3,534 matches
-
34 ani a suferit pierderea soției în data de 18 noiembrie 1935, urmând să crească singur cei doi copii ai săi: Silvia și Ovidiu. La 25 august 1939 preotul Ioan Marina a fost mutat de la direcția seminarului la conducerea tipografiei eparhiale. Preasfințitul Părinte Justinian Vasluianul La propunerea Mitropolitului Irineu Mihălcescu, Sfântul Sinod, în ședința din 30 iulie 1945, a aprobat alegerea preotului Ioan Marina în cel de-al doilea post de arhiereu-vicar, nou înființat, la Mitropolia Moldovei, și i-a acordat
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE IUSTINIAN MARINA – ACUM LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE LA MUTAREA DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 – 1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2275 din 24 [Corola-blog/BlogPost/375675_a_377004]
-
DOBROȘINSCHI-MĂLAI, Elena (11.III.1898 - ?), poetă. A făcut studii la școala eparhială din Chișinău. Încadrată din 1916 în învățământul primar, a participat activ la făurirea noilor destine ale ținutului natal, Basarabia, în perioada interbelică. A colaborat la „Viața Basarabiei”, „Ardealul”, „România nouă”, „Școala basarabeană”, „Itinerar” ș.a. În 1940 a fost aleasă în
DOBROSINSCHI-MALAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286805_a_288134]
-
de restaurare a spațiului ecleziastic; * încurajarea construirii și finalizării unor noi lăcașuri de cult; * perfecționarea legislației privitoare la salarizarea integrală, de la bugetul de stat, a clerului și a unor categorii de personal al Bisericii; * finalizarea împroprietăririi centrelor de cult sau eparhiale; * sporirea, inclusiv prin pârghii fiscale, a rolului social al Bisericii. Îmbunătățirea calității actului de justiție prin: * recâștigarea încrederii cetățeanului în actul de justiție și aplicarea fermă a principiului constituțional "nimeni nu este mai presus de lege"; * garantarea independenței justiției față de
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
descendentă din negustori veniți din insula Samos -, își va spune Isanos. Bunicul pe linie maternă, Vasile Bălan, fusese preot de țară în sudul Basarabiei. Părinții funcționând la spitalul de psihiatrie din Costiugeni, lângă Chișinău, și-au dat fiica la Liceul Eparhial din acest oraș. I. a debutat în revista școlară „Licurici” (1932) cu poeziile Aș vrea un basm și Primăvara, publicând apoi proză și versuri într-o altă revistă școlară, „Ghiocei” (1934). Studiile de filologie începute la Universitatea din Iași în
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
nr. 22 din 27 februarie 1949). Prima serie a cursurilor a început la Institutul teologic din București la data de 30 ianuarie 1949, iar la celelalte două Institute (Sibiu și Cluj) la data de 20 iunie, acestea fiind destinate consilierilor eparhiali, protopopilor și întâistătătorilor care aveau sarcina de a difuza în rândul clerului inferior cunoștințele acumulate. Fiecare serie a cursurilor de îndrumare misionară trebuia să finalizeze perioada de pregătire printr-un • Ibidem, p. 9. • Ibidem, p. 16. • Ibidem, Anul LXVI (1948
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
comunități mari de germani, formând colonii înfloritoare în Basarabia“62. Se insista pe ceea ce se numea „progresul general al instrucției publice din Basarabia provincială, ilustrat de numărul mare al școlilor parohiale, ministeriale sau zemstvești, al liceelor, gimnaziilor, seminariilor și școlilor eparhiale etc., constatându-se totodată că „învățământul e gratuit, dar nu e obligatoriu“. Școli superioare Basarabia nu are, aceasta „furnizând universităților și diferitelor instituții tehnice din Odessa, Ecaterinoslav, Harkov, Kiev, Varșovia, Riga, Moscova, Petrograd etc. peste 2.500 de studenți“63
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
STANCA, Radu (5.III.1920, Sebeș - 26.XII.1962, Cluj), poet, dramaturg și eseist. Este fiul Mariei (n. Munteanu) și al lui Sebastian Stanca, preot, consilier eparhial și colaborator al „Luceafărului” de la Pesta. Scriitorul Horia Stanca îi este frate, iar actorul și poetul Dominic Stanca văr. Face cursurile primare și Liceul „Gh. Barițiu” la Cluj (1927-1938). Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității clujene
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
STANCA, Horia (26.IX.1909, Vulcan - 13.VI.2002, București), cronicar dramatic, memorialist și traducător. Este fiul Mariei (n. Munteanu) și al lui Sebastian Stanca, preot, consilier eparhial, colaborator al „Luceafărului” de la Pesta. S. este frate al scriitorului Radu Stanca și văr cu actorul și poetul Dominic Stanca. Urmează școala primară și gimnaziul la Sebeș-Alba (1916-1922), Liceul „Gh. Barițiu” la Cluj (1922-1928) și tot aici cursurile Facultății de
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
d. Se punea și problema înființării unei edituri locale, iar Pan Halippa, președintele comitetului de conducere, întreprinde demersuri la București pentru obținerea banilor necesari. Adunarea generală care urma să aleagă noul comitet are loc la 24 martie 1940, în Sala Eparhială din Chișinău. Din conducere vor face parte Pan Halippa - președinte, Nicolae Spătaru - vicepreședinte, Nicolai Costenco - secretar general, Sergiu Matei Nica - președinte al secției literare, Petre V. Ștefănucă - președinte al secției culturale, Iorgu Tudor - președinte al secției administrative, membri în comitet
SOCIETATEA SCRIITORILOR DIN BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
1927-1932). Preot mai întâi în Malovata, se impune prin activitatea pastorală și de organizator social. Transferat în 1938 la Chișinău, la biserica „Sf. Gheorghe”, este numit, de asemenea, profesor de religie la Liceul Militar „Regele Ferdinand” și apărător la Consistoriul Eparhial al Mitropoliei Basarabiei. Începuse să publice versuri din 1922 în „Vulturul Basarabiei”. Mai colaborează la „Raza”, „Basarabia literară”, „Luminătorul”, „Școala basarabeană”, „Viața Basarabiei”. În 1940, nevoit să plece în refugiu, se oprește la Buzău, unde va sluji la biserica „Neguțători
SURUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290024_a_291353]
-
nestingherit, această publicație În Basarabia, n-au avut sorți de izbândă <ref id="18">18 ASRO, fond 11, inventar 1, dosar 9, f. 2-6. </ref>. Trebuie să recunoaștem că autoritățile de la centru au admis, totuși, În anul 1867, editarea Buletinului eparhial din Basarabia și În limba română, În paralel cu versiunea rusă, este adevărat că acest lucru s-a petrecut sub o atentă supraveghere a cenzurii. Dar, noul episcop al Chișinăului și Hotinului, Pavel Lebedev (1871-1882), n-a dorit să mai
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
săi - au fost Întâmpinate cu foarte multă rea-voință de către frații cei mari, inculți, grosolani, necunoscători ai limbii rusești și dușmănoși Învățământului rusesc” <ref id="20">20 Trudî Istorico-Arhivnoi Comissii Bessarabii, vol. IV, p. 11 12. </ref>. În acest răstimp, tipografia eparhială românească practic nu a mai funcționat, iar În 1882 a fost Închisă definitiv. În ciuda acestei politici feroce de rusificare și de deznaționalizare, Basarabia și-a păstrat caracterul său național, românii continuând să constituie populația majoritară a provinciei. Începând cu anii
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
secției ohranei țariste din Odesa, colonelul Socolov, l-a Învinuit că promova separarea Basarabiei de Rusia <ref id="42">42 Ibidem, f. 134-135. </ref>. Țarismul a fost nevoit totuși să facă unele concesii. În octombrie 1906 a fost redeschisă tipografia eparhială românească, care, În timp scurt, va tipări zeci de titluri de carte de cult În limba română. La seminarul teologic, sub presiunea revendicărilor studențești, au fost introduse limba română și cântul religios moldovenesc, ca materii de studiu. În bisericile Basarabiei
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
lupta Împotriva mișcării revoluționare, dar și Împotriva mișcării de emancipare națională a popoarelor subjugate. Înfrângerea revoluției a condus la suprimarea tuturor libertăților, declarate anterior de către Împăratul Nikolai II, prin intermediul Manifestului său emis la 19 octombrie 1905; excepție a făcut tipografia eparhială, care și-a continuat activitatea până la Încheierea perioadei de ocupație, dar, bineînțeles, și după Unirea Basarabiei cu România. În perioada ce a urmat, țarismul și-a intensificat ofensiva Împotriva mișcărilor naționale din imperiu și, În mod implicit, și asupra celei
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
scopul. S-au operat numeroase destituiri de preoți basarabeni, unii dintre aceștia fiind transferați la parohii din afara guberniei Basarabia. A fost interzisă oficierea serviciului divin În limba română În bisericile din eparhie. Serafim a Încercat să reducă și activitatea tipografiei eparhiale moldovenești, redeschisă În 1906. În demersurile sale, episcopul Ciceagov se sprijinea pe concursul efectiv al „sutelor negre”, organizația șovină a ultranaționaliștilor ruși <ref id="78">78 P. Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru (1812-1918), Chișinău, 1992, p. 181-182. </ref>. Promovarea
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
o crimă”, iar apariția ziarului era „absolut inadmisibilă” <ref id="88">88 ANRM, fond 297, inventar 1, dosar 196, f. 1. </ref>. Jandarmeria Gubernială le-a deschis dosare de urmărire celor doi redactori, precum și preotului Constantin Ursu, director al tipografiei eparhiale, unde a fost imprimat primul număr al ziarului. Toți trei au fost supuși unor severe anchete <ref id="89"> 89 Ibidem, f. 4-8.</ref>. Costinovici și Todorov au recunoscut că scopul lor era luminarea poporului prin intermediul cuvântului tipărit și n-
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
ref>. Costinovici și Todorov au recunoscut că scopul lor era luminarea poporului prin intermediul cuvântului tipărit și n-au avut intenții subversive Împotriva guvernului <ref id="90"> 90 Ibidem, f. 23, 28.</ref>. Guvernatorul era indignat și de atitudinea directorului tipografiei eparhiale, care a acceptat tipărirea unui asemenea ziar. Într-o scrisoare adresată arhiepiscopului Serafim, Ghilhen Îi cerea să fie luate măsuri autoritare față de conducerea tipografiei eparhiale <ref id="91">91 ANRM, fond 2, inventar 1, dosar 9263, f. 7. </ref>. Cei
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
90"> 90 Ibidem, f. 23, 28.</ref>. Guvernatorul era indignat și de atitudinea directorului tipografiei eparhiale, care a acceptat tipărirea unui asemenea ziar. Într-o scrisoare adresată arhiepiscopului Serafim, Ghilhen Îi cerea să fie luate măsuri autoritare față de conducerea tipografiei eparhiale <ref id="91">91 ANRM, fond 2, inventar 1, dosar 9263, f. 7. </ref>. Cei doi redactori erau și ei incriminați pentru „sentimente de românofilie și Întreținerea unor relații cu persoane din România”. Gh. Todorov a mărturisit că informațiile despre
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
nr. 44, 25 octombrie 1906. </ref>. Societatea considera că studiile primare În limba maternă reprezintă pentru fiecare om o „necesitate incontestabilă”, considerându-le drept „o axiomă politică”. Autoritățile au admis, În toamna lui 1906, studierea limbii române doar În Școala Eparhială de fete și În Seminarul Teologic din Chișinău <ref id="97"> 97 ANRM, fond 88, inventar 2, dosar 34, f. 121.</ref>. Cam acestea au fost rezultatele modeste ale activității Societății care, la 12 decembrie 1906, s-a desființat <ref
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
imobiliare seculare. Decât să stea în gazdă la o familie lipsită de valori creștine, studentul la Teologie ar prefera să plătească o cameră într-un cămin ecleziastic dotat cu asemenea facilități. Concesionând la preț redus un teren din proprietățile sale eparhiale, Biserica ar putea stimula investiția privată într-un asemenea proiect imobiliar. Fără să asigure studenților săi condiții de trai și de lucru decente, nici administrația facultății, nici ierarhii Bisericii nu se pot aștepta la rezultate extraordinare. Reforma imobiliară reprezintă un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
următoarele societăți: 1) Consiliul național al femeilor române, 2) Gruparea femeilor române, 3) Asociația femeilor basarabene, 4) Reuniunea femeilor române, 5) Societatea ortodoxă a femeilor române, 6) Clubul cultural al femeii, 7) Societatea Crucea Roșie întrunite în orașul Chișinău, Sala Eparhială, astăzi 17 aprilie 1932, manifestă contra barbariilor de la Nistru. În istoria omenirii nicăieri nu s-a înregistrat o tragedie mai grozavă, decât aceea, care se întâmplă de luni de zile de-a lungul Nistrului. Femei, copii și bătrâni, care în mijlocul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
S-a ales într-o adunare destul de mare, care a avut loc în sala zemstvei guberniale pe atunci, unde sălășluiește azi actualul Inspectorat al Învățământului, o reprezentantă, D-na Dr. Alistar, pe atunci medic la spitalul Costugeni, actualmente directoarea școlii Eparhiale de fete din Chișinău. Imediat după alegeri, D-na Alistar a intrat în activitatea ei de membru chiar în biroul de organizare al Sf. Țării. La fiecare două săptămâni, d-nele se întruneau spre a se informa despre ajutorul care-l
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
binefacere. Acest principiu pur feminin a prins rădăcină în Basarabia. Afară de D-na Al. Cantacuzino, ne-a vizitat în Basarabia și distinsa D-nă Averescu, care a organizat „Cercurile de gospodine”, filiala Chișinău sub președinția D-nei S. Erhan, profesoară la școala Eparhială. Mai avem organizația „Principele Mircea” sub președinția actualmente a D-nei Bălășescu, ambele societăți cu activitate destul de însemnată pe terenul ocrotirii copiilor sugari. D-na Dr. Panaitescu a organizat societatea „Liga națională a femeilor române” filiala Chișinău, care a lucrat și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1812 până la moartea sa. Este înmormântat la mănăstirea Căpriana. B.-B. a desfășurat o largă activitate culturală. Prin eforturile sale, au fost înființate, la Chișinău, Seminarul Teologic (1813), o școală de nivel mediu pentru fiii de nobili (1816) și tipografia eparhială, inaugurată la 31 mai 1814. Aici s-au tipărit, sub îngrijirea ori supravegherea lui, multe cărți de cult și manuale școlare în limba română. A fondat, de asemenea, secția pentru Basarabia a Societății Biblice Rusești, de care este legată editarea
BANULESCU-BODONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285611_a_286940]
-
Adela, împurpurată și stânjenită, era acum fata de altădată. Grație ospitalității obișnuite la această mănăstire și drepturilor mele câștigate de musafir vechi, dar desigur mai ales grație ochilor Adelei, maica arhondară se purtă cu noi ca și cu un revizor eparhial. Prânzul și cina au fost adevărate banchete, prezidate de ea cu o însuflețire mai vie decât i-o cunoșteam: maica arhondară se înamorase de Adela. Deocamdată, însă, după dulceața de zmeură și cafelele cu rom (Adela trebui să bea cafeaua
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]