416 matches
-
sau mireni. August Treboniu Laurian, Ioan C. Massim, Dicționarul limbii române, București, vol. I, 1871; Ion Heliade Rădulescu, Pagini alese, București, Ed. Tineretului, 1961; Henri Stahl, Eseuri critice despre cultura populară românescă, București, Ed. Minerva, 1983; Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ed. cit.; Moses Gaster, Literatura populară română, ed. cit.; Nicolae Cartojan, Cărțile populare în literatura românească, ed. cit.; Traian Herseni, "Individ și societate în satul Fundul Moldovei", în Arhiva pentru Știință și Reformă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
neputința sa, ca să nu-și primească osândă îndoită și de neocolit”. (Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după Acrostih, cap. 103, în Filocalia..., vol. VII, p. 131132) „În privința fratelui de care mi-ai vorbit, el e războit de necredință. Și acesta este eresul fariseic. Despre aceștia Domnul a spus: Neamul acesta cere semn și semn nu i se va da (Lc. 11, 29). Acestuia nu am nimic să-i spun decât ceea ce a spus Apostolul: Cele vechi au trecut, iată toate s-au
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ne-am umplut de multă ușurătate și nu mai scrutăm cu râvnire întreaga Scriptură, ci pe cele pe care le socotim mai clare, pe acestea le alegem, iar cu celelalte nu ne batem defel capul. Acest lucru a adus și eresurile: faptul că nu vrem să ne avântăm către tot conținutul Scripturii și socotim că există lucruri de prisos și peste care se poate trece. De aceea toate celelalte ni se par nu numai de prisos, ci și nefolositoare și chiar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Ceea ce spune el, aceasta înseamnă: Am vestit vouă pe Hristos, v-am încredințat temelia, gândiți-vă bine cum zidiți; gândiți-vă ca nu cumva să trageți pe ucenici spre oameni și spre slavă deșartă. Deci să nu vă uitați la eresuri și dezbinări, că altă temelie nimenea poate să puie, afară de ceea ce este pusă, care este Iisus Hristos”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia VIII, p. 85) „Întreabă dar pe eretic: Dumnezeu se teme
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
la forță), spiritele, componentă a registrului inferior al credințelor precreștine, dăinuie și în prezent "datorită perceperii unor fenomene prin intermediul superstițiilor cu care creaturile fantastice de pretutindeni au făcut casă bună."54 Acest palier al credințelor populare, al reprezentărilor, obiceiurilor și eresurilor, ireductibil și de neînlăturat, este vizibil și în prezent, iar ignorarea ori minimizarea sa denaturează iremediabil orice încercare de evaluare a culturii europene (și nu numai). Mitologia creștină nu este altceva decât filonul păgân european asimilat de către creștinism pentru a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Întorc spre conventul nostru din Matei Basarab cu vaga impresie că romancierul are mai multe lucruri de spus, dar n-are cui. Tace ca să fie liniștit. (acum) Merg la „Junimea“. Citește George Alboiu, un poet din zona sudică ce conservă eresuri puternice din lumea bălților Dunării. Scrie o poezie Întunecată și grea, Încărcată de un expresionism păstos de o mare forță mitică. Impresionat de vigoarea autentică a versurilor sale, Ivașcu Îi propune să-l publice În Contemporanul. (duminică) De la revista Tomis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Și-n albe căutări un soare să-ți fie a ta viață. Eu n-am să amintesc de tine, decât în vers, C-ai fost un trecător din noaptea, cea schițată Și-n dorul cel de timpuri ești chipul de ERES, Ce mi-ai distrus iubirea în nopțile cântate. De un poet rătăcitor ce-a vrut să amintească Că viața lui e-un murmur de izvoare, Și-n gândul călător, cu o dragoste lumească, Îngenunchiată-n CERURI, și-n AȘCHIA DE SOARE
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Și-mi spun că trăirea e o clipă Ce despletește o umbră-n veșminte, Prin zborul ucis de-o carnală aripă,... Ce se avântă-n soarele vers Și-n pământuri de dragoste sfântă, Mi-e sete de vocea durerii-n ERES, Și-n amiezi flămânde, o viață-mi cuvântă,... Cum să opresc timpul în spații? Și să-l mângâi cu o privire de zori, Și-n ploile anilor, printre generații, Să rămân nemurirea CEȚOASĂ DE SORI.... 28-03-1999 SUFLAREA ALBĂSTRITĂ DE GÂNDURI
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
i-am răspuns vrând să sugerez, de fapt, da. —Vii cu mine în Sardinia pe iahtul regelui Spaniei peste două săptămâni? — Nu, i-am răspuns din nou, vrând să spun, de fapt: Să dau o fugă chiar acum direct la Eres pe Madison, să-mi iau costumul acela de baie alb căruia i se face reclamă? Oricum, când am terminat prăjitura - care a fost până peste poate de delicioasă -, am găsit o inimioară roz de cristal, care mă aștepta pe fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de portocale. În vârful ei era rezemată o carte de vizită: Am întâlniri toată ziua. Distracție plăcută la piscină. Vin să te iau la petrecerea amfAR la 7 seara. Mă bucur că ești aici, Patrick. Vă amintiți de acei bikini Eres la care mă gândeam pentru croaziera ratată pe iahtul regelui Spaniei? Ei bine, nu mai eram în pragul isteriei că nu mai pot să-i port acolo, când erau încă și mai potriviți aici. Du Cap-ul (toată lumea îi zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
sensibile, ireductibile, prin urmare, la termeni logici 188. Oricine identifica, sub expresia eminesciana "[trece] albă regina nopții moartă", echivalentul luna, dar cine ar putea "traduce" în termeni exacți versurile lui Emil Botta Lebedele aurorei dalbe Au trecut prin somnul grădinilor (Eres), sau Pe ramurile tale, arbore noptatic, Văzui al veciilor porumbel singuratic, Ce, drăgăstos gângurind, aștepta (De caelo)? Metaforă este continuând formă sensibilizata a ideii estetice, a unei imagini indefinite (asemănătoare, în acest sens, rădăcinii operei, a "etimonului spiritual" pe care
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
mai firesc: Ei! Dar ce fel de carte e asta? Uite-te minune! Aci lipsesc o mulțime de slove! Ăștia vor să ne lase săraci! (Gramatica s-a tipărit fără eta, xi, psi, omega și altele. Vedeți lucruri copilărești! Vedeți eresuri! Vedeți nesocotință! Toată lumea se silește din ce mai are să mai adaoge și să se mai îmbogățească, dar ei! Ia uitați-vă că și din ce mai avem vor să lepede! Ait! S-a stricat!! S-aaa duuus acum și limba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mort Într-o gaură de șoarece ce ducea la puț, sau se Îneacă pe pânza cu care este acoperită fântâna, ori moare sub spinii de pe fântâna astupată. Aceeași istorie se repetă În legenda consemnată de Adrian Fochi, În Datini și eresuri populare: femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca În ziua cea din urmă, când va
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fără ca măcar s-o intenționeze, răspunsuri la multe dintre întrebările pe care le pune omul modern cu privire la dimensiunile fericirii și la valorile ce dau un sens vieții.” (Victor Ernest Mașec) „Pentru ea, realitatea vizuală este în mod constant îmbogățită de eresuri și construcții onirice, fragile eșafodaje de iluzii și frumuseți. Tablourile sale păstrează mereu o latură mediatică, chiar și atunci când este vorba de scene de gen, din care nu lipsesc detaliile umoristice. Spre deosebire de alți pictori naivi, la care primează spontaneitatea inspirației
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
fără ca măcar s-o intenționeze, răspunsuri la multe dintre întrebările pe care le pune omul modern cu privire la dimensiunile fericirii și la valorile ce dau un sens vieții.” (Victor Ernest Mașec) „Pentru ea, realitatea vizuală este în mod constant îmbogățită de eresuri și construcții onirice, fragile eșafodaje de iluzii și frumuseți. Tablourile sale păstrează mereu o latură mediatică, chiar și atunci când este vorba de scene de gen, din care nu lipsesc detaliile umoristice. Spre deosebire de alți pictori naivi, la care primează
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ducea la puț, sau se îneacă pe pânza cu care este acoperită fântâna, ori moare sub spinii de pe fântâna astupată [Copilul ursit sa se înece, B.P. Hasdeu]. Aceeași istorie se repetă în legenda consemnată de Adrian Fochi, în Datini și eresuri populare: "femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca în ziua cea din urmă, când va
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de 10 ani de experiment, pot afirma: cred În paranormal, ca Într’o prelungire evolutivă a lumii noastre de zi cu zi. Lăsând altora detalierea de amănunt, reiterarea unei experiențe a omenirii la fel de veche, fixată În tradiții, adesea tratate ca eresuri - chiar și 131 Biblia interzice pe undeva astfel de lucruri -, mă mărginesc să punctez câteva, cu al căror protocol experimental nu mă rușinez nici În lumea științifică. Cred În magie - desfidând pe cel ce-ar Încerca-o asupra mea - dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
n-o auzea căminarul. Așa cum nu se putea să nu fi auzit, de la moșnegii ori de la babele satului, descântece pentru chemarea sau alungarea ploilor, basme al căror conținut îl fascina, creații cuprinzând o întreagă mitologie țărănească: Povești și doine, ghicitori, eresuri,/ [...]/ Abia-nțelese, pline de-nțelesuri5. De asemenea, Mama-i știa atâtea povești pe câte fuse/ Torsese în viață 6, iar tatăl, crescut în spirit religios și cunoscător al tradițiilor, sădește, la construcția casei, doi salcâmi ce vor străjui cu mirosul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sau prin naltul ierbii/ Părea c-aud venind în cete cerbii 26. Povestea-i poveste și e repetabilă prin definiție, trăirea-i cu totul alta, prin unicitatea ei, căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară/ Povești și doine, ghicitori, eresuri 27. Nu i-a trebuit mult copilului să treacă pădurea spre Agafton, îndemnat de o curiozitate greu de stăpânit. La început pe drumul cunoscut, mai apoi pe cărări tăinuite, numai de el știute, zăbovind prin zăvoaie și ascultând freamătul codrului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cum mă mișcară. Nu, poet de geniu, Eminescu a ținut să spună un lucru cât se poate de real: nu mă încântă azi cum m-au mișcat atunci și acolo, în copilărie și în spațiul acela, povești și doine, ghicitori, eresuri... Sublimarea spațiului și a timpului nu se realizează decât prin cuvântul ce exprimă adevărul, atât de greu de găsit; căci poemul se înfăptuiește în momentul în care se operează corespondența dintre suflet și lume, când Cuvântul iluminează într-o străfulgerare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
loc al celor mai mari și mai adânci mistere, ca un loc al trăirilor irepetabile ale copilului. Anii au trecut întocmai ca nori lungi pe șesuri, iar poetul știe acum că numai acolo și numai atunci povești și doine, ghicitori, eresuri erau abia-nțelese, pline de-nțelesuri30. Mai târziu nu avea să-l mai încânte nimic din ce-l mișcase atunci și de aceea ar vrea măcar un sunet să smulgă cu de-a sila din trecutul vieții 31. Este în această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
25, 1, 77-92. Bass, B. (1999). "Two decades of researches and development in transformational leadership", EJWOP, 8, 1, 9-25. Bastin, G. (1966). Les techniques sociométriques, PUF, Paris. Baubion Broye, A. (ed.) (1998). Evénements de vie, transitions et construction de la personne, Eres, Saint-Agne. Bauer, T.; Green, S. (1994). "Effect of newcomer involvement in work-related activities: a longitudinal study of socialization", Journal of Applied Psychology, 79, 2, 211-223. Beauvois, J.-L.; Bourjade, A.; Pansu, P. (1991). "Norme d'internalité et évaluation professionnelle", Revue
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
706. Cum spune poetul: "O, veghe gravidă de lucrurile lumii, să nu te întuneci, să nu te stingi, nu te stinge acoperă-ți cu os, cu mușchi, cu piele a ta meninge. Să nu te stingi, să nu lași alt eres să-ți dea o altă formă frunții, să-ți ningă înțelesuri fără de-nțeles ierburile, iederele, munții...! 707. Avem cheia! A spune că visul este asemenea poesiei și revelației, starea adevărată de veghe a poetului pare un adevăr tainic ce marchează
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
se mai miră...” (N. Iorga) Observații: În funcție de diferitele lor sensuri, unele adverbe pot aparține la două din cele trei mari subclase semantice. Astfel, termenul abia este adverb calificativ, când caracterizează o acțiune verbală sub aspectul calității: „Povești și doine, ghicitori, eresuri/.../ Abia-nțelese, pline de-nțelesuri” (M. Eminescu, I, p. 201), „De ce să fiți voi sclavii milioanelor nefaste,/ Voi, ce din munca voastră abia puteți trăi?” (Ibidem, p. 59) sau este adverb de modalizare temporală: „Aș! Abia ți-ai întins mâna
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mereu. neînfrânarea de la păcat și aminarea pocăinței până la bătrânețe sau pe patul de moarte. credință că voia lui Dumnezeu mă va mintui și nu voia mea. Altfel spus, Părintele Cleopa le prezintă ca fiind: necredința în Dumnezeu, lepădarea de credință, eresul, sectă, deznădejdea, sinuciderea, ura de om pînă la moarte, prea mare încredere în Dumnezeu, înjurăturile (Părintele Cleopa vol 4 p 83). Cele mai mari și mai greu de vindecat păcate sunt considerate păcatele de moarte și cele împotriva Duhului Sfint
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]