501 matches
-
experimentală și coruptă, propagata de Bacon, de Newton sau de Locke, este abandonată în favoarea celei dintâi. Ultimul vers din Night the Ninth nu poate ascunde tonul optimist adoptat de eul creator, constituind, în opinia mea, cheia retorica și epigraful întregului epos: "The dark Religions are departed & sweet Science reigns" (E: 407). Această formulă reiterează, într-un ecou involuntar, firește, credința lui Schleiermacher în caracterul esențialmente omonim al științei și al cunoașterii vizionare: "Știință adevărată este viziune completă" (1958, p. 39). Wilkie
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
creatorul propriu-zis al acestuia. Într-o schemă carteziana, el dobândește ipostază de res cogitans și, de vreme ce acțiunea este filtrată constant de privirea să omniprezentă, trebuie să facă loc, la nivelul textului, manifestărilor exterioare ale lui Milton (eroul de facto al eposului), care joacă rolul de cogitatum: "Los stood în that fierce glowing fire; & he also stoop'd down / And bound my sandals on în Udan-Adan; trembling I stood / Exceedingly with fear & terror, standing în the Vale / Of Lambeth: but he kissed
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
burgheze ipocrite. Având în prim-plan tribulațiile spirituale parcurse de două personae poetice, Milton și Los/Blake, și oferind reflecții profunde asupra naturii artei, Milton este, în opinia mea, un manifest estetic, formulat în apărarea autonomiei procesului de creație 198. Epos-ul blakean constituie o pledoarie pentru imaginația dezlănțuita, ca și o apologie a inspirației reale, fiindcă acestea sunt facultățile care stau la baza tuturor manifestărilor artistice. În A Descriptive Catalogue (1809), text redactat că introducere la o expoziție extrem de importantă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Madness / Cast on the Inspired, by the tame high finisher of paltry Blots, / Indefinite, or paltry Rhymes, or paltry Harmonies" (E: 142). Soluția finală este cea oferită de Parousia sau de Judecată de Apoi (acesta este și motivul pentru care eposul se încheie în această notă), care reprezintă actul definitiv al lui Christos de la sfârșitul timpului. Precum sugerează eul creator, Generarea trebuie înlocuită cu Regenerarea, dar transferul autorității ontologice de la estetic la religios va constitui tema eposului Jerusalem: "These are the
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și motivul pentru care eposul se încheie în această notă), care reprezintă actul definitiv al lui Christos de la sfârșitul timpului. Precum sugerează eul creator, Generarea trebuie înlocuită cu Regenerarea, dar transferul autorității ontologice de la estetic la religios va constitui tema eposului Jerusalem: "These are the Sexual Garments, the Abomination of Desolation / Hiding the Human Lineaments aș with an Ark & Curtains / Which Jesus rent: & now shall wholly purge away with Fire / Till Generation is swallowd up în Regeneration" (E: 142-143). Chiar dacă nu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
trei clase de viziuni, întocmai celor trei niveluri de semnificație, sunt reconstruite în interiorul celei de-a patra, iar cercul se închide (libertatea socială, traversând crize de factură metafizica și estetică, este reorganizata, pe o treaptă superioară, ca libertate spirituală). Întregul epos narează sacrificiul de sine al lui Albion (anihilarea sacra a ego-ului grosier este simbolizata de respingerea lui Satan) și refacerea stării de unitate primordială a tuturor ființelor. Trebuie să semnalez, aici, metaforă elaborată care descrie Golgonooza, Orașul Artei și al
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și musulmanii, cu chipurile întoarse spre răsărit, așteaptă venirea prințului lui Iezechiel că Mahdi sau Mesia" (Peters, 1995, p. 34). Împingând analiză mai departe, aș putea spune ca Golgonooza ar putea fi interpretată în termenii unei metafore textuale totalizatoare a eposului Jerusalem. Pe de o parte, poemul cuprinde patru capitole, fiecare deschis către celălalt, care reflectă, specular, organizarea celor patru porți ale orașului, iar, pe de altă parte, el este un text consacrat creației și redempțiunii spirituale, ceea ce reiterează funcțiile primare
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
176). Una dintre cele mai evidente dificultăți rezidă în limbajul poetic însuși, care este, potrivit lui David Wagenknecht, "nu doar complex și bogat, ci și extraordinar de dens și de esențializat" (1973, p. 258). Wagenknecht subliniază că, măcar în contextul acestui epos, "limbajul este (subl. în text, n.m.), în proporție excepțională, forma" (1973, p. 258). Corolarul meu ar fi acela că obsesia blakeană în privința semanticii iluminate înaltă limba engleză la proporțiile unui idiom șui generis, apt de a suprima, pe alocuri, esteticul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
aș în Ancient Time / For lo! The Night of Death is past and the Eternal Day / Appears upon our Hills: Awake Jerusalem, and come away" (E: 256). Panoramă subsecventa a umanității cvadruple constituie o reificare a ideii principale prezente în epos, vizând formă vizionara absolută. Eul creator sugerează că, odată ce simțurile sunt purificate prin abluțiuni spirituale, ele capătă acces la forma ontologica supremă, aptă de a reda realitatea în maniera împătrita. Metaforă exprimând "haosul întunecat" implică, printr-o rețea subtilă de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
științifică. 4 Un astfel de mesaj este cel privitor la unitatea esențială a tuturor componentelor realului, recuperate sub auspiciile corporale și spirituale ale lui Christos. 5 Indicațiile bibliografice complete se găsesc, firește, în secțiunea finală, plasată după Concluzie. 6 În eposul Milton, poetul se identifică, din punct de vedere ontologic, cu personajul central, Los. Pentru detalii suplimentare, cf. infra. 7 Toate citatele din opera lui Blake, inclusiv din scrisori și din marginalia, vor fi oferite în limba engleză, cu respectarea minuțioasa
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
menționat explicit numele traducătorului, traducerea respectivelor pasaje îmi aparține. 8 Am în vedere mai ales formulă lui Leopold Damrosch, Jr., potrivit căreia "artă lui Blake este în mod fundamental conceptuală", (1980, p. 118). 9 Atrag atenția asupra "mantrei" Bardului din eposul Milton, repetată de nu mai puțin de șase ori în Book the First: cuvântul sau se presupune a fi salvarea noastră (E: 96, E: 98, E: 100, E: 101, E: 102, E: 105). 10 În tratatul sentențios-aforistic The Marriage of
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Patronul artistului englez fusese mănat, fără îndoială, de un scop generos: acela de a-și ajuta protejatul, care avea probleme financiare grave la acea dată. Totuși, din cauza acestor sarcini mărunte, lui Blake i-a fost imposibil să mai termine ambițiosul epos The Four Zoas. 38 Pentru mai multe amănunte, cf. Damon, 1988, pp. 246-54. 39 Pentru detalii suplimentare, cf. Frye, 1990, pp. 338-339 et passim. 40 Cf. E: 116-17. 41 Acest lucru poate surveni ca urmare a pasiunii pentru dialectica nutrita
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ironie aristofanica la Blake. 87 Ahearn discuta pasajul în termenii unui "atac puternic asupra a ceea ce Blake prezintă drept o formă foarte distructiva de religie" (1996, p. 21). 88 Faptul că scrisoarea lui Blake către Butts se referă la compoziția eposului Milton este conjectura lui Damon (pentru mai multe amănunte, cf. Damon, 1988, p. 275). Totuși, în prefață eposului Jerusalem, intitulat To the Public, Blake scrie: "After my three years slumber on the banks of the Ocean, I again display my
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
drept o formă foarte distructiva de religie" (1996, p. 21). 88 Faptul că scrisoarea lui Blake către Butts se referă la compoziția eposului Milton este conjectura lui Damon (pentru mai multe amănunte, cf. Damon, 1988, p. 275). Totuși, în prefață eposului Jerusalem, intitulat To the Public, Blake scrie: "After my three years slumber on the banks of the Ocean, I again display my Giant forms to the Public [...]" (E: 145). În epistola discutată mai sus, poetul utilizează aceeași sintagma: "none can
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
doar două erau terminate până în jurul lui 1808. Restul materialului pare să fi fost transferat către poemul mai lung, Jerusalem, încheiat în preajma lui 1818" (55). Totuși, problema acelui "somn de trei ani de pe malurile Oceanului" ca element catalizator pentru compoziția eposului Milton sau a eposului Jerusalem rămâne, în contextul poiețicii blakeene, o chestiune deschisă. 89 Pentru o prezentare mai tehnică a gravurii în relief, cf. Dabundo, 1992, p. 33. Câteva detalii semnificative se găsesc în partea a treia a cercetării mele
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
până în jurul lui 1808. Restul materialului pare să fi fost transferat către poemul mai lung, Jerusalem, încheiat în preajma lui 1818" (55). Totuși, problema acelui "somn de trei ani de pe malurile Oceanului" ca element catalizator pentru compoziția eposului Milton sau a eposului Jerusalem rămâne, în contextul poiețicii blakeene, o chestiune deschisă. 89 Pentru o prezentare mai tehnică a gravurii în relief, cf. Dabundo, 1992, p. 33. Câteva detalii semnificative se găsesc în partea a treia a cercetării mele. 90 Persoană vizitată, cel
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sau: "rațiunea este singurul rău sau păcat" (Bentley, Jr., 2004, p. 447), idee reluată în volumul inedit Reminiscences (1852) (Bentley, Jr., 2004, p. 705). 197 Pentru un rezumat util, cf. Frye, 1990, p. 316. 198 Potrivit lui Damon, scopul declarat al eposului blakean este îndreptarea gravelor greșeli ale lui Milton (1988, p. 276), care, dat fiind că sunt încorporate în epopeea Paradise Lost, aparțin mai curând domeniului estetic decât celui etic. 199 Alte forme de eliberare (de sorginte socială, politica, chiar erotică
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Britanie: "From Golgonooza the spiritual Four-fold London eternal / În immense labours & sorrows, ever building, ever falling, / Thro Albions four Forests [...]" (E: 99). 205 Cf. și Damon, 1988, p. 162. 206 Pentru o utilă analiză a celor patru prefețe prezente în epos, cf. Ferguson, 1978, passim. 207 Aceeași aserțiune se găsește în Chapter 3: "And Jerusalem is called Liberty among the Children of Albion" (E: 203). 208 Cele Douăzeci și Șapte de Biserici (Paradisuri) reprezintă pervertirea religiei de către război. Damon opinează (iar
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
vorbe ce nu le-a zis și pentru niște principii la care nu ține188 tânărul caută soluții pentru a-și ușura viața și așa grea din considerente financiare. O variantă a fost truda sa pe teren literar. Acum scriu un epos tragodic 189 i se confesează prietenului său de departe, Iacob Negruzzi. E evident că sursa principală a primului său roman, Revoluția din Pârlești, o reprezintă propriile sale nevoințe din Arad. Trei ani mai târziu, scritorul va relua tema propusă aici
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
epopeele sale acestuia; de asemenea, scria și epigrame care îi plăceau lui Marțial. Ovidiu însă, care în alt loc îl numește sidereus 235, epitet echivalent cu sublim 236, în scrisoarea dedicată în mod expres acestuia, nu se referă nici la eposul despre expediția în Germania, nici la epigrame, ci la Teseida, epos de care se ocupa Albinovanus în 14 d.H., an în care Sulmonezul scria scrisoarea din Pont. Nici de-aici nu lipsesc versurile aluzive. După ce și-a exprimat încrederea că
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui Marțial. Ovidiu însă, care în alt loc îl numește sidereus 235, epitet echivalent cu sublim 236, în scrisoarea dedicată în mod expres acestuia, nu se referă nici la eposul despre expediția în Germania, nici la epigrame, ci la Teseida, epos de care se ocupa Albinovanus în 14 d.H., an în care Sulmonezul scria scrisoarea din Pont. Nici de-aici nu lipsesc versurile aluzive. După ce și-a exprimat încrederea că Pedo, în timp ce îl elogiază în versuri pe Tezeu, îl imită în
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
avea legături cu Messalla și cu Asinius Pollio (Sen., Suas., 6, 27), la a căror independență față de regimul imperial s-a făcut trimitere anterior. Cornelius Severus scrisese un Carmen regale (Ovidiu, ex Ponto, IV, XVI, 9) care era probabil un epos cu acest titlu. Quintilian (X, 1, 19) îi atribuie Bellum Siculum, iar gramaticianul Probus (GrL K, 4, 208), o Istorie romană (Res Romanae). În ciuda prolificității sale recunoscute de Ovidiu (fertile pectus habes: ex Ponto, IV, II, 11), Bardon 297 este
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ale regalității, pentru a exalta libertatea republicană și a detesta tirania. Nu putea lipsi, așadar, aluzia la situația actuală: lupta aristocrației împotriva tiraniei lui Superbus, devenea chiar lupta aristocrației împotriva tiraniei lui Augustus. La aceleași concluzii ne duce titlul celuilalt epos, Bellum Siculum, care se referea la înfrângerea lui Sextus Pompeius, un subiect, oricum, exploziv. Cum recunoaște și Bardon (ibid.), tema aleasă de Cornelius Severus risca să rănească susceptibilitatea lui Augustus: "nous ignorons dans quel esprit Sévérus avait abordé le récit
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
poți ține mereu sceptrul cu o mână victorioasă. Și fie ca ce ți-aș mai putea ura? Roma Marțială și marele Cezar să te aprobe întotdeauna!". Se pare că aici Ovidiu îi atribuie lui Cornelius Severus însuși origini regale. Așadar, eposul său carmen regale s-ar situa pe linia tradiției autorului însuși. Și aici avem de-a face cu aceeași exaltare față de noblețea antică, cu atât mai mult cu cât originea era de-a dreptul regală. Pe Sulmonez îl mâhnește depărtarea
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fapt deosebit îl surprinde pe cel care citește Fasti: acesta pare să înțeleagă intenția lui Ovidiu de a face din domus Fabia și din diferiții săi reprezentanți de-a lungul istoriei, eroul colectiv, ca să spunem așa, al unui fel de epos național, așa cum Vergiliu făcuse cu casa Iulia în a sa Eneida. Din păcate Fasti (chiar dacă e posibil să fi fost schițate în întregime) nu s-au trasmis în totalitate (numai șase din doisprezece cărți) și în plus au fost reluate
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]