest pas s-a concretizat în gândirea lui Isaac Newton. Dincolo de dezvoltarea metodică care are drept punct de pornire filosofia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
va domina timp de trei secole imaginarul științific încearcă într-un număr de trei reguli să indice drumul ce trebuie parcurs pentru a cunoaște realitatea. Regulile dezvoltate de Newton sunt o combinație esențializată între regulile carteziene și ideile metodice ale empirismului englez. Astfel prima dintre reguli ne amintește de regula simplității enunțată de Descartes: "Nu trebuie să admitem mai multe cauze pentru lucrurile naturale, decât atâtea câte sunt și adevărate și suficiente pentru explicarea aparențelor lor"97. Acest principiu redă ideea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
scurgea spre marii proprietari care trăiau la București sau la Paris și la negustori, ca tata, care cumpărau și vindeau recoltele. Daca aveau însă vreun ban, îl cheltuiau deîndată”. Incercând să-și explice această lume, psihosociologul de mai târziu admiră empirismul și scepticismul lor, izvorând din experiența nemijlocită și observă că această știință a vieții, această epistemologie a sensului comun „și-a pus amprenta și asupra mea”. Făceam parte, își amintește, din „două colectivități ale căror voci și gesturi se amestecau
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]