10,117 matches
-
pus problema, iar ICR-ul (care a inițiat recent un binevenit program de traduceri din literatura română contemporană) este declarat neinteresat de promovarea „patrimoniului'. Trista realitate a traducerilor În ciuda percepțiilor comune românilor, există un număr relativ restrâns de traduceri În engleză ale operei poetice eminesciene, la rândul lor nesupuse unei evaluări calitative. Iată un scurt istoric al tălmăcirilor englezești - unde cunosc realitatea În amănunțime - În speranța că pot lămuri „cum stăm” (situația nu este mult diferită nici pentru celelalte limbi de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
poezii din Eminescu, entuziasmată de ideile din Împărat și Proletar oferite În variantă de lucru de romanul I.O. Stefanovici. Deși prefațate chiar de Bernard Shaw și semnalate cu entuziasm de Nicole Iorga, traducerile ei sunt greu de urmărit În engleză, eleganța simplă a lui Eminescu fiind redată Într-o engleză prețioasă, plină de manierisme și sintaxe arhaice. Dintre români, dirijorul și compozitorul Dimitrie Cuclin e primul care Încearcă În anii interbelici (1938) câteva traduceri În engleză (printre care și Luceafărul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
oferite În variantă de lucru de romanul I.O. Stefanovici. Deși prefațate chiar de Bernard Shaw și semnalate cu entuziasm de Nicole Iorga, traducerile ei sunt greu de urmărit În engleză, eleganța simplă a lui Eminescu fiind redată Într-o engleză prețioasă, plină de manierisme și sintaxe arhaice. Dintre români, dirijorul și compozitorul Dimitrie Cuclin e primul care Încearcă În anii interbelici (1938) câteva traduceri În engleză (printre care și Luceafărul), luându-și Însă mari libertăți de interpretare textuală, cu scuza
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
greu de urmărit În engleză, eleganța simplă a lui Eminescu fiind redată Într-o engleză prețioasă, plină de manierisme și sintaxe arhaice. Dintre români, dirijorul și compozitorul Dimitrie Cuclin e primul care Încearcă În anii interbelici (1938) câteva traduceri În engleză (printre care și Luceafărul), luându-și Însă mari libertăți de interpretare textuală, cu scuza muzicalității - de fapt, combinând versul 1/2 și 3/4, și făcându-le să „sune” din coadă cu rime simple. Au urmat traducerile din timpul comunismului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a tradus bine, spre mulțumirea cititorilor ce păstrau astfel escapist contactul cu scriitorii mari ai lumii, În pofida cenzurii interne. Dar, din cauza mentalității politice precum și a numărului foarte restrâns de specialiști, nu se punea problema retroversiunilor sistematice din literatură română În engleză! De remarcat și că, În contextul politicii vremii, engleza a avut mai mult de suferit decât franceza (cu tradiție culturală mult mai importantă pentru români) sau germana (datorită existenței minorităților etnice). Aproape toate traducerile eminesciene În engleză din această perioadă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
escapist contactul cu scriitorii mari ai lumii, În pofida cenzurii interne. Dar, din cauza mentalității politice precum și a numărului foarte restrâns de specialiști, nu se punea problema retroversiunilor sistematice din literatură română În engleză! De remarcat și că, În contextul politicii vremii, engleza a avut mai mult de suferit decât franceza (cu tradiție culturală mult mai importantă pentru români) sau germana (datorită existenței minorităților etnice). Aproape toate traducerile eminesciene În engleză din această perioadă aparțin de aceea profesorilor din facultățile de filologie: Petru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
literatură română În engleză! De remarcat și că, În contextul politicii vremii, engleza a avut mai mult de suferit decât franceza (cu tradiție culturală mult mai importantă pentru români) sau germana (datorită existenței minorităților etnice). Aproape toate traducerile eminesciene În engleză din această perioadă aparțin de aceea profesorilor din facultățile de filologie: Petru Grimm și Leon Levitki (anii '60), apoi Andrei Bantas și Ana Cartianu (anii '70), excepția de la „academic” făcând-o tânărul Corneliu M. Popescu (mort la numai 19 ani
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Dar realitatea greu de Înțeles sau de acceptat pentru români este că traducerile respective, chiar și distribuite sistematic (ceea ce nu s-a Întâmplat), nu ar putea avea vreun impact deosebit, dincolo de interesul academic. Entuziasmul individual pentru traducerea lui Eminescu În engleză s-a cam oprit de fapt În România la sfârșitul anilor „70, (poate că anii „80 au fost mult prea chinuiți de mizeria economică internă), după „revoluție” retipărindu-se doar traducerile mai vechi din Eminescu. Oricum, deschiderea către Occident și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
HFP, În loc de BW și HFP - Îi acordă romanului un rol nemeritat de „negrișor'!) Este important de subliniat că pe tot parcursul anilor comuniști, competența englezească a romanului obișnuit a fost la nivel 'urechist” - tipizat de comentarii precum fata mea știe engleză la perfecție.... nu știu de ce au picat-o la facultate!'. Situația nu s-a schimbat radical, chiar dacă noua generație cunoaște infinit mai bine engleza tehnică, economică și politică, iar Internetul și televiziunea au introdus anglicisme și sintagme care au ridicat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
englezească a romanului obișnuit a fost la nivel 'urechist” - tipizat de comentarii precum fata mea știe engleză la perfecție.... nu știu de ce au picat-o la facultate!'. Situația nu s-a schimbat radical, chiar dacă noua generație cunoaște infinit mai bine engleza tehnică, economică și politică, iar Internetul și televiziunea au introdus anglicisme și sintagme care au ridicat nivelul general de conversație. Din cauza acestei Înțelegeri limitate, În media românească continuă exaltarea vechilor traduceri - În lipsa feed-back-ului necesar din partea nativilor. 'La aniversara', se invoca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
sa tragica În adolescență predispunând spre idealizări), fără o Înțelegere obiectivă a calităților și defectelor tălmăcirilor sale. Din păcate, variantele sale sunt cele mai pline de „malapropisme” hilare și sintaxe forțate, dacă nu chiar negramaticale. Lipsa de Înțelegere subtilă a englezei perpetuează și un tip de proiecție deformată și de așteptări nerealiste asupra impactului ofertelor existente. Inițiativele bine intenționate (desigur, individuale!), avansate În ultimii 15 ani și prin Internet, suferă de aceeași pricepere limitată. Un exemplu edificator, site-ul Discovering Eminescu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
așteptări nerealiste asupra impactului ofertelor existente. Inițiativele bine intenționate (desigur, individuale!), avansate În ultimii 15 ani și prin Internet, suferă de aceeași pricepere limitată. Un exemplu edificator, site-ul Discovering Eminescu, este realizat din inițiativă lăudabila a unui profesor de engleză dintr-un liceu moldovean cu ajutorul elevilor săi. Site-ul fetișizează traducerile C.M.Popescu, excluzând Însă orice altă referință, cu iluzia că se spune astfel ultimul cuvânt. (Invit cititorul pe situl meu, www.luceafarul.com, unde se pot citi variante englezești
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ce reciclează variante vechi (că, deh, cine le-ar recunoaște?) Mai putem adăuga și neînțelegerea la nivel transcultural a mesajelor subliminale: am primit recent un document electronic cu Îndemnul expres că poate fi distribuit fără copyright. Fișierul conținea traducerea În engleză a lucrării Da! Sunt reacționar! de Radu Mihai Crișan, eseu bine documentat ce dorește să explice reacționarismul politic din jurnalistică lui Eminescu, justificându-i naționalismul 'În context'. Din păcate, adus În atenția lumii cu sloganul Yes! I am a reactionary
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
eseu bine documentat ce dorește să explice reacționarismul politic din jurnalistică lui Eminescu, justificându-i naționalismul 'În context'. Din păcate, adus În atenția lumii cu sloganul Yes! I am a reactionary!, titlul Îi face un imens deserviciu lui Eminescu. În engleză, el conota de fapt „da, sunt extremist, ba chiar fudul de atitudinea mea'. După această primă impresie, câți vor ajunge să citească lucrarea? Conotația negativă rămâne Însă În mintea tuturor! Eminescu va continua să rămână cel mai necunoscut mare poet
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și în lingvistica matematică, am reușit să atrag mulți tineri, venind din toate orizonturile: lingvistică, literatură, matematică, informatică etc. S-a constituit repede o adevarată școala românească de teatrologie matematică, din care nu au lipsit unii studenți sau asistenți de la engleză și de la franceză. Am editat trei numere (dintre care două duble) ale revistei "Poetics" (Olanda) (în anii 1974, 1977 și 1984) dedicate poeticii matematice, ultimele două fiind dedicate teatrului. În toate aceste publicații, majoritatea autorilor sunt români. Ce ecou a
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
a fost impactul ei ? Au fost câteva zeci de recenzii, în România și în alte țări (apăruseră imediat versiuni în germană și în sârbo-croată, un capitol în spaniolă; pe de altă parte, am publicat în reviste de specialitate articole în engleză sau franceză în care prezentam fragmente ale ei). Cea mai negativă recenzie a fost aceea a lui Vasile Florescu, specialist bine cunoscut în retorică; acesta respingea orice tentativă de a implica științele exacte în domeniul poeticii. Cea mai entuziastă recenzie
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
la tine la niște clătite" (club.neogen.ro). Ca în multe alte cazuri, peste un sens vechi, în parte preluat din franceză, în parte filtrat de constrîngerile ideologice ale vremii, s-a suprapus în ultimii ani un sens împrumutat din engleză, prin calc semantic; în plus, s-au produs și extinderi semantice prin folosirea intensă și adesea imprecisă a termenului în registrul familiar. De fapt, dicționarele franțuzești indică pentru cuvîntul socialiser sensuri predominant politice - "a trece în proprietate colectivă", "a face
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
cuvîntul socialiser sensuri predominant politice - "a trece în proprietate colectivă", "a face să devină socialist" - dar și unele mai largi: "a adapta la viața în societate, la raporturile sociale". Acestea nu lipsesc nici între semnificațiile pe care le are în engleză verbul to socialize; doar că li se adaugă și altele, mai concrete: "a organiza participarea în grup la ceva", "a face parte, în mod activ, dintr-un grup social" etc. A socializa e la origine un termen de specialitate, din
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
cuvinte prezente în multe limbi europene, pentru că provin din latina cultă: în cazul de față, din latinescul editor, de la verbul edere "a da la lumină; a produce". Prezent ca termen cult în limbile romanice, cuvîntul a fost preluat și de engleză, în care s-au dezvoltat, mai ales în perioada contemporană, sensuri suplimentare, retransmise prin calc limbilor romanice. În italiană, toleranța față de împrumuturi a dus la apariția unui cuvînt nou: alături de vechiul editore (cu sensurile "care publică opere" și "care îngrijește
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
apărut editor, cu sensuri mai apropiate (,care se ocupă de editarea operei altcuiva") sau mai depărtate (,director de ziar"; "responsabil de redacție"; "program de computer pentru elaborarea de texte și imagini"). În franceză au fost calchiate sensurile noi dezvoltate în engleză, astfel încît éditeur a ajuns să însemne și director de ziar sau program informatic de prelucrare a textelor. În română, la sensul "persoană care editează o operă", singurul cuprins în DEX, se adaugă în prezent multe alte utilizări. De altfel
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
la substantiv ("ediție critică de..."), fie termenul coordonator. Editorul a rămas mai ales reprezentantul editurii. În ceea ce privește accentul, lucrurile sînt puțin mai complicate. Dacă nu am fi avut atestări mai vechi ale variantei edítor, am fi putut crede că, sub influența englezei (în care editor e accentuat pe prima silabă: é), accentul s-a deplasat dinspre finalul cuvîntului, fără a ajunge totuși într-o poziție prea puțin specifică românei. De fapt, trebuie să ținem cont de o preferință românească pentru accentuarea pe
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
mai bine: era, culmea, Magna Carta A.D. 1215. Bilingvă! Nu mai văzusem. Eu, acasă, în birou, - dacă îmi permiteți - am un afiș uriaș al ei, cumpărat de la Londra, cam de un metru și jumătate pe 70 cm, scris mărunt în engleza de acum opt secole, pe care, frumos înrămat, îl țin în spatele mesei de lucru, pe perete: să-l am la îndemână, gata orișicând, printr-o simplă întoarcere a privirii; nu direct la vedere, tot timpul, să mă contrazică, textul strict
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10348_a_11673]
-
ce-ar fi mai insultătoare la adresa basarabenilor sintagma lui Mihai-Răzvan Ungureanu decât este la adresa englezilor expresia "special English", prin care postul de radio "Vocea Americii" definește o anumită particularitate a pronunțării cuvintelor în cadrul emisiunilor sale. A devenit, în felul acesta, engleza mai puțin onorabilă și mai puțin eficientă? Dacă da, i-aș fi recunoscător autorului articolului cu titlu atât de jucăuș, "Limba lui Ungureanu", să-mi traducă pe loc, fără dicționar, sensul următoarelor cuvinte, nemurite de pana "basarabenilor" Ion Creangă și
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
nume, însemne specifice, ansamblul semnelor de recunoaștere) și în mod special la trăsăturile asociate cu un produs, la reprezentarea-tip a acestuia în conștiința publicului. Nu lipsesc, în momentul de față, polemicile între cei care nu văd necesitatea împrumutului din engleză, considerînd că acesta dublează inutil termenul marcă, și cei (mai ales din interiorul domeniului) care susțin specificul profesional brand-ului, constînd tocmai în aspectele subiective, emoționale, ale "receptării": "Semnificația termenului a evoluat, în prezent brandul fiind definit ca un set
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
plin cu un suc roșiatic" (24fun.ro). Sînt reperabile pînă și supinul verbului - "un subiect de branduitť (brandingromania.com) - ca și participiul negativ: "diferența dintre un telefon branduit și unul nebranduit" (computergames.ro). Cuvîntul branding e tot un împrumut din engleză, ușor adaptabil (,afacerea asta cu brandingu") și folosit ca nume de proces "branding de țară", "branding de națiune", "brandingul de nație". E concurat, în stilul colocvial-ironic, de formații pe teren românesc de la verbul a brandui: branduială și branduire - "sigurul lucru
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]