1,082 matches
-
ca o umbră aruncată prelung din lăuntrul insondabil al femeii, asupra lui Rică cel interceptat de mâna ei din meteorica-i trecere. Cum și el era adâncit în reveria la multașteptata smotoceală a Marietei - și cum, la urma urmei, contactul epitelial cu necunoscuta avea loc într-o regiune a trupului mult mai vag individualizată decât chipul - ceea ce urmă fu un eveniment conturat prin suprapunerea unor largi fronturi de undă regurgitate din multiple direcții de cronofaga profunzime. În loc să susțină pasiv și răbdător
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de 50 de necropsii efectuate la pacienți care au suferit de miastenia gravis în 27 de cazuri - peste 50%, au fost descoperite anomalii ale timusului respectiv 10 tumori timice și 17 hiperplazii ale timusului. Este meritul acestuia să arate componența epitelială a celulelor din tumorile timice și să reintroducă denumirea de „thymoma” - timom, introdusă inițial de Grandhomme, în locul celei de sarcom sau carcinom. La acel moment primele timectomii erau deja communicate. Tehnica inițială era cea transcer¬vicală, hiperplazia timică fiind frecvent
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
self” și în respingerea de către organism a structurilor „non-self”. La nivelul timusului, în procesul de maturare imunologică, populații importante de celule de la nivelul măduvei osoase migrează și se transformă în celule T mature, fiind exportate apoi spre periferie. Pe lângă celule epiteliale, macrofage, celule dendritice și o populație mică de limfocite B, la nivelul timusului pot fi găsite și neutrofile, euzinofile și rare celule mioide dispersate dezorganizat. Prezența acestor celule mioide într-un organ cu funcție importantă imunologică explică legătura timus - myasthenia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
largă de tumori solide, în afară de timoame tumori ce pot fi primitive sau metastatice (tabelul 7.4) [5, 10, 38, 44, 60, 61, 78]. Tabelul 7.4 Clasificarea tumorilor timusului (Marchevsky, 1984) A. Tumori de epiteliu timic 1. Benigne - timomul încapsulat - epitelial - limfocitic - mixt: epitelial + limfocitic 2. Maligne a. Timomul invaziv - epitelial - limfocitic - mixt: epitelial + limfocitic b. Carcinomul timic - carcinomul cu celule scuamoase - carcinomul like-limfoepiteliom - carcinom basaloid - carcinom mucoepidermoid - carcinom mixt cu celule mici nediferențiate și celule scuamoase - carcinom sarcomatoid - carcinom cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
solide, în afară de timoame tumori ce pot fi primitive sau metastatice (tabelul 7.4) [5, 10, 38, 44, 60, 61, 78]. Tabelul 7.4 Clasificarea tumorilor timusului (Marchevsky, 1984) A. Tumori de epiteliu timic 1. Benigne - timomul încapsulat - epitelial - limfocitic - mixt: epitelial + limfocitic 2. Maligne a. Timomul invaziv - epitelial - limfocitic - mixt: epitelial + limfocitic b. Carcinomul timic - carcinomul cu celule scuamoase - carcinomul like-limfoepiteliom - carcinom basaloid - carcinom mucoepidermoid - carcinom mixt cu celule mici nediferențiate și celule scuamoase - carcinom sarcomatoid - carcinom cu celule clare - carcinom
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
primitive sau metastatice (tabelul 7.4) [5, 10, 38, 44, 60, 61, 78]. Tabelul 7.4 Clasificarea tumorilor timusului (Marchevsky, 1984) A. Tumori de epiteliu timic 1. Benigne - timomul încapsulat - epitelial - limfocitic - mixt: epitelial + limfocitic 2. Maligne a. Timomul invaziv - epitelial - limfocitic - mixt: epitelial + limfocitic b. Carcinomul timic - carcinomul cu celule scuamoase - carcinomul like-limfoepiteliom - carcinom basaloid - carcinom mucoepidermoid - carcinom mixt cu celule mici nediferențiate și celule scuamoase - carcinom sarcomatoid - carcinom cu celule clare - carcinom nediferențiat B. Tumorile cu origine în celule
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
tabelul 7.4) [5, 10, 38, 44, 60, 61, 78]. Tabelul 7.4 Clasificarea tumorilor timusului (Marchevsky, 1984) A. Tumori de epiteliu timic 1. Benigne - timomul încapsulat - epitelial - limfocitic - mixt: epitelial + limfocitic 2. Maligne a. Timomul invaziv - epitelial - limfocitic - mixt: epitelial + limfocitic b. Carcinomul timic - carcinomul cu celule scuamoase - carcinomul like-limfoepiteliom - carcinom basaloid - carcinom mucoepidermoid - carcinom mixt cu celule mici nediferențiate și celule scuamoase - carcinom sarcomatoid - carcinom cu celule clare - carcinom nediferențiat B. Tumorile cu origine în celule neuroendocrine 1. Carcinoidul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
malign 5. Coriocarcarcinomul 6. Tumorile cu celule germinale combinate D. Tumorile cu origine în celulele limfoide Limfomul malign: Boala Hodgkin, limfomul nehodgkinian E. Tumorile cu origine în țesutul adipos Timolipomul F. Tumorile metastatice în timus TIMOAMELE Date generale Sunt tumorile epiteliale timice cu atipii minime sau fără atipii. Limfocitele găsite intratumoral nu sunt considerate a fi neoplazice. Topografie Sunt localizate în mediastinul anterior 95, dar pot fi găsite și în regiunea cervicală, regiunea hilară pulmonară, parenhimul pulmonar, mediastinul visceral [41], unghiul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
localizate în mediastinul anterior 95, dar pot fi găsite și în regiunea cervicală, regiunea hilară pulmonară, parenhimul pulmonar, mediastinul visceral [41], unghiul cardiofrenic anterior, șanțul paravertebral, peretele traheal (aspect de polip traheal) [78]. Anatomie patologică Toate timoamele derivă din celulele epiteliale timice. Timoamele formate din țesut epitelial pur sunt foarte rare (4%). Majoritatea sunt formate din celule epiteliale și limfocite. Aprecierea malignității este dificilă prin examen histologic. Chirurgul apreciază mai bine caracterul malign prin stabilirea caracterului invaziv al tumorii în trunchiul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
pot fi găsite și în regiunea cervicală, regiunea hilară pulmonară, parenhimul pulmonar, mediastinul visceral [41], unghiul cardiofrenic anterior, șanțul paravertebral, peretele traheal (aspect de polip traheal) [78]. Anatomie patologică Toate timoamele derivă din celulele epiteliale timice. Timoamele formate din țesut epitelial pur sunt foarte rare (4%). Majoritatea sunt formate din celule epiteliale și limfocite. Aprecierea malignității este dificilă prin examen histologic. Chirurgul apreciază mai bine caracterul malign prin stabilirea caracterului invaziv al tumorii în trunchiul venos brahiocefalic stâng, pleură, pericard, pulmon
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
pulmonar, mediastinul visceral [41], unghiul cardiofrenic anterior, șanțul paravertebral, peretele traheal (aspect de polip traheal) [78]. Anatomie patologică Toate timoamele derivă din celulele epiteliale timice. Timoamele formate din țesut epitelial pur sunt foarte rare (4%). Majoritatea sunt formate din celule epiteliale și limfocite. Aprecierea malignității este dificilă prin examen histologic. Chirurgul apreciază mai bine caracterul malign prin stabilirea caracterului invaziv al tumorii în trunchiul venos brahiocefalic stâng, pleură, pericard, pulmon, grăsimea mediastinală. Diagnostic clinic Prezența unui timom poate fi suspectată pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
este redată în tabelul 7.6. Este rezultatul degenerării maligne a neurile-momului (este rară) sau a neurofibromului în neurofibromatoza multiplă (4-29%), rezultând schwanomul malign. Reprezintă 10% din tumorile neurogene la adult. Aspectul microscopic este polimorf (sarcomatos, sau nediferențiat - cu componentă epitelială sau mezenchimală), iar aspectul macroscopic relevă infiltrarea țesuturilor vecine. Rata de supraviețuire la 5 ani este de 35-65%. Tratament Se face excizia chirurgicală în funcție de extensia în canalul medular (absentă sau prezentă). Extensia în canalul medular absentă Se descriu următoarele posibilități
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Frecvența localizării mediastinale este de 1% din toate feocromocitoamele [38, 61, 75]. Macroscopic este o tumoră cu aspect glandular, moale, de culoare brună, foarte vascularizată, iar pleura ce acoperă tumora este de asemenea vascularizată. Microscopic se constată grupuri de celule epiteliale separate de capilare, iar citoplasma celulelor conține numeroase granule. Dintre markerii histologici se pune în evidență synapto-physinsa (marker neuroendocrin), care reacționează cu Ac monoclonali SY 38. Boala poate fi asimptomatică cu descoperire întâmplătoare, sau simptomatică: hipertensiune paroxistică sau persistentă, diabet
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
potența sexuală și imunitatea. Energia specifică din lumina solară care stimulează glanda pituitară se găsește în banda invizibilă ultravioletă. Când soarele pătrunde în ochi, razele ultraviolete acționează asupra unui strat de celule neuroactive extrem de sensibile aflate în retină, numite celule epiteliale, care transmit stimulul razelor ultraviolete prin nervul optic, direct la glanda pituitară. Cunoscut sub numele de sistem „oculo-endocrin”, acest mecanism este absolut esențial pentru funcțiile fiziologice normale din corp, mai ales pentru reacțiile imunitare, deoarece glanda pituitară controlează echilibrul hormonal
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
de sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină concentrată), prin creșterea reabsorbției apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP-mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale tubulare. Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. În caz de ingestie crescută hidrică, nu și salină, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permițând reechilibrarea hidrică, nu numai prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
o dispoziție circulară în bronhii și spiralată în bronhiole și pot produce, prin contracția lor, plisarea mucoasei și închiderea lumenului. Bronhiolele respiratorii și canalele alveolare constituie un teritoriu de tranziție spre alveole. Epiteliul este de tip cubic, iar între celulele epiteliale apar intercalate capilarele subepiteliale. Când diametrul bronhiolelor scade sub 1 mm, dispar cartilajul, glandele sero-mucoase și nodulii limfatici, iar epiteliul devine cubic, cu sau fără cili. Celulele caliciforme scad numeric și dispar spre porțiunile distale. Devin mai abundente celulele neciliate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
structurile ce încep la nivelul bronhiolei respiratorii. La acest nivel, epiteliul cubic devine turtit și lipsit de cili. Alveolele pulmonare au pereți subțiri, construiți dintr-o rețea de capilare sanguine anastomozate, înglobate într-o rețea de reticulină și un înveliș epitelial format din două tipuri de celule: - pneumocite de tip I (membranoase), celule mici, pavimentoase, în număr redus; - pneumocite de tip II (granulare), celule mari, rotunde sau cuboidale, mult mai numeroase, bogate în corpi denși secretori de surfactant pulmonar antiatelectazic. În
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Răspunsurile sunt identice în acidoza metabolică sau respiratorie și mai accentuate dacă se produc la subiectul aflat deja în stare de hipoxie. II.3.3. INERVAȚIA PLĂMÂNULUI Plămânul posedă o inervație vegetativă, implicată în bronhomotricitate, în activitatea secretorie a elementelor epiteliale bronho-pulmonare și în vasomotricitatea circulației pulmonare. Prezența inervației simpatico-parasimpatice de la nivelul epiteliului și musculaturii bronșice va fi prezentată ulterior, la reglarea nervoasă a bronhomotricității. Vasele pulmonare prezintă atât baroreceptori (receptori de întindere), cât și fibre nervoase vegetative aferente și eferente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
plexului mienteric (Auerbach), cât și în teritoriul submucos în cazul plexului Meissner (fig. 104). Primul exercită controlul primar asupra motilității digestive, iar cel de al doilea participă la autoreglarea fluxului sanguin local, sensibilității mucoasei digestive și activității secretorii a celulelor epiteliale. Neuronii ganglionari ai ambelor plexuri enterice activează prin intermediul unei game variate de neurotransmițători (acetilcolină, noradrenalină, serotonină, oxid nitric) și hormoni locali excitatori (VIP, Substanța P, neurotensină) și inhibitori (somatostatin, enkefaline, GIP) ai potențialelor electrice membranare de tip depolarizant sau hiperpolarizant
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
manifestările mecanice ale digestiei bucale. II.4.2.1. Saliva este produsul de secreție al celor trei perechi de glande salivare anexate cavității bucale. Glandele salivare, fiind exocrine, își varsă produșii de secreție la exterior printr-un canal, pe suprafața epitelială a buco-faringelui. Ele prezintă două tipuri principale de celule: seroase, care sunt bogate în depozite de zimogen și a căror secreție este ptialina; mucoase, ce conțin granule de mucinogen, precursorul produsului de secreție - mucina; există și un al treilea tip
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intestinală, ca și conținutul intestinal obținut în cursul digestiei, sunt bogate în enzime. Se pare că puterea enzimatică, multiplă, a sucului este legată de descuamarea celulelor mucoasei. Enzimele intestinale nu sunt eliberate în lumenul tubului digestiv decât odată cu descuamarea celulelor epiteliale. Noile celule migrează treptat de-a lungul membranei bazale spre extremitatea vilozităților de unde sunt eliminate în intestin. Ciclul vital al unei celule epiteliale este de aproximativ 36 de ore. Această primenire a celulelor epiteliale de consolidare sau glandulare este atât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de descuamarea celulelor mucoasei. Enzimele intestinale nu sunt eliberate în lumenul tubului digestiv decât odată cu descuamarea celulelor epiteliale. Noile celule migrează treptat de-a lungul membranei bazale spre extremitatea vilozităților de unde sunt eliminate în intestin. Ciclul vital al unei celule epiteliale este de aproximativ 36 de ore. Această primenire a celulelor epiteliale de consolidare sau glandulare este atât de intensă încât într-o lună, întreaga mucoasă a intestinului subțire poate fi reînnoită. Cum aceste celule descuamate sunt lizate în sucul intestinal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tubului digestiv decât odată cu descuamarea celulelor epiteliale. Noile celule migrează treptat de-a lungul membranei bazale spre extremitatea vilozităților de unde sunt eliminate în intestin. Ciclul vital al unei celule epiteliale este de aproximativ 36 de ore. Această primenire a celulelor epiteliale de consolidare sau glandulare este atât de intensă încât într-o lună, întreaga mucoasă a intestinului subțire poate fi reînnoită. Cum aceste celule descuamate sunt lizate în sucul intestinal, este dificil de a se preciza ce revine în activitatea fermentativă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Cl+) în duetele și canalele interlobulare. Culoarea și compoziția bilei apar diferite în cazul bilei hepatice și al celei veziculare. Spre deosebire de bila hepatică galben-aurie, clară, aproape izotonică și cu pH de 8-8,6, bila veziculară este verde-brună, tulbure din cauza resturilor epiteliale și a sărurilor de calciu și filantă din cauza mucinei; pH-ul ei este cuprins între 7 și 7,6. În vezicula biliară are loc o puternică resorbție a apei, astfel că bila hepatică se concentrează de 8-10 ori. Constituenții principali
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intralobulare ce se varsă în marile canale excretoare - Wirsung și Santorini. Celulele acinoase se disting prin prezența abundentă a granulelor de zimogen, transportate prin exocitoză în duetele pancreatice, și a unui aparat Golgi cu rol esențial în formarea acestora. Celulele epiteliale ale canaliculelor excretoare prezintă activități enzimatice marcante cu rol în secreția hidro-bicarbonatată. Canalul Wirsung străbate transversal pancreasul de la coadă la cap și se varsă în porțiunea a doua a duodenului, cel mai frecvent printr-un orificiu comun cu canalul coledoc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]