1,899 matches
-
vecine ...să-și aibă propria lor ierarhie superioară..., iar românii, creștinați cu șase-șapte secole înainte, să nu fi avut proprii lor ierarhi". Aceste susțineri denotă aceeași neînțelegere a faptului că, între 602-864, la Dunăre și Pont, nu mai existau scaune episcopale, din cauza năvălirii slavo-bulgare păgâne. Nici un fel de argumente și nici o invocare a logicii istorice nu poate schimba o realitate dată. Cu toate acestea, autorul afirmă că înființarea de episcopii slave în sudul Dunării, mai ales la Vidin (Bononia) și Dârstor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
termenii ce indică o civilizație superioară (cea romană), un mod de viață, o activitate economică (agricultură și păstorit), ca și noțiuni religioase s-au păstrat și au evoluat în cetățile de pe malul drept (sudic) al Dunării. Acolo se aflau cetăți episcopale, reședințe administrative și militare, o viață civilizată, unde se putea naște o limbă cu o evoluție rapidă, ca româna primară. În același timp, este sigur că cele patru dialecte principale ale acestei limbi (daco-român, aromân, meglenoromân și istro-român) sunt foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dristra devine o simplă mitropolie bizantină, dependentă, până în 1020, de patriarhia de Constantinopol și a jucat un rol important în organizarea bisericească din teritoriile cucerite de Bizanț. Cetățile de pe limesul danubian aveau, la rândul lor, biserici și erau probabil reședințe episcopale, în secolele X-XI. După cucerirea Bulgariei, împăratul Vasile II organizează arhiepiscopia de Ohrida, în anii 1019-1020, în partea apuseană, în timp ce Dristra devine o simplă episcopie, dependentă de centrul bisericesc și cultural din Macedonia. Arhiepiscopia de Ohrida avea jurisdicție asupra întregului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
împrejurările istorice au determinat ca părțile apusene ale Dunării, în speță Banatul, să fie controlate, confesional și cultural, de biserica romano-catolică, aflată în plină ofensivă odată cu decăderea Bizanțului. Papalitatea a urmărit ca regele Ștefan cel Sfânt să înființeze noi scaune episcopale în regatul "apostolic" al Ungariei, inclusiv Transilvania. Concomitent, biserica apuseană a trecut la creștinarea în masă și la împlantarea unei întregi ierarhii ecleziastice, bine organizateîn 1001, întemeierea arhiepiscopiei de Strigoniu (Esztergom) și, în 1008, a arhiepiscopiei de Kalocsa. De acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
XI-lea, forme apusene de cultură și artă, în Banat și Transilvania, prin misionari benedictini, iar în secolele XII-XIII, prin misionari cistercieni, dominicani și franciscani, care au adus aici forme de cultură bisericească apuseană-la Cenad, s-a înființat o Școală episcopală pentru cler, care marchează începutul învățământului în limba latină la noi.29 Viața bisericească a românilor sud-dunăreni În sudul Dunării, în secolul al X-lea (976), este menționată o numeroasă populație românească (vlahii) pe o întinsă suprafață, de la Marea Egee la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un voievodat condus de Glad, cu reședința în cetatea Cuvin (Keve), iar oastea sa era alcătuită din vlahi, bulgari, pecenegi. Nu știm dacă pe teritoriul voievodatului său exista o episcopie, dar este cunoscut faptul că în apropiere se afla scaunul episcopal de la Bononia (Vidin), unde probabil a fost botezat Glad. La începutul secolului al XI-lea, în Banat stăpânea un urmaș al lui Glad, Ahtum (Ohtum), care își avea reședința nu în sud, ci în nord, în cetatea Morisena (Cenad), situată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din 1004. Mai târziu, în Morisena, transformat în Cianadina (de-aici Cenad), se înființează o episcopie catolică, fiind chemat călugărul venețian Gerard și aduși 12 călugări de rit latin. Este posibil ca înainte de cucerirea ungurească, Morisena să fi fost centru episcopal ortodox. Episcopia de Dibiscos După reorganizarea Arhiepiscopiei de Ohrida, în anii 1019-1020, imediat după cucerirea Bulgariei apusene, este menționată și episcopia de Branitza (Branicevo-Serbia) cu șase "castre (cetăți) episcopale", unul dintre ele fiind Dibiscos. Acesta, cf. bizantinologului ungar M. Gyoni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Este posibil ca înainte de cucerirea ungurească, Morisena să fi fost centru episcopal ortodox. Episcopia de Dibiscos După reorganizarea Arhiepiscopiei de Ohrida, în anii 1019-1020, imediat după cucerirea Bulgariei apusene, este menționată și episcopia de Branitza (Branicevo-Serbia) cu șase "castre (cetăți) episcopale", unul dintre ele fiind Dibiscos. Acesta, cf. bizantinologului ungar M. Gyoni, ar fi transcrierea bizantină a formei Tibisco, adică așezarea romană Tibiscum (Jupa-Caransebeș). Cetatea sau castrul Dibiscos, menționată în 1019-1020, ar fi, de fapt, cetatea Timișoarei, în secolul al XIII
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
întâlnim la Anna Comnena, în opera sa, Alexiada, sfârșitul secolului al XI-lea, care arată că Sestlav și Satzas stăpâneau "Vicina și celelalte". Următoarea mențiune despre acest oraș datează de la mijlocul secolului al XIII-lea, când Vicina figurează în listele episcopale sau în portulanele vremii. Orașul a înflorit mai ales după 1204, datorită genovezilor care au deschis aici factorii comerciale. Problema localizării Vicinei a fost intens discutată, cei mai mulți istorici susțin că aceasta se afla pe locul Isaccei de azi, pe locul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ungaria, numire confirmată de papă în martie 1228. Teodoric a cerut ca noua episcopie a cumanilor să atârne direct de scaunul papal. Reședința acestei dieceze era Milcovia, un târg aflat pe Milcov, în sud-vestul Moldovei. A fost zidită o biserică episcopală, înzestrată cu întinse stăpâniri. Dar noua episcopie nu va dăinui mult, fiind distrusă de mongoli, în timpul marii invazii din 1241. Conform izvoarelor dominicane, au fost uciși atunci 90 de călugări, printre ei și episcopul Teodoric, după această dată nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
efort vast de convertire la catolicism a populației păgâne sau ortodoxe din aria puterilor catolice. Ordinele călugărești, cisterciții și dominicanii, au desfășurat o acțiune intensă de convertire în teritoriile baltice și ruse apusene, unde mai târziu s-au constituit structuri episcopale permanente.4 Penetrația politică și confesională apuseană a întâmpinat reacția tenace a lumii ruse, care, odată cu modelul creștin bizantin, pentru viața bisericească, a preluat și amplificat latinofobia înveterată a Bizanțului. Cea mai expusă presiunii catolice a fost lumea rusă apuseană
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
jumătate a secolului al XIII-lea. O categorie aparte de așezări urbane o reprezentau localitățile miniere: Rodna, Turda, Baia Mare, Baia Sprie, Baia de Arieș. În ceea ce privește mărimea așezărilor urbane, în secolele XIII-XIV, ele erau modeste-orașele cele mai importante ale Transilvaniei, centre episcopale și administrative, precum Oradea și Alba Iulia, nu depășeau 3000-3500 locuitori. Mai populate erau orașe ca Sibiu, Brașov, Cluj. În Transilvania, orașele erau fortificate, fiind prevăzute cu ziduri și turnuri (Bibliografie: DIR C, sec. XI, XII și XIII, I, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și datând din secolul X, ea este menționată ca Mavrocastro sau Asprocastro (Cetatea Albă). La sfârșitul secolului al XIII-lea, Cetatea Albă era un centru însemnat, iar populația sa era eterogenă: bizantini (greci), români, evrei, tătari, orașul avea o reședință episcopală ortodoxă. Orașul era situat într-un teritoriu stăpânit efectiv de tătarii Hoardei de Aur, cu numeroase frământări politice și militare, în urma dispariției lui Nogai, la sfârșitul secolului al XIII-lea. Aflată la vărsarea Nistrului în Marea Neagră, Cetatea Albă se bucura
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
puțini, iar pentru credincioșii ortodocși majoritari să nu fi avut lângă sine nici un ierarh?! Conform practicii istorice medievale, constituirea statului era însoțită de o organizare bisericească corespunzătoare. La est de Carpați, situația bisericească era complexă. Nu știm dacă existau scaune episcopale în Moldova, înainte de mijlocul secolului al XIV-lea, dar știm sigur că în teritoriile învecinate ale Haliciului exista o episcopie pentru credincioșii ortodocși de-aici, încă de la începutul secolului al XII-lea, sub jurisdicția mitropoliei de Kiev. Nu ne este
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se stabilește în 1747, spre a sluji în confreria mănăstirii-catedrale „Sf.Treime”. S-a ilustrat aici printre fidelii colaboratori ai episcopului Petru Pavel Aaron, ale cărui proiecte (culturale, monahale) le susține, în calitate de concionator (preparator) la Seminar și ca vicar general episcopal, între 1754 și 1765. Contând în schimb ca opozant al noului vlădică Atanasie Rednic (hirotonit în scaunul diecezan prin hotărârea abuzivă a Curții de la Viena și în pofida votului minoritar primit din partea Sinodului electoral), C. e demis și surghiunit la mănăstirea
COTORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
slujbă). Va priveghea aici, între 1602 și 1605, la înălțarea mănăstirii Dragomirna (pe care C. o ctitorește cu sprijinul lui Luca Stroici, marele logofăt donând pentru construcție o parte din considerabila-i avere). În anul următor, era chemat în scaunul episcopal de Roman, iar în 1608 devine mitropolit, arhiepiscop al Moldovei. Păstrează prerogativa până la sfârșitul vieții, cu o îndepărtare temporară (între 1617 și 1619), urmare a conflictului intervenit între prelatul luminat și domnitorul Radu Mihnea (C. încercând acum a se opune
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
stil metaforic, căruia nu îi lipsesc nici lirismul, nici umorul, tabletele argheziene au o mare gamă tematică și tonalități variate. Între ele se găsesc mușcătoare satire politice (Comunismul la el acasă, Triptic politic) sau anticlericale (Bilet unui prieten preot, Moravuri episcopale), mici pamflete cu țintă precisă (Superomul unanim, la adresa lui Nicolae Iorga, ori Ortodoxia artistico-literară, vizându-l pe Nichifor Crainic), elogii pline de căldură, cum este cel adus tipografilor (Culegătorul de semne), inimitabile poeme în proză (Caise, Mițu și Baruțu, Rândunelele, Pisica
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
este numit, din 1832, preot la Storojineț și Prisăcăreni, iar după 1837 intră în cinul monahal. La Cernăuți, a funcționat ca „spiritual” și, din 1857, ca rector la seminarul Institutului Teologic. Între 1848 și 1866, asesor și referent la Consistoriul episcopal, suplinește, în răstimpuri, catedre vacante la gimnaziu și la Preparandie. Din 1863 egumen la mănăstirea Dragomirna, este numit, în 1874, arhimandrit diecezan și vicar. În 1877, a fost ales mitropolit al Bucovinei și Dalmației. B. publică în „Calendariul pentru Bucovina
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
mai mari planuri politice. În acest spirit vorbește edictul patriarhului ecumenic Antonios din luna lui august al anului 1394, prin care mitropolitul Valachiei se admite și pentru dieceza Bulgariei cu scaunul în Tîrnova și e împuternicit a îndeplini toate funcțiile episcopale, esceptîndu-se numai instalarea unui episcop. În anul 1394 se vede-a fi un slav, anume Iasko, mitropolit al Valachiei și cătră dânsul se adresează ordinațiunea din același an a patriarhului, prin care acesta voiește să-și păstreze drepturile ctitoricești asupra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o impresionantă bibliografie, chiar dacă neexhaustivă (78). 4. Eroina dispare complet din economia mitului. Valențele sale magice sunt (câteodată) anexate la cele războinice ale eroului. Vezi, de exemplu, mulțimea de sfinți din mitologia creștină fran ceză, care lovesc balaurul cu cârja episcopală și-l leagă de gât cu un accesoriu vestimentar : Sf. Marcel (34, pp. 65-66 ; 35, pp. 100-103), Sf. Julien (35, p. 80), Sf. Clement (35, p. 85), Sf. Romain (35, pp. 92-99) etc. În unele legende de acest tip, rolul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
legendei este atestat relativ târziu (secolul al XVII-lea), el fiind, se pare, precedat de tratarea iconografică a motivului și a submotivului în discuție. Iată câteva ctitorii care conțin în fresce submotivul „legarea balaurului de către fecioară” : Voroneț, Hârlău, Dobrovăț, Biserica episcopală din Roman (toate în Moldova ; cf. 44, pp. 54-56), Biserica Doamnei (București), bisericile din Gura Văii (119), Căzănești, Genuneni, Covrești, Copăceni, Drăgășani (Vâlcea), Vladimir (Gorj), Urși, Vineți (Olt), Ciofrângeni-Ungureni, Cotu (Argeș) ș.a. (85). În decorurile de lemn sculptat ale tâmplelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
era de legea țării (ci calvin), s-a bucurat însă totdauna de protecția Domnilor pământeni ai Moldovii. Tot astfel episcopia catolică din Târgoviște. De - asemenea guvernul imperial austriac, luând măsuri pe la începutul secolului trecut pentru strămutarea la Craiova a Scaunului episcopal de Nicopoli, n-a întîmpinat nici o rezistență în Oltenia. În timpul nostru, în sfârșit, biserica papală a înființat în țară mai multe așezăminte de învățămînt, fără ca prin aceasta să fi deșteptat vreo prevențiune în opinia publică 298 {EminescuOpXIII 299} a țării
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rechemat la Roma. Cît despre Hans Kung (autor în special al Ființei creștine), după mai multe avertismente, i s-a retras missio canonica, adică permisiunea de a preda. "Decizia dureroasă" a Sfîntului Scaun a fost aprobată "fără rezerve" de adunarea episcopală. Ce i se reproșa lui Kung? Nerespectarea "integrității adevărului în credința catolică" (1979). Cum? Prin trunchierea identității lui Hristos, deoarece Kung îl considera pe Iisus "doar reprezentant al lui Dumnezeu, și nu Fiul etern, consubstanțial cu Tatăl". "Reducție cristologică" care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
își numește episcopii și cardinalii așa cum Sfîntul Pavel își numea episcopii și pastorii, conducătorii nealeși ai primelor Comunități sau Biserici creștine. Sfîntul Scaun, vîrf al unei piramide planetare, asigură coeziunea organelor eminamente centrifuge, și anume nouăzeci și șapte de conferințe episcopale și 2 198 de dioceze (în 1988). Dacă veți privi comparativ ce se alege la sfîrșitul a 20 sau 50 de ani de instituțiile noastre politice naționale care au o arie de suveranitate mult mai restrînsă partide, republici, monarhii etc.
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
stabilești pe anumite principii (așa cum se stabilește un text). Cereți statelor de fapt să se fondeze de drept; este bulgărele de dinamită pe care autoritățile romane din secolul al XVI-lea și l-au așezat singure, pe tronul pontifical și episcopal la început, monarhic după aceea. Urmează, ca o a doua precauție, să fim atenți, aici ca în oricare altă parte, că fiecare tendință provoacă o contra-tendință compensatorie, bumerang pe care l-am numit "efectul jogging": de cînd automobiliștii nu mai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]