433 matches
-
Ajunge în măgurița făcută de noi acum în malul stâng al gârlei Bucov pe plan nr. 9. (În această parcelă s-a găsit lipsă 34 pogoane <cutropite> de arendașii d-nei Proprietărese.) În legătură cu vecinătatea locului bisericii din Bucov, de față cu epitropii bisericii, Gheorghe Nicolau și Gheorghe Ionescu, primul învățător și al doilea comeciant, s-a trasat următorul hotar: <începând din măgura mare din malul stâng al gârlei Bucov, însemnată pe plan cu nr. 1, măgură colț de trei hotare: între delimitații
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
măgura mare din malul stâng al gârlei Bucov, însemnată pe plan cu nr. 1, măgură colț de trei hotare: între delimitații Porcărești, între d-na Irina Câmpineanu și între terenul bisericii Bucov-Adunați, dat în moșia Burdea-Căldăraru; am determinat cu zișii epitropi hotarul pe scursura gârlei Burdea până în punctul însemnat pe plan cu nr. 10 unde am făcut o măguriță, colț de trei hotare, între delimitații Porcărești, între locul bisericii Bucov-Adunați și între delimitații din Burdea-Căldăraru.> În legătură cu vecinătatea moșiei Burdea -Căldăraru, <am
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
25 martie 1945. În anul 1964 s-a consolidat fundația cu beton armat și s-au legat pereții de jur împrejur cu 2 șine de fier,întrucât clădirea era fisurată. În perioada 1998- 2005,cu sprijinul Consiliului Parohial condus de Epitropul Ardeleanu Nicolae, s-a efectuat reparația capitală a Bisericii , s-a realizat cele 100 de trepte , clopotnița și Casa Praznicală. Pictura interioară a fost realizată de pictorul Dumitru Macovei din Moinești, cea din firidele exterioare de pictorul Marcu M. din
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
din urmă a activat înainte de a veni la Șmig în Giacăș și Mediaș. Ca filie a parohiilor din Bratei și apoi din Dârlos, comunitatea evanghelică din Șmig a fost păstorită în perioada interbelică de preoții Michael Orendi și Martin Bucholzer. Epitrop a fost Wilhelm Seiler, iar curator Gustav Müller. Monumentul eroilor din primul și al doilea război mondial din satul Șmig este o cruce comemorativă așezată pe strada principală, în apropierea bisericii ortodoxe Sfântul Petru și Pavel. A fost ridicată în
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
lemn care se află în SF. Altar intitulat ” Pentru veșnica amintire’’ are următorul cuprins: În zilele M.S. regele Carol I, P.S.episcop Iacob Bîrlădeanu a Eparhiei Hușilor, P.C. protopopul Vasile Popa Circ.II Șcheia, fiind preot paroh economul Mihai Lapteș, epitropul Ioan Ramașcanu, Ioan Coman și Cain Anisie, în anul de la Hristos 1930 luna august s-a pus piatra acestui SF.Lăcaș de biserică cu hramul SF.Voevozi care s-a refăcut din nou punîndu-se fundație de piatră. Biserica este considerată
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
Văleni (în ) este un sat în comuna Calatele din județul Cluj, Transilvania, România. În anul 1931, sub arhipăstorirea P.S. Nicolae Ivan, episcopul Clujului, prin jertfă credincioșilor parohiei Văleni, protopop al Huedinului fiind Aurel Munteanu, paroh P.C. Vasile Moldovan, prim epitrop domnul Trif Simion, se dă în folosință biserică nouă, iar în același an cea veche este vândută pe suma de 25000 lei credincioșilor din Aghireșu. În anul 1982 s-a pictat sfanțul lăcaș, în tehnică fresco, arhiepiscop al Vadului, Feleacului
Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/300362_a_301691]
-
credincioșilor din Aghireșu. În anul 1982 s-a pictat sfanțul lăcaș, în tehnică fresco, arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului fiind I.P.S Teofil Herineanu, episcop vicar P.S. Iustinian Chira, protopop al Huedinului Petru Nicolae, paroh P.C. Pușcaș Dorel, prim epitrop domnul Vușcan Mihai, pictură a fost executată de pictorița Ceicu Gabriela Raluca din București. În fața bisericii se înalță o cruce monument, ridicată în memoria eroilor patriei, în anul 2002. Eroi căzuți în primul război mondial: Vlaic Petre, Vlaic Ioan, Vlaic
Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/300362_a_301691]
-
consolideze schitul care începuse să se ruineze, construind în locul bisericuței de lemn o biserică în întregime din piatră. Cu binecuvântarea mitropolitului Iacov Putneanul, biserica a primit un nou hram: “Adormirea Maicii Domnului”. Pe la anul 1755, domnitorul Matei Ghica rânduiește ca epitrop al acestui schit pe biv-vel jignicerul Ștefan Bosie (fiul lui Dimitrie), care fusese epitrop la Biserica „Sf. Spiridon” din Iași și la Biserica Domnească din Târgu Frumos. În anul 1761, domnitorul Ioan Teodor Callimachi (1758-1761) rânduiește ca acest schit să
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
în întregime din piatră. Cu binecuvântarea mitropolitului Iacov Putneanul, biserica a primit un nou hram: “Adormirea Maicii Domnului”. Pe la anul 1755, domnitorul Matei Ghica rânduiește ca epitrop al acestui schit pe biv-vel jignicerul Ștefan Bosie (fiul lui Dimitrie), care fusese epitrop la Biserica „Sf. Spiridon” din Iași și la Biserica Domnească din Târgu Frumos. În anul 1761, domnitorul Ioan Teodor Callimachi (1758-1761) rânduiește ca acest schit să fie spital pentru bolnavii de ciumă, sub purtarea de grijă și ascultarea Mănăstirii „Sf.
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
a VIII-a de la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași atestă că: ""În anul 1761, domnul Ion Theodor Calimah închină Casei Sf. Spiridon, Schitul Măgura Iașilor, care în anul 1734 s-a înființat (...) și că această închinare se face cu învoirea epitropului Schitului, Ștefan Bosie, ca să fie acolo spital de izolare pentru ciumați"".. Au fost construite mai multe case în jurul bisericii pentru a sta ciumații în ele. În hrisoavele domnești, schitul a fost cunoscut sub denumirea de "Schitul Săhăstriei desupra Socolii în
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
1839. Edificiului i se adaugă "tâmpla bisericii", ridicată de Chircol "săpătorul de tâmple". Turnul clopotniței, pe sub care trece Stradă Oltarului, este datat 1879. Între 1904 și 1907 este reconstruită și mărită actuala biserică, prin grijă preotului Chiriac Bidoianul și a epitropilor Ion Procopie Dumitrescu. Edificiul a fost proiectat de arhitectul Paul Petricu, iar lucrările au fost conduse de arhitectul Costin Petrescu. Din această perioadă datează și numeroase piese de mobilier ce poartă efigia Bisericii Sfanțul Silvestru și care sunt executate de
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
arcade sunt susținute de coloane dispuse câte patru pe fiecare parte. Pe prima arcada, cea de la sfanțul altar, se poate citi îndemnul “Sus să avem inimile”. Cele două candelabre, cu coroană regală la partea superioară, sunt executate cu contribuția fostului epitrop Teodor Simeon Puzakoff. Mobilierul - alcătuit din două scaune arhierești, strănile din naos și pronaos, două străni ale cântareților și amvonul - a fost executat sculptorul C.M. Babic din lemn de stejar și este datat 1906. Mozaicul, policrom, ce acoperă întreaga suprafață
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
de 15 mai 1821 pleacă împreună cu fiul său Constantin și nevasta în satul Turcheș din Transilvania (astăzi în municipiul Săcele), unde se stabilește o vreme. Revine la București în toamna anului următor. La 18 aprilie 1825 Ștefan Fănuță este numit epitrop la Departamentul Obștirilor (sau Cutia Milei), împreună cu serdarul Răducanu Trestianu, însă amândoi demisionează în scurtă vreme. La 6 iulie 1827, domnitorul Grigore al IV-lea Ghica numește alți doi boieri în funcție. Pe 23 septembrie același an, domnitorul îl ridică
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
al XVIII-lea, îngropând sub dărâmături pe soția negustorului Ioan Capri, care era proprietarul grădinii în care se afla biserica. Din pietrele acestei biserici, urmașii lui Capri au zidit în 1776 o capelă cu hramul "Sf. Ioan Botezătorul", pentru pomenirea epitropului armean Hovhannes Capri. Această capelă se sprijină de zidul sudic al Bisericii "Sf. Cruce". În 1824 s-a construit în curtea bisericii o clădire unde a funcționat o școală primară armeană cu patru clase. Pe această clădire era amplasată următoarea
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
În anul mântuirei 1907”." Biserica nouă din Pietrari de Sus, construită la 1922, care are urmatoarea inscripție în pisanie: “Această Sf. Biserică Parohială cu hramul Sf.Voievozi s-au clădit din temelie prin stăruința preotului paroh G.Nicolaescu și a epitropilor Toma I.Cazacu, Ioan Popescu și alți enoriași și cu cheltuiala tuturor enoriașilor și alți pioși creștini în al II-lea an de păstorire al P.S. Sale părintelui Episcop D.D. Vartolomeu în anul mântuirei 1922.”" Pictura acestei biserici a fost
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
accident de călărie, înainte de a găsi un cumpărător. Deoarece toți copii săi erau minori la acea vreme, averea este administrată de o epitropie. Cea mai mare parte a averii se află în Țară Românească și era greu de administrat, așa că epitropii moștenitorilor decid să arendeze toate proprietățile. În decembrie 1827, toate averile din Țară Românească, inclusiv hanul, sunt luate în arendă de Dimitrie D. Dedu și Nicolae Alexiu. La 11 ianuarie 1838 are loc un cutremur care afectează destul de serios structura
Hanul Manuc () [Corola-website/Science/302062_a_303391]
-
frumoasa Mariam, și șase copii minori. Deoarece toți copiii săi erau minori la acea vreme, averea sa va fi administrată de o epitropie. Cea mai mare parte a averii se afla în Țara Românească și era greu de administrat, așa că epitropii moștenitorilor decid să arendeze toate proprietățile. În perioada sovietică, in catacombele de sub cele trei biserici (Biserica Armeana, Sf. Constantin si Elena de lângă Circ, Biserica de la Albisoara Lîngă Moara veche) au fost jefuite sculpturile ce indicau direcția in labirinturile subterane a
Manuc Bei () [Corola-website/Science/302608_a_303937]
-
breslelor, armenii erau menționați cu a 12-a companie din București și a 15-a din principat. La 22 septembrie 1820, Alexandru Șuțu Vodă a dat armenilor o Carte domnească de reorganizare a breslei lor, care putea alege, astfel, patru epitropi, aceștia la rîndul lor, alegînd un staroste și împreună "să dea chezășie la Domneasca vistierie, cum că vor răspunde la vreme cuviincioasă dăjdiile, ce vor eși asupra breslei armenilor"; epitropii și starostele vegheau asupra disciplinei din breaslă și făceau dreptate
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
de reorganizare a breslei lor, care putea alege, astfel, patru epitropi, aceștia la rîndul lor, alegînd un staroste și împreună "să dea chezășie la Domneasca vistierie, cum că vor răspunde la vreme cuviincioasă dăjdiile, ce vor eși asupra breslei armenilor"; epitropii și starostele vegheau asupra disciplinei din breaslă și făceau dreptate în cazul unor conflicte între armeni. În 1821, față de 187 breslași români în Capitală, se înregistrau 37 armeni. Era vestit, de pildă, în epocă, starostele brutarilor din București, armeanul Babic
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
contribuția sa la lucrările de redactare. Mare logofăt (octombrie 1831). Țiitor al locului marelui logofăt al justiției (aprilie 1832). Demisionează în februarie 1833. Păstrează în continuare titlul de vornic. Mare logofăt, numit de Kiselev (aprilie 1834). Din 1835, rămâne doar epitrop, în special la Sf. Spiridon și continuă administrarea unor hotărnicii. Este ales epitrop al mănăstirilor moldovene închinate Sf. Mormânt (1837). Opera sa nu a fost prețuită de nimeni pînă la George Călinescu, Ibrăileanu și Iorga bătîndu-și joc de poeziile lui
Costache Conachi () [Corola-website/Science/304254_a_305583]
-
marelui logofăt al justiției (aprilie 1832). Demisionează în februarie 1833. Păstrează în continuare titlul de vornic. Mare logofăt, numit de Kiselev (aprilie 1834). Din 1835, rămâne doar epitrop, în special la Sf. Spiridon și continuă administrarea unor hotărnicii. Este ales epitrop al mănăstirilor moldovene închinate Sf. Mormânt (1837). Opera sa nu a fost prețuită de nimeni pînă la George Călinescu, Ibrăileanu și Iorga bătîndu-și joc de poeziile lui, pe care le citau ca exemple de dulcegării penibile. Circulînd ca populare pînă
Costache Conachi () [Corola-website/Science/304254_a_305583]
-
Vogtei" [fo:ktai], de la titlul demnitarului "Vogt" (în latină "advocatus", echivalentul lui "bailli" din franceză și "bailiff" ori "reeve" din engleză). Acest "advocatus" era un funcționar de stat de origine nobilă și avea atribuția de administrator laic (un fel de "epitrop" sau "efor") al proprietăților bisericești. El beneficia de un procentaj din veniturile agricole, răspundea pentru menținerii ordinii și deținea această funcție numai în perioada de domnie a împăratului care l-a desemnat. Otto a donat Bisericii și latifundii asupra cărora
Otto I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/304412_a_305741]
-
boierul Slăvescu din comuna Baia cu suprafața de 8 fălci de pământ satul fiind până în anul 1880 pe moșia boierului din Baia. Deci secția bisericii este dată în anul 1812 înainte de marea împroprietărire. În anul 1976-1978 preotul Cordus împreună cu inimosul epitrop Ilisei V. Gavril cu foarte mari sacrificii, izgoniți și persecutați fiind, amenințați chiar si cu pușcăria de către șeful securității județului Neamț, Polac au reușit cu ajutorul lui Dumnezeu și al Sfintei Cruci să construiască actuala clopotniță. În anul 1993 se începe
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
Ideea de a ctitori bolnița „Sf. Spiridon” aparține lui Ștefan Bosie în 1743, cu banii primilor donatori numiți epitropi: A.V. Kogălniceanu, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul. În 1754 este ctitorită Biserica Sf. Spiridon din Iași și în jurul ei o bolniță pentru 30-40 bolnavi. În 18 iulie 1755 Matei Ghica recunoaște Epitropia „Sf. Spiridon”, prima atestare documentară aparținând domnitorului
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
dascăli la Academia Mihăileană și apoi la Facultatea de Medicină înființată la 1 decembrie 1879. Așezământul „Sf. Spiridon” cunoaște o nouă organizare în 1860 când trece la Ministerul de Interne și este subordonat medical serviciului medical condus de Carol Davila. Epitropii aleși, Iancu Brănșiteanu și Gh. Cuciureanu, alcătuiesc un nou regulament în 1881 propunând mărirea capacității spitalului de la 140 la 400 paturi având în vedere sporirea numărului de locuitori din Iași la 70.000, ceea ce ar fi revenit un pat la
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]