4,405 matches
-
relații nu tocmai bune ăntre cei doi. Am gasit ciorna scrisorii adresate de Vianu lui Alexandru Rosetti an cursul verii anului 1935, si am inclus-o an volumul de "Corespondență" emisă de Tudor Vianu, publicat an 1970 sub redacția mea. Epistola, reluată și an volumul 14 de Opere, se referă la deosebirile de vederi privitoare la Eminescu și la o practică de neadmis ăntre confrați de care Călinescu uzase: aceea de a-i combate lui Vianu ideile, chiar deformăndu-i-le, fără a
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
sau la vila lor din Sinaia, se află la Miorcani, proprietatea tatălui său din Dorohoiul Moldovei. Dar cel mai mult ai plăcea, desigur, la Florica (pe care o va și evocă, cu strălucire, ăn Pe Argeș an sus, 1923). O epistola din 1902 (copilul Pillat avea, atunci, 12 ani) ai ăncunostiintează pe părinți: "Am luat deja cu Niculae două băi an Argeș. Eu am facut o plimbare cu trăsurica spre Valea Mare și am prânzit an câmpia domnișoarei Stos. La reăntoarcere
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
un tărâm al mărginii culturale este structurată că o necesară lectură a Australiei prin intermediul textelor compuse de diferiți naratori anonimi sau puțin cunoscuți, pe care naratoarea principala le inserează contrapunctic în scrisorile adresate surorii din România: vechi jurnale intime, însemnări, epistole, din perioada coloniala sau mai recente. Găsim în ele disperările, maniile, sentimentele de vină, de murdărire sau de insuportabila plictiseală, dar și exaltările și freneziile pe care le-au trăit acei înaintași. Vechile texte citite (rescrise) de ea în lungile
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
conchis lapidar "catastrofală"). Lovinescu a fost atît de descumpănit de calitatea receptării negative a cărții sale încît a comis imprudenta de a răspunde în numărul de Crăciun al "Vremei" (O scrisoare a lui Bizu, iscălita Anton Klentze), sub forma unei epistole a lui Bizu. Să citez un fragment: "Biată mea viață, în pateticul nimicului e infantil, ca și în seninătatea tragică a resemnării finale a trezit printre penele critice o vie controversă de ordin pur formal: este sau nu este un
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
Fiecare autor a avut libertatea de a atinge acea latură din ființa barbiană pe care a considerat-o mai apropiată, și întrucît Barbu e de o copioasă polivalență, comentariile îi acoperă cam toate firidele spiritului: Eugen Simion se apleacă asupra epistolelor, compozitorul Nicolae Brânduș asupra sugestiilor muzicale ce-i pornesc din versuri, Solomon Marcus scrie despre relația matematicianului cu poezia, Mircea Coloșenco stăruie asupra gazetăriei legionare, iar Theodor Codreanu zugrăvește încorporarea lui Barbilian în timpul Primului Război Mondial, în unitățile militare din Bîrlad, Huși
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
ochelarii cu care le vedem și-au modificat dioptriile. Dacă Damianus ar avea putința să citească un volum de cosmologie contemporană, consternarea pe care ar simți-o nu s-ar deosebi prea mult de stupoarea cu care noi îi citim epistola la distanță de un mileniu, căci la origine volumul a fost o scrisoare pe care Damianus, ajuns episcop de Ostia, i-o trimite în anul 1067 lui Desiderius, abatele Mănăstirii Monte Cassino, prilejul epistolar fiind provocat de o discuție pe
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
conceptelor metafizice sînt copii secularizate ale lexicului bisericesc. Oricum, deși interpretată excesiv în direcția impulsului hegemonic cu care clericii vor să-i aservească pe filosofi, expresia i-a devenit lui Petrus Damianus blazon de recunoaștere. Puțini îi mai citesc azi epistola, dar mai toți au auzit de verdictul de punere a speculației în slujba revelației. Ministrul (servul) credinței e conceptul, inteligența avînd servitute față de har. Pe cît de firesc suna nuanța aceasta acum un mileniu, pe atît de ofensatoare cade ea
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
scrie că Sodoma a fost distrusă per ignis incendium („prin incendiu de foc”, p. 78) și lumea a fost înecată per aquae diluvium („prin potop de apă“ - ibidem). Doar un ochi neinspirat ar pune pleonasmele pe seama unei scăpări lexicale, autorul epistolei avînd de altminteri o proprietate a termenilor ce exclude cel mai mic lapsus linguae. În realitate, tautologia frapantă are darul de a pune în evidență efectul curățitor al elementului de care Dumnezeu face uz în cursul exterminării. Focul purifică viciile
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
al poeziei românești nu numai contemporane [...].”), va fi meritul a două documente păstrate în arhiva lui Cornel Regman - pe care le aducem la cunoștința publicului acum - să revele poziția poetului față de omul și scriitorul Cornel Regman. Primul document e o epistolă trimisă de Geo Dumitrescu de pe șantierul de la Bicaz, unde poetul, după ce părăsise Clujul și conducerea revistei „Almanahul literar” (viitoarea „Steaua”), se stabilise temporar pentru a scrie reportaje (de notat că volumul Bicazul ieri, azi, mâine îl va publica abia în
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
de editarea integrală a operei sale. Șase volume, îngrijite cu o perfectă acribie de Cornelia Pillat, nora să și eminenta cercetătoare științifică, își primesc acum încheierea prin apariția tomului de corespondență (Scrisori - 1898-1944), cuprinzând, în două volete de inegala mărime, epistolele expediate de scriitor familiei, apropiaților, confraților, personalități cunoscute și chiar celebre, cât și unor alți destinatari, poate nu mai puțin înzestrați dar care, prin dispariție, au ieșit din memoria publică. Cea de a doua parte a volumului însumează o serie
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
de scriitor familiei, apropiaților, confraților, personalități cunoscute și chiar celebre, cât și unor alți destinatari, poate nu mai puțin înzestrați dar care, prin dispariție, au ieșit din memoria publică. Cea de a doua parte a volumului însumează o serie de epistole primite, cu expeditori purtând numele lui I.C. Brătianu, Alexandru Macedonski, Lucian Blaga, Martha Bibescu, Herman von Keiserlyng, Rainer Maria Rilke. În Istoria unei ediții care servește de postfața, editoarea ne pune la curent, în file ce se constituie în propriile
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
o clasase în colecția ei. Într-o altă scrisoare din același an, copilul relatează mamei sale, în câteva rânduri și vizita la o țesătorie, "unde era foarte interesant". Tatălui său îi cere un aparat de fotografiat. Ca și în alte epistole, copilul apare că un extravertit, apreciind gustul cireșelor și al fragilor, vânând vrăbii și pițigoi. El primea de la membrii familiei cărți poștale ilustrate, un mod de a deschide ochii copilului asupra diversității lumii, făcea baie în Argeș, se prezenta la
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
aceea care nu aparține corespondentei, contrapunerea cu valul Mayei, ar întregi, poate un portret somatic, însă cu acele trăsături pe care eternitatea le șterge. Cornelia Pillat care a avut uriașă răbdare și pregătirea de a desluși, în note, personajele fiecărei epistole - o lume, întreaga aproape bună societate a doua epoci și largul cerc al intelectualității tot de atunci - și de a așeza fiecare scrisoare în râma ei de lumină, cu un aparat critic ireproșabil, s-a pronunțat încă din primele pagini
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
literară, căreia personal nu-i găsesc nici o finalitate mai înaltă. Critica literară duce pe om la periferia lui". Următoarea scrisoare, datată 29 ianuarie 1934, este expediată de la Berlin, unde scriitorul se afla ca bursier Humboldt spre a-și pregăti doctoratul. Epistola cuprinde descrierea vieții pe care o ducea la Berlin, unde este, citez, "divin de leneș", ascultă muzică, se ocupă de Proust și face curte "simultan unor hitleriste, complicându-mă în cele mai ciudate și mai dulci melancolii amoroase". Îi comunică
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
prostește cînd le-am evocat însemnătatea viitoare a radiofoniei în relațiile dintre popoare". Sub unghi artistic, după stilul Secession și Moderne-Style, "conturat și tarabiscotat, de la 1900", după futurismul lui Marinetti, care a trimis Noii Reviste Române "o lungă și apologetică epistolă în chip de mesagiu, care însă n-a convins pe nimeni", după expresionismul ce ar fi fost lansat, de asemenea "fără succes", de Ideea europeană, după "arta neagră" și după jazzul negrilor, "violent și sincopat, zbucnit să-ți taie respirația
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
pentru că el produce texte imperfecte sub povara schimbătorului cotidian, migrînd mereu spre acel text "perfect", cartea, pe care uneori nu ajunge să o scrie niciodată. În plină epocă a freneziei Internetului, cînd un ecran ne poate aduce în fața ochilor de la epistolele cele mai personale pînă la tratate academice sau secrete militare, Updike este unul dintre acei (prea puțini rămași, din păcate) pe care îi bucură mirosul de cerneală proaspătă a paginii de ziar, sau luciul coperții de revistă. Format în echipa
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
crea convingerea că Eminescu a fost destul de reticent la avansurile amoroase ale Veronicăi. Acum, cu cele 93 de scrisori ale lui Eminescu, se vede că această ipoteză e falsă. Decalajul epistolar e, acum, în favoarea Veronicăi. Eminescu i-a scris 108 epistole (eliminînd din calcul cele trei care stau sub semnul "făcăturii" de către Octav Minar), iar Veronica numai 63 scrisori. Raportul acesta, acum răsturnat, modifică multe în judecățile de apreciere. Veronica era o nefericită măritată la 14 ani cu un bărbat mai
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
politic nu-mi da mîna și numai cu acest preț el m-ar fi numit"). Dar înainte de a fi primit postul la Iași, ministrul Urechia demisionează, la 1 august 1882, și proiectul a rămas baltă. Știm din vechiul stoc de epistole ale Veronicăi că ea vorbise cu Emilia Humpel și că aceasta era de acord să-l angajeze pe poet profesor de limba germană la pensionul ei de fete din Iași. Nici acest proiect nu s-a înfăptuit, probabil tot din cauza
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
în secolul trecut și care, din păcate, mai bîntuie de zece ani, în această nesfîrșită perioadă de tranziție. Grădișteanu semnează cu pseudonimul G. Gellianu trei articole în Revista contimporană: Schițe literare. Poezii de N. Georgescu (nr. 1/1875), Comentarii asupra epistolei d-lui G. Dem. Teodorescu despre N. Georgescu (nr. 2/1875), în care descoperea, în manuscrisul trimis redacției, asemănări între lirica poetului dispărut și lirica lui Byron, și articolul Schițe literare. Poesiele d-lui Eminescu (în nr. 3 din 1
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
dureros captivantă, nu doar pentru personaje, ci și pentru cititor. Yvonne și Geoffrey pot intra oricînd în analele unei literaturi a iubirii. Povestea lor e introdusă prin intermediul unei scrisori ce nu fusese expediată niciodată, concepută de Consul pentru Yvonne. O epistolă a disperării și resemnării, pe care o citește un al treilea, în locul destinatarului adevărat, un oarecare M. Laruelle al cărui rol este de narator-conducător al cortegiului de naratori ce deslușesc firele acestei complicate narațiuni. Hîrtia mototolită a scrisorii, scrisul "pe
Alcoolul ca substanță metafizică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17115_a_18440]
-
totuși, bănuiala mea este că Ghica a făcut mai mult decît să conserve, în memorabile imagini, aspecte din viața cotidiană bucureșteană ori muntenească din secolul XIX. El avea, după toate indiciile, o viziune personală asupra acestor lucruri. Și-a scris epistolele relativ tîrziu, la finele deceniului opt și la începutul celui de al noulea, cînd mai erau puțini martori ai evenimentelor și ai oamenilor înfățișați de el. în 1880 se călătorea, evident, altfel de la București la Iași decît înainte de 1848, iar
Secolul lui Ion Ghica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15945_a_17270]
-
lui Saul înțelegem puterea lui Iisus Christos. Din convertirea lui Saul - formidabilul dușman al Bisericii Primare - înțelegem suflul divin și veracitatea Sfintelor Evanghelii. Din convertirea lui Saul, adică din fulgerele cari îi terasează pe paznicii mormîntului. Am citit și recitit epistolele Sf. Apostol Pavel, am revenit asupra Minunii din drumul Damascului, cînd ca profesor de teologie, cînd ca literat. Am tradus, într-o traducere nouă, epistolele Apostolului neamurilor. Am tradus tot Noul Testament și, în colaborare cu temeinicul erudit Vasile Radu, am
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
lui Saul, adică din fulgerele cari îi terasează pe paznicii mormîntului. Am citit și recitit epistolele Sf. Apostol Pavel, am revenit asupra Minunii din drumul Damascului, cînd ca profesor de teologie, cînd ca literat. Am tradus, într-o traducere nouă, epistolele Apostolului neamurilor. Am tradus tot Noul Testament și, în colaborare cu temeinicul erudit Vasile Radu, am tradus întregul Vechi Testament. Acum cîțiva ani, am reluat, după ani și ani de meditație, miraculoasa convertire de la porțile Damascului, într-o serie de noi
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
munte, proprie să te conducă sus, pe vîrful fericit, încununat cu slava Taborului)". Și urmează relatarea, cu referire la exegeți cunoscuți și cu aprecieri personale ca aceea că "diftonul Luca" scriindu-și amintirile proprii, devenite Evanghelie, nu avea cunoștință de epistolele lui Pavel, îi releva unele contradicții ale acestui text-mărturisire, notează, nu fără surprindere, că știința exegetică biblică a întîrziat, straniu, să descifreze înțelesul prigoanei lui Saul, corectîndu-se definitiv asupra vestitei apostrofe christice făcută lui Saul devenit, apoi, Pavel. Și încă
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
bunăoară Contemporanul, i-a refuzat două articole despre C.V. Tudor, după ce îi publicase alte două în care erau "atacați (vorba vine)" N. Manolescu și Laurențiu Ulici. De-ale secolului trecut! Și, în același spirit liberal, revista face loc unei lungi epistole a lui Paul Goma, din decembrie 2000, care, luînd ca punct de pornire alegerile, conține un teribil rechizitoriu. Inculpați? Aproape toți scriitorii români, din țară și din exil, în viață sau nu, care au avut lipsa de inspirație să fie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]