1,457 matches
-
Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 8, nr. 10-12, octombrie-decembrie 1937, pp. 317-338. 56. Petre Râmneanțu, „Influența căsătoriei asupra fertilității și etnicului unui neam”, Transilvania, vol. 68, nr. 5, septembrie-octombrie 1937, p. 400. 57. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. II. Familie și ereditate”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 1934, pp.301-308. 58. Sara Freidrichsmeyer, Sara Lennox și Susanne Zantop (eds.), The Imperialist Imagination: German Colonialism and Its Legacy, University of Michigan Press, Ann Arbor, 1998; Elizabeth Hallam și Brian
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un model arhetipic pentru felul În care ramura disgenică a unei familii se manifesta dominant asupra bagajului ereditar al partenerilor conjugali. Acest caz ilustra felul În care, În ciuda prezenței unui număr mare de indivizi „normali” și chiar cu talente excepționale, ereditatea disgenică a unora dintre membrii familiei determina o devalorizare constantă a capitalului genetic al Întregii familii, pe parcursul câtorva generații. Exemplul le oferea eugeniștilor dovada de care aveau nevoie pentru a argumenta În favoarea unui control mai strict al corpurilor populației (aparent
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
D., „Sterilizarea”, Adevărul, vol. 36, nr. 12170, 29 septembrie 1923, p.1. Banu, Gheorghe, „Biologia satelor”, Arhiva pentru Reforma și Știința Socială, vol. 7, nr. 1-2, 1927, pp. 87-121. Banu, Gheorghe, Șomajul intelectual În România, București, 1933. Banu, Gheorghe, „Eugenie, ereditate, rasă. Conferință ținută În 29 ianuarie 1935”, Revista de Igienă Socială, vol. 5, nr. 2, 1935, pp. 102-107. Banu, Gheorghe, „Mari probleme actuale de medicină socială”, Revista de Igienă Socială, vol. 5, nr. 2, 1935, pp. 97-102. Banu, Gheorghe, Sănătatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a veneriilor”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 3, nr. 7-8, iulie-august 1929, pp. 232-243. Comșia, Ovidiu, „Considerații generale asupra cauzelor prostituției”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1930, p. 53. Comșia, Ovidiu, „Biologia familiei. II. Familie și ereditate”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 1934, pp. 301-308. Comșia, Ovidiu, „Biologia familiei. III. Familie și ereditate”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 1-3, ianuarie-martie 1935, pp. 28-35. Comșia, Ovidiu, „Biologia familiei. IV. Biologia sexelor”, Buletin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
prostituției”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1930, p. 53. Comșia, Ovidiu, „Biologia familiei. II. Familie și ereditate”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 1934, pp. 301-308. Comșia, Ovidiu, „Biologia familiei. III. Familie și ereditate”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 1-3, ianuarie-martie 1935, pp. 28-35. Comșia, Ovidiu, „Biologia familiei. IV. Biologia sexelor”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 4-6, aprilie-iunie 1935, pp. 127-135. Comșia, Ovidiu, „Biologie și istorie”, Buletin Eugenic și Biopolitic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
15 iulie 1938, p. 2. Iorgulescu, Nicolae, „Neavenirea avortului preventiv. Imoralitatea «avortului moral» și antieugenia celui eugenetic”, Curierul Judiciar, 24 martie 1935. Kernbach, Mihai, „Biologia crimei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1944, pp. 1-10. Kernbach, Mihai, „Ereditatea și criminalitatea”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 6, iunie 1927, pp. 166-168. Kernbach, Mihai, Medicina În procesul socializării, Dacia Traiană, Sibiu, 1944. Leon, N., „Generațiunea spontanee și darvinismul”, Convorbiri Literare, vol. 37, nr. 4, 1903. Leonida, Iosif, „Ce
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Manuilă, Sabin, „Les Problèmes démographiques en Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 1, nr. 1, mai 1934, pp. 45-60. Manuilă, Sabin, „Reglementarea avortului”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 33. Manuilă, Sabin, „Societatea Regală Română de Eugenie și studiul eredității”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 5, mai 1936, pp. 31-32. Manuilă, Sabin, Structure et évolution de la population rurale, Institut central de statistique, București, 1940; publicat inițial În La Vie rurale en Roumanie. Manuilă, Sabin, „Suprapopularea universităților și șomaj, intelectual?”, Sociologie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1920. Petrini (de Galatz), Filosofia medicală. Despre ameliorarea rasei umane, Tipografia D.A. Laurian, București, 1876. Poenaru-Căplescu, C., „Medicii avortori și făcătoarele de Îngeri. Răspuns d’lui dr. Ygrec”, Adevărul, vol. 36, nr. 12144, 30 august 1923, pp. 1-2. Popazolu, C., Ereditatea, Tipografia ziarului Universul, București, 1915; publicat inițial În Ziarul Științelor Populare și al Călătoriilor, nr. 6 și 7, 10 februarie 1915. Popovici, Al., „Problema sănătății În statul legionar, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 71, 23 decembrie 1940, p. 11
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1, nr. 1, 12 aprilie 1924, pp. 20-21. Preda, Gheorghe, Câteva date biologice și psihologice, necesare unei educațiuni moderne, Sibiu, 1926. Preda, Gheorghe, „E periclitată intelectualitatea?”, Societatea de Mâine, vol. 8, nr. 16-17, 1-15 septembrie 1931, p. 316. Preda, Gheorghe, „Ereditatea și educațiunea”, Buletin Eugenic și Biopolitic, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1929, pp. 316-320. Preda, Gheorghe, O Încercare de apropriere a raporturilor Între știință și religie, Sibiu, 1925; publicat inițial În Transilvania, 11-12, 1925. Preda, Gheorghe, Ziua Astrei, Sibiu, 1937. Preda, Victor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Eugenic și Biopolitic, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1929, pp. 316-320. Preda, Gheorghe, O Încercare de apropriere a raporturilor Între știință și religie, Sibiu, 1925; publicat inițial În Transilvania, 11-12, 1925. Preda, Gheorghe, Ziua Astrei, Sibiu, 1937. Preda, Victor, „Legătură dintre embriologie, ereditate și antropologie În cadrul problemei evoluției etnice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 9, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1938, pp. 52-56. Prodan, Leon, „Problema ocrotirei și asistenței”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 11, nr. 1-4, ianuarie-aprilie 1941, pp. 35-40. Pupeza, I., Leonte, Virgiliu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nr. 1-4, ianuarie-aprilie 1941, pp. 35-40. Pupeza, I., Leonte, Virgiliu, Gheorghiu, C., și Mezincescu, D., „Sănătatea publică În România”, În Dimitrie Gusti et al. (eds.), Enciclopedia României, vol. 1, Imprimeria națională, București, 1938, pp. 490-518. Pușcariu, Valentin, „Mendelismul la om: Ereditatea caracterelor fiziologice”, Buletin Eugenic și Biopolitic 1, nr. 3, martie 1927, pp. 66-71. Pușcariu, Valentin, „Problema eredității - Legile lui Mendel”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 31-34. Pușcariu, Valentin, „Selecția sexuală la om”, Buletin Eugenic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În România”, În Dimitrie Gusti et al. (eds.), Enciclopedia României, vol. 1, Imprimeria națională, București, 1938, pp. 490-518. Pușcariu, Valentin, „Mendelismul la om: Ereditatea caracterelor fiziologice”, Buletin Eugenic și Biopolitic 1, nr. 3, martie 1927, pp. 66-71. Pușcariu, Valentin, „Problema eredității - Legile lui Mendel”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 31-34. Pușcariu, Valentin, „Selecția sexuală la om”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 11-12, noiembrie-decembrie 1928, pp. 320-324. Pușcariu, Valentin, „Teoriile evoluției: Lamarck și lamarckismul; Geoffrey Saint-Hilaire
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unor forme de sociabilitate care sunt în mod necesar apanajul unei minorități. Cel mai înalt grad de exclusivism îl întâlnim la elitele ce prezintă anumite trăsături tipice castelor, așa cum au fost ele puse în evidență de Celestin Bouglé (1908): ierarhie, ereditate, repulsie. În această privință, Tocqueville, reflectând asupra factorilor care au dus la Revoluția Franceză, a semnalat un contrast net între aristocrațiile franceză și engleză de la sfârșitul Vechiului Regim. Prima avea tendința să adopte comportamente de castă, izolându-se de celelalte
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
arbitru; cauză - efect; necesitate - Întîmplare; ghinion - șansă/noroc ....................................................................................... 247 Memoria, devenirea, timpul ........................................................................... 257 Politica, statul, puterea ................................................................................. 268 Civilizație și cultură ................................................................................................... 271 Familia, căsnicia; părinți - copii ...................................................................... 274 Persoana și universul valorilor spirituale ................................................................ 277 Legi, justiție, autoritate ..................................................................................... 280 Muncă, profesiune, vocație ................................................................................. 283 Ereditate - experiență de viață ............................................................................ 285 Om, umanitate, umanism ................................................................................................... 287 Arta conversației (cînd să vorbești și cînd să taci); valoarea cuvîntului ......................... 300 Atitudini de apărare a eului. Rezistența la stres și frustrare .......................................... 305 Importanța jocului, a poveștilor și a copilăriei În viața
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se întrebe ce anume a trecut la el de la părintele lui care suferă de aceeași boală! Nu e nicio nevoie să încrucișezi lăstarii de mazăre, așa cum va face Mendel mai târziu, pentru a reflecta la ceea ce datorează fiecare dintre noi eredității - care încă nu poartă acest nume. Tatăl urcă scara câte patru trepte odată, este sportiv, îndemânatic, încalecă sprinten, îmbrăcat în mantia sa căptușită pe blană, în ciuda celor șaizeci de ani ai săi, face un tur al mesei sprijinindu-se numai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-se numai în degetele mari ale mâinilor; fiul mărturisește că are un trup neîndemânatic, greoi, țeapăn, stângaci... Ce stranie diferență, ce degenerare a unor calități de la tată la fiu! Montaigne știe că ființa depinde de un amestec de genetică, de ereditate și de educație. O fiziologie, o picătură de lichid seminal și gata, moștenești și boala pietrei la rinichi! în același timp, poți să nu transmiți fiului dexteritatea, suplețea, ardoarea sportivă. Mai rău, s-ar putea să faci un copil situat
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cuplul ataraxic, și cuvântul, și deismul, și Democrit, care dictează, și Diogene din Sinope, și dolorismul, și dorința, și durerea, edificarea sinelui, ediții ale Eseurilor, educația sa, emotiv, și Epictet, și Epicur, epicurian, și epicurismul campanian, și epicurismul creștin, și ereditatea, erori privitoare la Montaigne, și eumetria, și familia sa, și femeile, și femeile din familia sa, și fericirea, și fideismul, furat, și hapaxul existențial, și Heraclit, și idealul eului, și imanența, și importanța sa, și inconștientul, pus la index, și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ca prin observații și reflecții profunde, cu caracter ironic sau sarcastic, fiecare dintre noi să poată realiza o cunoaștere de sine obiectivă, indispensabilă luării unor atitudini de Îndreptare și autoperfecționare. Defectele, ca și calitățile aparțin, unele, naturii intime a omului/eredității sale, altele se structurează ca trăsături negative de caracter apărute În cursul vieții ca expresie a neglijențelor noastre În raport cu sine sau ca urmare a unor greșeli educative la care am fost supuși Încă din fragedă copilărie. Desigur, ponderea, la un
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
la comoditatea sufletească, În schimbul unei perspective ce pare mai dreaptă, dar care poate fi problematică În reușită - iată natura conflictului de conștiință, care stă la baza gestului etic.” (M. Ralea) Lupu-și schimbă părul, dar năravul, ba. (Ceea ce provine din ereditatea speciei nu poate fi transformat sau Înlocuit pe moment ori ca expresie a unei simple dorințe: „Ce naște din pisică șoareci mănâncă”; „Din ouăle de șarpe nu ies pui de găină”; „Nu faci miel din câine tăindu-i coada”. La
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o parte a poveștii. În nucleul fiecarei celule a corpului există, Într-adevar, așa cum ați Învațat 46 de cromozomi (23 de la fiecare parinte), structuri asemănătoare fibrei, alcătuite din acid nucleic AND. Cromozomii poartă aproximativ 24000 de gene14, unități fundamentale ale eredității prin care caracteristici cum ar fi structura faciala, culoarea parului, a ochilor, Înălțimea, constituția, caracterul introvertit/extrovertit, anumite tipuri de inteligență, precum susceptibilitatea la anumite boli trec de la parinți la copiii lor. Este un mister modul În care este coordonat
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
acest lucru este un subiect de dezbătut. De exemplu, În timp ce este recunoscut faptul că exercițiile aerobice au un efect pozitiv, ele nu au un efect magic. Punctul de menținere a greutății este stabilit de mulți factori. Unii, cum ar fi ereditatea, structura corpului și vîrsta sînt fixe - nu le puteți controla; altele, cum ar fi nivelul de stres și sănătatea sînt fluctuante. Ceea ce de obicei nu este discutat este cît de decisiv este influențat acest punct de către energiile corpului. Meridianul triplu
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
multigenerațională" Pe lângă preocuparea față de relațiile psihodinamice părinți-copii, soț-soție, marcate de structuri psihanalitice, această terapie se concentrează asupra sistemului familial mai larg, propunând ideea posibilității transmiterii și amplificării patologicului de-a lungul generațiilor. Și nu e vorba de o transmitere de ereditate biologică, ci de una, să-i spunem, psihanalitică. Mai mult, boala se poate forma în câteva generații prin acumularea unor inadecvări emoționale (schizofrenia este o psihopatie multigenerațională, spun reprezentanții acestui curent). Figura de prim-plan a terapiei familiale multigeneraționale este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fie „dagherotipia stării sociale a timpului”, dar, nu mai puțin, să aibă un tonus combativ, un nerv agitatoric. Critica lui e participativă și, ca metodă, cu elemente deterministe. Apariția poeziilor lui V. Alecsandri o explică prin raportări la contextul social-politic, ereditatea și educația bardului de la Mircești, contactul său cu aspirațiile neamului. În ceea ce privește teatrul, îl socotește a fi o „oglindă”, așa cum scena cată să fie un „sanctuariu”, un „altar” sau o tribună de la care se pot răspândi ideile de dreptate și libertate
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
Fiecare creatură avea treapta ei pe această scară a vieții și trebuia să-i servească pe cei mai sus decât ea și să se ocupe de cei de sub ea. Era o comunitate În care rangul și apartenența era determinată de ereditate. Examinați unele dintre frumoasele picturi și tapițerii de pe pereții bisericilor din Europa, veți observa că toate formele amintite - oameni și animale - urcă Într-un plan vertical aspirând către ceruri, formând o mare scară a vieții. Nu există nici un sens al
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atât literatură cât arhitectură, el s-a străduit să dea textului o soliditate de edificiu în care toate componentele structurante converg spre asigurarea unității totului. Piesa înscrie și un moment semnificativ în evoluția dramei psihologice românești. Debitoare naturalismului prin supralicitarea eredității, dar având afinități și cu teatrul ibsenian, Patima roșie este sincronă cu o direcție principală a teatrului european și, în anumite aspecte, anticipează formule viitoare. S. o subintitulează „comedie tragică”, denominație ce preludează „farsa tragică”, cultivată ulterior. Tehnica lui e
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]