KorAP: Find »[drukola/base=eric & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...112 >

2,784 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

ca o stavilă periculoasă, ținând la distanță toate lucrurile importante și practice despre care ar fi trebuit să mă întreb pe mine însumi. Habar nu aveam cine era de fapt bărbatul acela sau ce fel de relație avusese cu Primul Eric Sanderson. Intrasem în asta complet nepregătit. — Nu înțeleg..., continua gura mea să-ncerce să spună, ... care-i.... — Dar ai făcut-o, nu-i așa? Te-ai dus și ai făcut-o și te-a durut în cot de... — Termină, Trey

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Doctorul încuviință. — ... iar dacă au ajuns deja la centrul de cercetare... Scout, trebuie să te întorci și să închizi intrarea pe care ați venit. Vreau să verifici și tunelurile Milo și Io, în caz că vin pe acolo. Eu îl iau pe Eric cu mine ca să mă ajute la evacuare. — Cred că Eric ar trebui să vină cu mine. Am aprobat din cap, întorcându-mă spre Scout. — Chiar o să vin cu tine. Dacă e acolo... Dacă, după foarte puține probabilități, ludovicianul este acolo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
cercetare... Scout, trebuie să te întorci și să închizi intrarea pe care ați venit. Vreau să verifici și tunelurile Milo și Io, în caz că vin pe acolo. Eu îl iau pe Eric cu mine ca să mă ajute la evacuare. — Cred că Eric ar trebui să vină cu mine. Am aprobat din cap, întorcându-mă spre Scout. — Chiar o să vin cu tine. Dacă e acolo... Dacă, după foarte puține probabilități, ludovicianul este acolo, ea va fi mult mai în siguranță și se va

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
începând treptat să-mi dau seama că discuția noastră se încheiase; nu mai avea să-mi spună absolut nimic. Era ca și când urgența îi dăduse lui Fidorous ocazia de-a lăsa deoparte problemele pe care le avea cu mine, cu Primul Eric Sanderson. Acum că trecuse, reveniserăm în punctul din care plecaserăm și, de data asta, Scout nu mai era de față să țină lucrurile în mișcare. Se așternu o tăcere stânjenită, acumulându-se încet, o tensiune puternică în aer, ca și când încăperea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
își făcu apariția, ridicându-mi inima în gât. — Doctore Fidorous, ascultă, am spus prostește în chip de deschidere. Vreau să zic că-mi pare rău că mă aflu aici. N-am... orice s-ar fi întâmplat între tine și Primul Eric Sanderson de te-a făcut să ai aversiunea asta față de mine, Doamne, nici nu te cunosc, nu-l cunosc nici măcar pe el, dar a trebuit să vin aici. Trebuie să te întreb dacă există vreun mod de a-l opri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
care o poți întreba?“ Tu chiar n-ai habar, nu-i așa? Am simțit că-mi fuge pământul de sub picioare. — Poftim? Ce înseamnă asta? Fidorous se întoarse din nou spre masă. — Nu-i treaba mea. Eu nu sunt tatăl tău, Eric, și am o mulțime de lucruri de făcut aici. Teste de pus în practică, diagnosticări și, sincer să fiu, tu o să-mi stai în cale. Ar trebui să te întorci în salon. — Nu. Ceva încins, ceva ca un pumn mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Dar asta înseamnă... O, nu. Deci, ca să-ți răspund la întrebare: da, există un mod de a opri rechinul. Ești mai fericit acum că știi asta? Te-ai liniștit? — Nu știu despre ce vorbești. De ce te-a adus Scout aici, Eric? — Pentru că am plătit-o s-o facă. S-a oferit să-mi fie ghid. — Nu. Mai încearcă. — Încetează. — Mai încearcă. — Încetează. — Bine, îți spun eu, vrei? Scout te-a adus aici pentru că are nevoie de ludovician. Dincolo de asta, ești irelevant

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
mă crezi. — Ce, îmi dai tu permisiunea? Ei, mulțumesc frumos. Ridică ochii spre mine o clipă. — N-o să am dreptul să spun nimic, nu-i așa? — În tot timpul ăsta te-ai folosit de mine ca să obții ce-ți doreai. — Eric. Dumnezeule. Vrei să-ncerc să-ți explic asta? N-am spus nimic. — Nu e..., începu ea. E important tot ce avem noi. Este, vorbesc serios. Dar trebuie să înțelegi ce-i în joc pentru mine; nu puteam să-mi asum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
uiți, dar mă surprinde că tu dintre toți oamenii nici măcar nu poți să înțelegi. Toate stelele sângerează. — Ai fi putut să ai încredere în mine. Își șterse ochii, cu mâna, cu o mișcare rapidă. Se uită drept la mine. Nu, Eric, n-aș fi putut. Am nevoie de rechinul ăla. — Sigur. Îmi pare rău, dar așa stau lucrurile. Mi-am turnat un whisky din carafa de lângă scaun. Îmi tremurau mâinile; când am ridicat paharul ca să beau, pe suprafața lichidului se propagară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
mică dedesubt. M-am uitat din nou la mâna mea, apoi am trecut în revistă puținele chei de pe inel: cheia de la jeepul galben, cheia de la ușa din față a casei mele, cheia de la ușa din spate, cheia pe care Primul Eric Sanderson mi-o trimisese cu atâta timp în urmă, cea care deschisese ușa dormitorului încuiat. M-am oprit la ea și, încercând să nu caut cu îndârjire o logică, am introdus-o în yala din fața mea. Am rotit-o fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
atât de natural, atât de familiar și de liniștitor încât, la început, nu i-am înțeles semnificația. Revelația veni ca un șoc electric ce-mi străbătu corpul. Camera mirosea ca și casa mea. Mirosea a mine. Asta e camera Primului Eric Sanderson. Un impuls de panică și un alt soi de instinct își făcură apariția - Fidorous spusese că întregul edificiu era blindat împotriva rechinilor, dar totuși - expresia lui Mark Richardson se așternu peste a mea, încordând mușchii, schimbându-mi fața. — Bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
peste a mea, încordând mușchii, schimbându-mi fața. — Bine, mi-am spus. Am tras aer în piept să mă calmez, i-am dat drumul încet. Haide, nu poate să intre aici. Există sisteme de apărare. Dar ceva din scrisorile Primului Eric se ivi din întuneric. Fii absolut sigur, apoi verifică din nou, și apoi mai verifică o dată. Mi-am desfăcut rucsacul, am scos dictafoanele și le-am instalat în colțurile camerei. Siguranță și precauție mereu. Paza bună trece primejdia rea. Imediat ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
m-am sprijinit de un perete, lăsând personalitatea lui Richardson să se disipeze. Pereți. Camera asta avea într-adevăr pereți - nu cărțile fără număr din coridoarele de-afară, ci pereți adevărați, tencuiți și vopsiți într-un albastru intens. Dormitorul Primului Eric Sanderson. Te-am găsit, mi-am spus, te-am regăsit. Am traversat încăperea și m-am urcat pe pat, îngenunchind ca să pot ajunge la cărțile de pe raft. — Prea bine, Eric, am rostit în aerul îmbâcsit, nemișcat. Am ajuns aici, așa cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
adevărați, tencuiți și vopsiți într-un albastru intens. Dormitorul Primului Eric Sanderson. Te-am găsit, mi-am spus, te-am regăsit. Am traversat încăperea și m-am urcat pe pat, îngenunchind ca să pot ajunge la cărțile de pe raft. — Prea bine, Eric, am rostit în aerul îmbâcsit, nemișcat. Am ajuns aici, așa cum ai vrut, numai că totu-i dat peste cap și prietenul tău, doctorul, mă urăște, așa c-o să trebuiască să-mi dai o mână de ajutor. Pe când le frunzăream, cărțile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
lui Randle. Ce dracu cauți tu aici? Ce înseamnă asta? Fața ei îmi zâmbi, fără să-mi răspundă, nefiind altceva decât un miliard de punctișoare tipografice. Am închis cartea cu un pocnet. Ce înseamnă asta? Îți spun eu ce înseamnă, Eric. Înseamnă ce înseamnă întotdeauna. Înseamnă o altă poveste uitată, un alt flux secat, o altă pistă întreruptă sau pierdută. Dar apoi am observat ceva. Ceva de pe ultima copertă a cărții îmi reținu atenția, ceva atât de șters, că aproape nici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
viața oricărui om - ne amintim ce am făcut, dar și ceea ce vom face. Numai muchia de cuțit a prezentului este „dură“ într-o oarecare măsură. Trecutul și viitorul sunt lucruri care țin de minte, iar o minte poate fi schimbată. Eric Sanderson M-am uitat țintă la cuvinte. Probabil că le scrisese înainte de-a pleca de acolo în căutarea ludovicianului, ceea ce făcea din ele, ce, un soi de declarație a misiunii? Orice ar fi fost, părea genul de lucru pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
pentru ca, atunci când aș fi ajuns în sfârșit aici, să scot exact cartea aceasta din raft și să găsesc mesajul? Și dacă da, de ce? Ce-ar fi trebuit să însemne asta? Mi-am amintit ceva, ceva din una dintre scrisorile Primului Eric Sanderson, ceva scris mult mai târziu, când rechinul cuvintelor înghițise deja mare parte din el: Credeam că pot schimba cele întâmplate, că pot da timpul înapoi, că le pot preveni, că îi pot salva viața, cumva, după ce ea și-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
cuvintelor înghițise deja mare parte din el: Credeam că pot schimba cele întâmplate, că pot da timpul înapoi, că le pot preveni, că îi pot salva viața, cumva, după ce ea și-o pierduse deja. Am recitit paragraful de sub supracopertă. — Doamne, Eric. Ce mama dracului e asta? am spus în șoaptă. Ce naiba încercai să faci? — Ce naiba încercai să faci? Am întors camera cu susul în jos. Am umplut aerul cu praf străvechi și patul cu tricouri, pantaloni și șosete din scrin și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
nu? Merit să știu de ce m-ai transformat în ființa asta afurisită și goală, în mașinăria asta pe care oamenii n-o pot atinge și care nu le trezește nici un sentiment, așa că doar o... Folosesc. Scout. Ea te-a folosit, Eric. — La naiba. La naiba. La naiba. Zăgazul se rupse complet și totul se revărsă. Am smuls ultimele haine din șifonier, întinzând și răsucind umerașele, trăgând afară ultimele perechi de bocanci și pungile cu treninguri și puloverele împăturite și cămășile vechi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
un pește foarte urât. Într-o străfulgerare, mi-am amintit cartea trimisă de domnul Nimeni și scârbosul, sinuosul luxofag ascuns în ea. Aproape c-am aruncat Peștii insoliți de pe masă într-o tresărire de spaimă. Dar aceasta era camera Primului Eric Sanderson, iar aceasta era cartea Primului Eric Sanderson. Uitându-mă țintă la coperta veche și șifonată, gheața din minte mi se subție puțin. Haide, Eric. Stăpânește-te. Oricum, ce-o să faci? N-o să te uiți? Am tras din nou cartea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
mi-am amintit cartea trimisă de domnul Nimeni și scârbosul, sinuosul luxofag ascuns în ea. Aproape c-am aruncat Peștii insoliți de pe masă într-o tresărire de spaimă. Dar aceasta era camera Primului Eric Sanderson, iar aceasta era cartea Primului Eric Sanderson. Uitându-mă țintă la coperta veche și șifonată, gheața din minte mi se subție puțin. Haide, Eric. Stăpânește-te. Oricum, ce-o să faci? N-o să te uiți? Am tras din nou cartea spre mine și am deschis-o cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
aruncat Peștii insoliți de pe masă într-o tresărire de spaimă. Dar aceasta era camera Primului Eric Sanderson, iar aceasta era cartea Primului Eric Sanderson. Uitându-mă țintă la coperta veche și șifonată, gheața din minte mi se subție puțin. Haide, Eric. Stăpânește-te. Oricum, ce-o să faci? N-o să te uiți? Am tras din nou cartea spre mine și am deschis-o cu băgare de seamă. Paginile erau uscate și îngălbenite, murdare pe margine și emanau un miros de fum de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
seamă că fața, obrajii mei erau uzi. Am coborât din nou ochii la constelațiile de notițe ale lui Clio. Pic. Pic. Pic. Nici măcar nu-mi dădusem seama că plângeam. Apoi am închis ghidul lui Clio, am coborât de pe patul Primului Eric Sanderson și mi-am luat rucsacul, trăgându-l prin cameră după mine. Am scos din el Fragmentul becului și caietele mele de notițe și le-am recitit, o dată, de două ori, de trei ori, simțind o nostalgie dureroasă după ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
scos din el Fragmentul becului și caietele mele de notițe și le-am recitit, o dată, de două ori, de trei ori, simțind o nostalgie dureroasă după ceva simplu și normal și solid. M-am gândit mult la Clio și la Eric. După care, pentru că nu m-am putut împotrivi, m-am gândit la Scout și la mine. Oare Clio ar fi făcut ceea ce făcuse Scout? O, haide, știi care-i răspunsul la întrebarea asta. Uneori, atunci când ești somnoros, ideile și sentimentele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
mari, rotunzi. 27 Cine ești de fapt și ce ai fost înainte? Uneori, când cred că nu pot să adorm, chiar sunt parțial adormit. Sau, cel puțin, nu sunt complet treaz. În orele cât am stat întins pe patul Primului Eric Sanderson încercând să dezleg încâlceala de evenimente și fragmente din mintea mea, aș fi spus că sunt sută la sută treaz, nici vorbă să dorm. Dar acum, stând în coridorul de cărți de afară, mă simțeam ușor, amețit și nesigur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]