562 matches
-
îngrijea ca internările bolnavilor să fie suportate de instituțiile care trimeteau pentru internare pe acești bolnavi. În special cu Comisia Interimară a orașului Iași Epitropia a avut neînțelegeri prelungite. Există nenumărate dovezi ale acestui diferend. Alegem spre exemplu una singură: Epitropia ceruse plata unei sume de bani pentru o oarecare Negruți, din lași, la Golia. Președintele Comisiei interimare cu adresa nr. 4959 din 6 mai 1872, se adresează Epitropiei cu referire la pretenția de mai sus în felul următor: "pentru ultimul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
prelungite. Există nenumărate dovezi ale acestui diferend. Alegem spre exemplu una singură: Epitropia ceruse plata unei sume de bani pentru o oarecare Negruți, din lași, la Golia. Președintele Comisiei interimare cu adresa nr. 4959 din 6 mai 1872, se adresează Epitropiei cu referire la pretenția de mai sus în felul următor: "pentru ultimul rezultat la adresa Dv. nr. 1318 am onore a vă răspunde domnilor membri, că primăria, ca și mai înainte va arăta și acum că întrucât Negruți nu vi s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
spre a se interna pe contul ei întrucât nici un articol din legea comunală nu o obligă pentru întreținerea lui, nu se poate satisface cererea ce faceți de a vă plăti bolnavii aflați în filantropia Dv, ss. Prof. T. Maiorescu". Răspunsul Epitropiei este elocvent: "Epitropia a prevăzut de mai înainte că va fi refuzată legala cerere și s-au așteptat chiar a primi un asemenea răspuns pentru că totdeauna când este vorba de satisfacerea Casei aflămu rezistența cea mai absolută și am încercatu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
interna pe contul ei întrucât nici un articol din legea comunală nu o obligă pentru întreținerea lui, nu se poate satisface cererea ce faceți de a vă plăti bolnavii aflați în filantropia Dv, ss. Prof. T. Maiorescu". Răspunsul Epitropiei este elocvent: "Epitropia a prevăzut de mai înainte că va fi refuzată legala cerere și s-au așteptat chiar a primi un asemenea răspuns pentru că totdeauna când este vorba de satisfacerea Casei aflămu rezistența cea mai absolută și am încercatu tocmai a vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai absolută și am încercatu tocmai a vă convinge"(!). Conflictul era cronicizat, cum reiese din multe adrese, și se reflecta asupra bolnavilor care erau cele dintâi victime ale neînțelegerilor. Relativ la spitalizarea bolnavilor în Ospiciul Golia este propus dosarul 562 (Fond Epitropia Generală Sf. Spiridon Iași 1872) care oferă multe aspecte de felul celor arătate mai sus și permite precizarea retrospectivă a modului de rezolvare psihiatrică la Ospiciul Golia, identică de altfel cu aceea de la alte ospicii. Pentru internare se cerea: avizul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
multe aspecte de felul celor arătate mai sus și permite precizarea retrospectivă a modului de rezolvare psihiatrică la Ospiciul Golia, identică de altfel cu aceea de la alte ospicii. Pentru internare se cerea: avizul unei comisii medicale în prezența procurorului; avizul Epitropiei; fixarea unei taxe pentru plată. Aceste condiții s-au aplicat pe parcurs; complicația avea ca scop evitarea internării unor persoane eventual sănătoase. Aprobarea Epitropiei devenise necesară, după cum se exprimă însăși instituția într-un răspuns către dr. I. Felix (care ocupa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
aceea de la alte ospicii. Pentru internare se cerea: avizul unei comisii medicale în prezența procurorului; avizul Epitropiei; fixarea unei taxe pentru plată. Aceste condiții s-au aplicat pe parcurs; complicația avea ca scop evitarea internării unor persoane eventual sănătoase. Aprobarea Epitropiei devenise necesară, după cum se exprimă însăși instituția într-un răspuns către dr. I. Felix (care ocupa funcția de secretar general al Ministerului), "nici nu s-ar putea admite raționa-lmente ca în spitalele Casei Sf. Spiridon fiecare să dispună după placul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
care ocupa funcția de secretar general al Ministerului), "nici nu s-ar putea admite raționa-lmente ca în spitalele Casei Sf. Spiridon fiecare să dispună după placul său fără control și fără știrea administrației". Cu timpul, tutelarea directă a Ospiciului de către Epitropie a devenit tot mai strânsă. Datorită apropierii imediate de Spitalul Sf. Spiridon, Ospiciul servea de staționar pentru cazuri psihice acute, mai greu de rezolvat, fiind primiți chiar și bărbați (pentru 2-3 zile) până la rezolvarea internării la Neamțu. Comisarul de Poliție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de rezolvat, fiind primiți chiar și bărbați (pentru 2-3 zile) până la rezolvarea internării la Neamțu. Comisarul de Poliție, Administrația Municipală sau persoane de vază apelau direct la Golia pentru internarea unor rude scăpate, servitori etc., dacă se bucurau de protecția Epitropiei, care deseori dădea dispoziții în acest sens, trecând peste prevederile legale și fără nici un fel de comisie medico-psihiatrică. În acest fel se internau servitori bătrâni din unele case boierești ale Iașului, alienați care compromiteau anumite familii nobile ca și unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sursă pe care am putut-o utiliza a fost un dosar care figurează la Arhivele Statului Iași, care relatează despre o revizie generală a ospiciului care a avut loc în luna ianuarie 1869. Cu totul sumar, în Fondul Arhivistic al Epitropiei se mai prevede că în 1866 "Ospiciul de Alienate de la Mănăstirea Adam" a trecut în Fondul Epitropiei. Dosarul de revizie rămâne deci singura sursă mai importantă care ne poate transmite unele imagini despre acest obscur ospiciu. Documentul, cuprinzând un număr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
care relatează despre o revizie generală a ospiciului care a avut loc în luna ianuarie 1869. Cu totul sumar, în Fondul Arhivistic al Epitropiei se mai prevede că în 1866 "Ospiciul de Alienate de la Mănăstirea Adam" a trecut în Fondul Epitropiei. Dosarul de revizie rămâne deci singura sursă mai importantă care ne poate transmite unele imagini despre acest obscur ospiciu. Documentul, cuprinzând un număr de 26 de pagini, poartă denumirea de "revizia făcută bolniței de esaltați de la Sf. Mănăstire Adam" și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
asupra rolului deținut de mănăstire în organizarea instituției. Împrejurările reviziei sunt determinate de decesul subit al medicului ospiciului, care deținea și funcția administrativă, de director, dr. Constantin Lăjescu. Murind, dr. Lăjescu lăsase mai multe conturi nerezolvate. Această situație a determinat Epitropia să dispună o riguroasă revizie care, se pare, ar fi fost în realitate o anchetă contabilă foarte exigentă. Revizia a fost făcută de doctorii C. Lupu din Galați și E. Codrescu din Bârlad, primul în calitate de Epitrop, cel de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ori ca medic administrator. Din document reiese că timp de 5 ani a fost unicul medic al Ospiciului Adam. Directorul decedat lăsase ospiciul cu "serviciul medical precum și promta curățenie și lengiul edeficiului într-o stare mai mult decât satisfăcătoare", încât Epitropia de Galați menționează că: "a dovedit principiul de prosperitate nu numai ca medic și ca administrator, dar și ca bun creștin și bun român care în privința umanității a dat tot concursul maladiilor (sic) infirmi găzduiți de atâția zeci de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
reviziilor starea imobilelor era proastă. Epitropul Lupu menționează că: "terenul și binaua acelui ospiciu din toate puncturile de vedere nu sunt și nu pot fi în condițiile cerute pentru un asemenea stabiliment". El propune chiar sistarea oricărei alocări bugetare "până ce Epitropia nu va lua o decizie pentru că nici sumili (sic) ce se cheltuiesc să nu fie infractuoase și maladi care se curarisesc acolo să poată dobândi adevăratul și neapăratul azil". Din raport rezultă că erau mai mult de 8 încăperi "cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
la Ospiciul Adam. Recapitulând puținele date pe care le avem despre Ospiciul de femei alienate de la mănăstirea Adam, desprindem câteva fapte: mai întâi vechimea acestui ospiciu organizat, desigur, de către mănăstire cu mult înainte de 1866, când a fost trecut sub administrația Epitropiei Sf. Spiridon. Este caracteristică pentru vechimea acestei instituții existența unui sigiliu, pomenit de revizori ca existent în inventarul ospiciului printre obiectele de la cancelarie și denumit ca "sigiliu al stabilimentului din 1833". Cum nu putem fixa data de început a existenței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Ospiciul Galata este situat în imediata apropiere a Mănăstirii Galata, dar această apropiere nu are nici o semnificație, deoarece între mănăstire și ospiciu nu au existat niciodată alte relații decât cele de vecinătate. De la început, ospiciul a fost pus sub administrația Epitropiei Generale a Casei Sf. Spiridon. Nici casele în care s-a instalat Ospiciul, aparținând familiei Mavrogheni, nu au avut nimic comun cu mănăstirea Galata. În Arhivele Statului din Iași aflăm (Tr. 1884 Act embatic, 1861, iulie 5) doar următoarele: "Casele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
răposatei vornicese Ruxandra Mavrogheni aflate în apropierea mănăstirii Galata, închinată Sf. Mormânt, au fost cumpărate de ocârmuire prin Departamentul Bisericesc de la vornicul Petru Mavrogheni, fiul răposatei, spre fondarea unui ospiciu de bătrâni neputincioși; s-au dat sub administrația acestei generale Epitropii a Casei ospitalului din mănăstirea Sf. Spiridon". Locul pitoresc în care se află construcția ospiciului, de unde se vedea întreaga panoramă a orașului, a constituit, după cum ne informează N. Bogdan în "Orașul Iași", un obișnuit loc de recreare, înainte de înființarea Grădinii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
l-a avut instituția. Dintre acestea menționăm doar unul singur, mai semnificativ. Ne referim la un raport al Prefectului de Iași (din 11.XI.1870) către Ministerul Trebilor din Năuntru a Moldovei (46), prin care se plânge de faptul că Epitropia Casei Mănăstirei Sfântului Spiridon refuză de a primi bolnavi incurabili alienați la ospițiile sale, întrebând: "Apoi Onoratul Ministeriu să binevoiască a da dezlegare ce măsură trebuie a lua Prefectura căci un altu Ospițiu unde se și poată trimite câtu însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Sfântului Spiridon refuză de a primi bolnavi incurabili alienați la ospițiile sale, întrebând: "Apoi Onoratul Ministeriu să binevoiască a da dezlegare ce măsură trebuie a lua Prefectura căci un altu Ospițiu unde se și poată trimite câtu însă pentru propunerea Epitropiei că i s-au trimisu o femeie lipsă de minte și cu apoplexie este adevăratu, daru unde trebuie trimisă, când totul sub a ei administrare este dată Ospiciul destinatu pentru smintiți la minte? Precum Onoratu Ministeriu constatează prin Ofițiu nr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
uliți acum cu răceala de față, în o noapte sau două ar fi devenitu un cadavru". Prefectul încheie: "de aceia daru Prefectura neavând unde plasa pe asemenea nenorociți până la dezlegarea mijlocită a se da, cu toate rezoanele ce-și dă Epitropia, totu ei se va trimite" (ss. indescifrabil). Dr. Cihac, la care a ajuns spre rezolvare acest diferent a scris în rezoluția sa (nr. 28472): "Epitropia nu are nici un cuvânt de a refuza primirea unor asemenea bolnavi având un inadins hospițiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pe asemenea nenorociți până la dezlegarea mijlocită a se da, cu toate rezoanele ce-și dă Epitropia, totu ei se va trimite" (ss. indescifrabil). Dr. Cihac, la care a ajuns spre rezolvare acest diferent a scris în rezoluția sa (nr. 28472): "Epitropia nu are nici un cuvânt de a refuza primirea unor asemenea bolnavi având un inadins hospițiu înființat de fostul Domn Gr. Ghica pentru acest sfârșit". Acest ospiciu era, desigur, Galata. Rezultă de aici că, încă cu peste un veac în urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
condițiile amintite, istoria bolilor mintale în Moldova se suprapune, până la un punct, cu istoria penitenciarelor, într-adevăr, unele instituții de asistență corecțională, de resortul psihiatriei, pot fi identificate retrospectiv numai prin această filieră. Ele nu aveau nici o relație oficială cu Epitropia sau cu oficialitatea sanitară, în optica timpului predominând calitatea de inculpat, înaintea aceleia de bolnav psihic. Astfel de unități existau la Dobrovăț-Vaslui, Bisericani-Neamț, Pângărat-Neamț, Orgoești Tutova-Vaslui. Aceste instituții aveau un scop corecțional și adăposteau vagabonzi și alți declasați, deci o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
41. Tr. 1434, op. 1634, dos. 85, f. 2. 42. Tr. 1767, op. 1797, dos. 7, f. 171. 43. Tr. 1757, op. 2005, dos. 447, f. 5. 44. Tr. 1757, op. 2005, dos. 447, f. 41 și 62. 45. Fond Epitropie Generală Sf. Spiridon Iași, dos. 31/1830. 46. Tr. 1434, op. 1634, dos. 552. 47. Fond Secretariatul de Stat, dos. 82. 48. Colecția Documente, 428/102 și 103. 49. Tr 1757, op. 2005, dos. 92, f. 110, 147. 50. Tr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de Stat al Moldovei dos. 1958, f. 11. 6) Arh. St. Iași, fond Mitropolia Moldovei și a Sucevei 6, 1847, f. 2. 7) Arh. St. Iași, fond Secretariatul de Stat al Moldovei, 1853, f. 4. 8) Arh. St. Iași foind Epitropie Generală a Spit. Sf. Spiridon, dos. 93, f. 9. 9) V. Rășcanu, Gh. Gh. Năstase, S. Bârsan și Gh. Băileanu, Istoricul Spitalului orășenesc Iași, Editura Medicală, București, 1956, p. 329. 10) Arh. St. Iași, 1567, 155/1856. 11) Ibidem. 12
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
lovit în realizarea școlii sale de opacitatea cercurilor medicale ieșene, foarte alarmate de posibilitatea concurenței care s-ai ivi odată cu apariția unor absolvenți medici, carte ar contraveni intereselor lor. Erau peste patruzeci de medici la Iași care găseau în puternica Epitropie un aliat solid care organizează contra școlii un sabotaj sistematic. Se declanșează o campanie de presă care determină o opinie publică adversă. Protecția Domnului și aceea, foarte energică, a lui Kogălniceanu se dovedesc insuficiente. Interesele de clan, amestecate cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]