562 matches
-
înființarea Oficiului Național al invalizilor, orfanilor și văduvelor de razboiu (I.O.V.), legea pentru scutirea de impozite a unor instituțiuni de asistență spitaliceasca, publicată în Monitorul Oficial Nr. 301 din 28 Decemvrie 1931, (Eforia Spitalelor civile, Epitropia Așezămintelor Brancovenesti, Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon din Iași, etc.), legea pentru administrarea bunurilor statului din 1929, legea pentru scutirea de impozite a Fabricii de lumanari bisericești din Chișinău, publicată în Monitorul Oficial Nr. 119 din 2 Iunie 1927, legile de organizare ale Societăților
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
și investiți cu puterile prevăzute de codul și procedura penală, cu privire la delictele și contravențiile la legile și regulamentele pescuitului și exploatării apelor țării. Capitolul 5 Pescarii Articolul 17 Nimeni nu poate pescui în apele și bălțile Statului, județelor, comunelor și epitropiei liceului Bolgrad, daca nu posedă o autorizație de pescuit. Autorizația de pescuit se dă de administrațiile exterioare, cu aprobarea comisiunii regionale respective și cu drept de apel la consiliu, pentru fiecare pescar în parte, pe termen de 5 ani, cu
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
de 15 zile dela comunicare pentru cei lipsa și dela pronunțare pentru cei prezenți. Articolul 31 Dispozițiunile prevăzute în acest capitol dela art. 17 pînă la 29 inclusiv se aplică numai pescuitului în apele și bălțile Statului, județelor, comunelor și epitropiei liceului Bolgrad. Capitolul 6 Comisii regionale Articolul 32 În cuprinsul fiecărei administrații de pescărie și la sediul ei funcționează o comisie regională, compusă din administratorul respectiv al pescăriilor, dintr-un reprezentant al proprietarilor de bălti și al cooperativelor de pescari
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
dela 10.000 pînă la 100.000 lei. Autorizația se retrage de asemenea dacă cherhanaua a fost închiriată sau vândută fără prealabilă aprobare a consiliului. Capitolul 8 Exploatarea Articolul 37 Bălțile, apele, stufăriile și pamantul proprietatea Statului, județelor, comunelor și epitropiei liceului Bolgrad, din regiunile inundabile ale fluviilor și râurilor țării, se exploatează în regie și prin arendare. Articolul 38 Exploatarea în regie a bălților și apelor se face: a) La început pentru toate bălțile, pînă cînd producția lor devine normală
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
Mitropolitul Anastase Crimca. Ulterior, s-au înființat și alte bolnițe-spital la Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Secu (Bolnița lui Paisie). Un moment important în asistența medicală și viața așezămintelor spitalicești este înființarea în 1757 a Spitalului “Sfântul Spiridon” din Iași, a cărui Epitropie s-a întins și peste Ținutul Vasluiului. Dacă ne referim, în continuare, la medicii străini de la curțile domnești, facem precizarea că erau puțini, pregătiți foarte bine la Facultățile de Medicină din Italia și Austria și bine plătiți. La curtea lui
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
că și Elena Șubin, proprietara târgului Vaslui, a donat spitalului, fondat de postelnicul Dimitrie Drăghici, suma de 1000 galbeni pe care acesta primindu-i pentru nerășluire, ca fondator pe viitor, i-am și depus astăzi la 13 august în generala epitropiei spitalului central Sf. Spiridon, spre a se primi de la ea legiuita dobândă, ca să poată ajuta spitalul din Vaslui. Chiar de la început așezământul se afla pe marginea de apus a orașului și mai era cunoscut sub numele de “casă ospitalicească”. Până în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Dimitrie Drăghici în anul 1849, ca spital particular numit și Spitalul lui Drăghici sau „casă ospitalicească”. Clădirea se afla pe marginea unui deal, în partea de apus a orașului Vaslui, locul fiind proprietatea Elenei Șubin, născută Ghica, proprietara orașului. În “ Epitropia Generală a Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași” se menționează că spitalul Vaslui a fost înființat de către aga Dimitrie Drăghici în anul 1851 (pagina 301). Spitalul a fost subvenționat de Epitropia Generală Sf. Spiridon din Iași până la reforma sanitară din
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
fiind proprietatea Elenei Șubin, născută Ghica, proprietara orașului. În “ Epitropia Generală a Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași” se menționează că spitalul Vaslui a fost înființat de către aga Dimitrie Drăghici în anul 1851 (pagina 301). Spitalul a fost subvenționat de Epitropia Generală Sf. Spiridon din Iași până la reforma sanitară din 1948. Din actul de fondare și din documentele publicate de istoricul Gheorghe Ghibănescu, reiese că spitalul a început să se construiască în anul 1851 (1862), după ce s-au dărâmat toate clădirile
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
naționalitate sau religie. În celelalte articole ale actului de fondațiune se prevede cum vor decurge ședințele, cum se vor lua hotărârile, cum se va face primirea bolnavilor, precum și alte probleme privind numărul de posturi, veniturile și cheltuielile, bugetul anual etc. Epitropia Spitalului Drăghici a funcționat timp de aproape 100 de ani, până în anul 1948. Documentele și presa vremii semnalează și unele procese ale Spitalului. La aproape două decenii de la înființare, în anul 1872, se judecă celebrul proces de 60.000 de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
menționăm și faptul că în fruntea orașului se afla, în calitate de primar, la început de secol, doctorul Constantin Scarlat, iar ca prefect era doctorul Nicolae Radovici (1907), oameni care au susținut și contribuit la dezvoltarea Spitalului ''Dimitrie Drăghici'', făcând parte din Epitropie, conform testamentului ctitorului. Întrucât clădirea nu mai corespundea cerințelor unui spital, Epitropia solicită expertiza unei comisii tehnico-sanitare care, prin procesul-verbal din 1907, opinează pentru dărâmarea acesteia, ca fiind improprie, dând avizul reclădirii ei integrale. Față de acest aviz, s-a trecut
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
început de secol, doctorul Constantin Scarlat, iar ca prefect era doctorul Nicolae Radovici (1907), oameni care au susținut și contribuit la dezvoltarea Spitalului ''Dimitrie Drăghici'', făcând parte din Epitropie, conform testamentului ctitorului. Întrucât clădirea nu mai corespundea cerințelor unui spital, Epitropia solicită expertiza unei comisii tehnico-sanitare care, prin procesul-verbal din 1907, opinează pentru dărâmarea acesteia, ca fiind improprie, dând avizul reclădirii ei integrale. Față de acest aviz, s-a trecut la reclădirea din temelii a spitalului, între anii 1908-1909, cu un număr
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
până la sacrificiu profesiunii de ajutorare a acelor aflați în suferință. După reclădirea Spitalului, doctorul Jack Ungar a redactat, în anul 1910, un "Regulament pentru administrarea așezământului Spitalului lui Drăghici din Vaslui" (tipărit la Tipografia Letcae din Huși). Potrivit acestui Regulament, Epitropia se compunea din: prefectul județului, președintele tribunalului, un delegat al moștenitorilor Elenei Șubin. Regulamentul amintit reia unele articole din actul de fondație al lui Dimitrie Drăghici, articole care prevăd numărul medicilor pe secții, atribuțiile acestora, atribuțiile directorului, administrația spitalului, primirea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
1910, generalul Prezan a oferit din propria moșie 34 ha, 7187 metri pătrați pentru islazul comunal. Pe lista proprietăților ce făceau obiectul exproprierii, conform Decretuluilege din decembrie 1918, erau moșiile generalului Constantin Prezan, a lui Ion și Gheorghe Vidrașcu, a Epitropiei, ,,Sf. Spiridon”: moșia Schinetea a generalului Prezan: 399,069 ha, din care 341,68 teren arabil și 58,01 fânaț; moșia Vovriești a lui Ion și Gheorghe Vidrașcu: 132 ha din care 90 teren arabil, 10 ha imaș, 26 fânaț
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
Schinetea a generalului Prezan: 399,069 ha, din care 341,68 teren arabil și 58,01 fânaț; moșia Vovriești a lui Ion și Gheorghe Vidrașcu: 132 ha din care 90 teren arabil, 10 ha imaș, 26 fânaț; moșia Dumești a Epitropiei ,,Sf.Spiridon” din Iași: 1399, 69 ha, din care 1132,51 teren arabil, 23,62 imaș, 243,39 fânaț. Cei împroprietăriți erau țărani din Schinetea, Valea Mare, Dumeștii Vechi, conform listei Comitetului de Ocol al Circumscripției Țibănești, 41 președinte Ioan
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
dat peste un nepot al crâșmarului, la care am descoperit documente vechi originale, cu traducerea alaturată, din care am aflat că Hlincea s a numit cândva „Nebuna”. Iată un fragment dintr-un „Jurnal” (procesverbal n.n.) întocmit la 26 septemvrie 1841: „Epitropia Sfântului Mormânt din Moldavia au ascultat jalba văduvii Mariei ce au fost soție mortului Iordache Harabagibașa...în cuprindere că: în vreme ciumii urmate la anul 1829 scoțându-să molipsiții de ciumă în viea ei spre aerisire i s-ar fi stricat
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
însă, de a ajunge pe creasta dealului, să vedem ce biserică este cea aflată la margine de cimitir, în dreapta noastră. Este vorba de biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel. La începuturile ei era o capelă pentru prohodirea morților din bolnițele Epitropiei Sf. Spiridon. Actuala biserică a fost edificată într-o perioadă lungă de timp (1803-1925). Printre ctitori sunt amintiți: Mihail Sturza, Cantacuzino-Pașcanu, Alexandru Moruzi și Mitropolitul Veniamin Costachi. De aici înainte, urmăm șoseaua spre Aroneanu, care ne apare ca o curea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
p. 5). Conform Elenei Zamfir, anul 1775 reprezintă, odată cu apariția primei legi de protecție a copilului, începutul asistenței sociale moderne în spațiul românesc. De asemenea, "alături de breslele de calici și mănăstirile-spital pentru săraci, bolnavi și străini, apar Cutia Milei, Orfsnotrofia, Epitropia Sărmanilor Evgheniți. Funcționarea acestora din urmă a fost recunoscută și reglementată de Regulamentele Organice, astfel încât nu ni se pare deplasat să le considerăm embrionul asistenței sociale moderne românești" (Livadă-Cadeschi, 2001, pp. 236-237). "Treptat, activitățile de ocrotire socială cu caracter civic-religios
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în mediul rural sau ca ucenici la oraș. "Copiii orfani erau înfiați sau găzduiți pentru hrană sau creștere, primind ceea ce astăzi am putea numi asistență maternală, numai cu acordul Comisiei Epitropicești. Persoanele cărora le erau încredințați copiii orfani de Obșteasca Epitropie erau obligați să ajute copilul respectiv să ajungă "cinstit și vrednic" și să le dea "creștere după a lor stare", ceea ce însemna hrană, îmbrăcăminte, "căutare de boală" și educație. Persoanele sau familiile cărora li se încredințau acești copii primeau bani
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
23 septembrie 1935. La vremea respectivă, tanti Dida era asistent universitar la Facultatea de Medicină din Iași, medic profesor la Școala Profesională a Reuniunii Femeilor Române, medic la manufactura RMS (de tutun) și profesor medic la Școala de Moașe a Epitropiei Sf. Spiridon Iași. Documentul trimis în fotocopie era o înștiințare către tanti Dida că, în condițiile Decretului Lege Nr. 2420/1934, articolul 2, aliniat b, Lege publicată în „Monitorul Oficial” nr. 92 din 18 aprilie 1935, putea să cumuleze salarii
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
școlilor generale,în anul de învățământ 1893-1894 pentru comuna Hudești din județul Dorohoi se arătau următoarele: Hudeștii-Mari cu 5 cătune:Alba, Bașeu, Lupeni, Concești și Vatra. Prima școală este la Lupeni. Există din 1865. Localul este proprietatea comunei, clădit de epitropia numită prin testamentul răposatului Iordache Costache BoldurLățescu. E de cărămidă cu temelie de piatră, bun, încăpător, la loc sănătos și la îndemâna copiilor. Are două săli(9,30 x 6,50x3,35 și 9,30 x 6,50 x 3,34
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
emancipați, cât și din anuala dare de trei sute de galbeni, las spre înzestrarea ei și vor fi asigurați pentru totdeauna din fondul moșiei Hudești. Fondația aceasta să fie veșnică, pentru pomenirea mea și a neamului meu. Primăria Hudeștii-Mari luând îndatoririle Epitropiei prin înalt Decret Regal în ce privește biserica și școala, intervine cu adresa nr.317 din 16 aprilie 1881 către Protoierie și cere și un profesor special pentru un curs de muzică vocală bisericească, fixându-i salar de 150 lei lunar ca să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
al Porții. În raportul lui Talleyrand către Napoleon I, din martie 1806, citim: Aceste țări sunt ocârmuite de doi domni greci, tributari ai sultanului, dar care sunt deprinși a ceda presiunii rușilor de când această putere și-a însușit dreptul de epitropie asupra acestor provincii, prin actul ei de mijlocire de la 1802. Facțiunile deosebite, cu care sunt însărcinați acești domni, consistă în datoria de a informa Poarta despre evenimentele politice ale Europei. Această misiune le dă asupra Divanului o influență însemnată, care
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sau acei ale căror interese și ambiții personale nu fuseseră mulțumite. Rukman primise ca instrucțiune să se poarte față de Domn în chip mult mai inchizitorial și mai poruncitor decât Minciaky. ... (Ghica) era foarte puțin mulțumit și oareșcum umilit de noua epitropie sub care era să fie pus. Ar cere prea mult timp să intru în explicarea câtorva fapte care au dat loc la întâiele observații (remontrances) ale noului consul general al Rusiei. Cel mai însemnat este privitor la afacerea unui tribunal
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Românești... este una din cele mai extraordinare ce s-a văzut vreodată. Este lucru neauzit ca un Domn, învestit cu o putere suverană, deoarece poate semna condamnări la moarte, să se găsească necontenit și oareșcum pentru toate actele sale, sub epitropia agentului unei puteri vecine, fără ca să se poată lămuri bine în ce intenție și în ce scop se exercitează această cenzură. Un agent activ, pătruns de instrucțiile lui, al căror spirit mai esențial, mai însemnat, trebuie să fie de a
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și marele Sinod ca nimic de acum înainte, nici episcop, nici cleric, nici monah, să poată moșii să-și închirieze sau a se băga pe sineși în lumești ocârmuiri de lucruri. Afară numai dacă legi s-ar chema la neapărată epitropie a celor nevârstnici sau episcopul cetății i-ar rândui să poarte grijă de lucruri bisericești, sau de orfani, sau de văduve fără purtări de grijă și de fețe ce mai ales au trebuință de bisericescul ajutor, pentru frica lui Dumnezeu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]