48,369 matches
-
generează în rîndul creatorilor. La urma urmelor, este ceva firesc, este un sistem de evidențiere a unor creații, este o sărbătoare, un joc pe care începem să-l învățăm și noi, cu învingători și învinși, cu dorințe și suferințe, cu erorile și nedreptățile lui. Încet-încet, artiștii s-au obișnuit cu valoarea unei nominalizări - noțiune încă străină în alte bresle - cu emoția aspirației la această distincție, în fond, ca și la premiul propriu-zis. S-a creat o tradiție și este bine să
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
complex, care nuanțează receptarea, analiza, în care dialogul conține argumente punctuale, specifice fiecărei profesiuni. Din păcate, întotdeauna s-au făcut greșeli, nedreptăți, unele majore, întotdeauna au existat nemulțumiri, comentarii. Uneori s-au dat premii la o ediție pentru compensarea unor erori din alți ani, alteori au fost omise pur și simplu lucruri extrem de importante. Uitîndu-mă pe lista nominalizărilor și a premiilor acestor cincisprezece ani, observ că, de pildă, Alexandru Dabija nu are nici un premiu de regie, că Silviu Purcărete nu a
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
Purcărete, un spectacol extraordinar, care nu figurează la nici-o categorie de nominalizări, că Biro Joseph n-a fost nominalizat pentru rolul Bătrînul din Scaunele, un studiu teatral tulburător al lui Vlad Mugur la Teatrul Maghiar din Cluj. Lista unor mari erori este destul de consistentă atunci cînd privim analitic în urmă. Au fost cîțiva ani care au provocat discuții puternice, polemici, mari tristeți, ani în care coerența nu era depistabilă nicicum, ani în care principiul învechit "să ia fiecare ceva, ca să mulțumim
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
puternice, polemici, mari tristeți, ani în care coerența nu era depistabilă nicicum, ani în care principiul învechit "să ia fiecare ceva, ca să mulțumim pe toată lumea" a funcționat din plin, sfîrșind, previzibil, prin a nemulțumi pe toată lumea. Au fost, mereu, și erori, și gafe, scăpări impardonabile pentru istoria teatrului, mari nedreptăți sau judecăți prin compensație. O tradiție se construiește foarte greu. Cred că este meritul lui Ion Caramitru aici care, dincolo de orice gust amar, deși atacat direct în fiecare an, fără să
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
acum. Asta nu înseamnă că nu sînt foarte multe de spus. La urma urmelor, fiecare are lista lui. Important este, pentru teatru și pentru artiști, ca un juriu să funcționeze ca o echipă, să opereze judecățile astfel încît marja de eroare să tindă spre decență, să estompeze subiectivismele, să fie preocupat ca valorile să nu lipsească, precum și direcțiile majore ale intervalului. Și nu întotdeauna este foarte simplu. Cînd fenomenul teatral stătea în echilibru, cînd s-au adus în joc doar nume
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
în care se disecă o montare, și sînt multe bune în anul 2004 la acest prim nivel, și a doua, a nominalizărilor și apoi a premiilor acordate, în care apare noțiunea "cel mai". Nominalizările de anul acesta au comis excese, erori inexplicabile chiar în cadrul listei propuse, dincolo de cele de dinafara ei, pe care nu le mai discut, deși m-au frămîntat și am încercat să înțeleg. Nu despre subiectivisme cred că este vorba în primul rînd, ci despre un aer neserios
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
planul teatrului în cel al politicului, al etniilor și așa mai departe. Situație fără precedent. Lezantă pentru toți profesioniștii. Poate un juriu de nominalizări format dintr-un număr mare de critici, nouă, unsprezece, să reducă de acum în colo, marja erorilor, să elimine astfel de devieri.
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
Ceaușescu, ar fi fost unul dintre zelatorii ("cu ochi albaștri", scrie săptămânalul "de moravuri grele") învățământului politico-ideologic bolșevic. A doua: că aș fi contribuit la desființarea revistei "Cultura" pentru că n-aș fi publicat acolo niciodată (se subînțelege, din dispreț elitist!). Eroare: am scris chiar în primul număr al revistei, când noua redacție, adusă în locul celor de la "Dilema", era privită ca o adunătură de "spărgători de grevă". Așadar, nu pot fi învinuit de lipsă inițială de simpatie față de ei. Precizez că revista
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
de comunicare religios! De altfel, într-un scurt eseu teoretic, poeta însăși vede misticul funcționând strict după regulile gândirii logice. Fugi postmoderne (Vinea, 2000) mi se pare cel mai reușit volum al poetei (în ciuda titlului inexact și care induce în eroare), ăn sensul în care exacerbarea influenței bolii, convulsiile (terapeutice?) ale confesiunii exhibiționiste, fără rest și obsesiile sexual-carnale, fără a-și pierde din tensiunea adeseori agonică, s-au mai curățit de culorile prea tari, căutate și artificiale uneori, din ciclul Parcul
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
șefi astăzi în Biroul permanent, în COZ sau nu știu unde, dar care n-au fost niciodată prezenți aici din timpuri imemoriabile, în 1992, că trebuie să învețe ei întâi regulamentul� (CD 10.02.2003). Și în acest caz, Internetul confirmă recurența erorii: nu mai puțin de 35 de citate conțin sintagmele timpuri imemoriabile, vremuri imemoriabile; li se adaugă și alte îmbinări asemănătoare (�trecutul imemoriabil al românilor-arieni�, dacianoua.go.ro). De altfel, din cauza apropierii de sens și de formă, o confuzie similară apare
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
pascalian al omului în vremuri de tranziție. Îngerul de la benzinărie reia, în bună măsură, rețeta (de succes) din Povestiri din lumea nouă. Aceleași destine în tranziție, recognoscibile ca prototipuri umane (românul emigrat în timpul ceaușismului reîntors după revoluție în calitate de investitor, victimele erorilor judiciare și învingătorii timpului nostru, securiștii, șantajiștii, încornorații, aurolacii, ratații, boschetarii, cei dispuși să-și sacrifice căsniciile pe altarul reușitei profesionale), aflate pe muchia de cuțit care desparte iadul de rai, fericirea de dezastru, bunăstarea de mizerie. Personajele acestui volum
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
raționalul de vis. Personajele sale se găsesc mereu în situații limită, irepetabile, greu de imaginat, greu de presupus, cu puțin timp înainte, că le-ar putea trăi vreodată. Situația halucinantă a unui individ ca oricare dintre noi, ajuns în urma unei erori judiciare în situația disperată de a picheta sediul Senatului îi oferă autorului (un excelent jurnalist și analist politic) șansa de a călători prin gîndurile celor obligați să recurgă la această formă sui-generis de exhibiționism. Foarte puțini dintre noi, văzînd greviști
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
decît de scopul pe care ți l-ai propus. Nu trebuie să te gîndești la ce zice lumea și nici la ce impresie vei produce. Oricum ești o ciudățenie pentru ceilalți. Și cui îi păsa că el era victima unei erori judiciare? Protestul îl adusese într-o lume pe care n-o înțelegea și care îl dezgusta. Fojgăiala asta de cerșetori din jurul lui, trecătorii, polițiștii îl făceau să se simtă nefericit. Ca să te arăți lumii astfel îți trebuie stofă de martir
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
mare - este alta. Unghiul din care sunt privite lucrurile este unul diferit. Cred însă că trebuie să ne ferim să calificăm în vreun fel această "alteritate". Azi există tendința definirii unei singure perspective ca fiind cea "bună". Este o imensă eroare, căci lumea nu este lineară și rămîne de sperat ca ea să nici nu fie așa vreodată. Cît am stat la București, beneficiind de o bursă, mi-am făcut aproape o datorie zilnică, o temă de casă, din încercarea de
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
Austro-Ungaria și așa mai departe. Chestionat de un reporter, asupra confuziilor, baronul de Gorj s-a dezlănțuit într-un atac furibund contra nenorociților de gazetari... De asta ziceam că gazetarii trebuie să se păzească, la rîndul lor, de bîlbe și erori. Ca să nu-i dea baronului apă la multele lui mori de vînt! Securitatea și misterele revoluției JURNALUL NAȚIONAL continuă seria exclusivităților despre Revoluția din ‘89. Am remarcat un interviu cu un fost colonel de Securitate care, sub protecția anonimatului declară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
seama de meteorologia politică, economică sau de alt fel. În al doilea rînd, o știre satisface o curiozitate firească. Trebuie să ne iasă cumva în întîmpinare. Dar să nu ne surprindă prea tare. Mulți știriști au obsesia senzaționalului. Este o eroare. Senzaționalul obosește. Știristul mai trebuie să deosebească curiozitatea firească de aceea patologică. Nu e bine să-i alimentezi telespectatorului, ascultătorului sau cititorului toate frustrările, complexele sau interesele nesănătoase. Un anume grad de generalitate este o însușire obligatorie. Ceea ce nu mă
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
artistice: Van Gogh și Egon Schiele. ș...ț Chiar și pe patul de spital, pe care a trebuit să rămînă în perioada cînd își recăpăta, în mod miraculos, vederea și auzul, dar își pierdea - adesea din pricina unor iresponsabile și impardonabile erori ale chirurgilor - alte funcții vitale, Carlos nu a abandonat nici o clipă hîrtia și stiloul, desenul și poemele, într-o căutare febrilă a sensului profund al tuturor acelor lucruri care îi luminau viața ce se scurgea din el. Miracolul de care
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
e vorba, incontestabil, de un capitol major al operațiilor unei conștiințe literare eliberate de servituți, de un teren ce trebuie recuperat, de o demnitate ce trebuie redobîndită? Cît privește paradigma lui E. Lovinescu, “părintele” revizuirilor, de ce să ne prevalăm de “erorile” acestuia și nu de meritele sale covîrșitoare în domeniul în cauză? De ce, în fine, o psihologizare răuvoitoare, un proces de intenții prin etichetări precum rezultate “vădit tendențioase” și “orgolii nejustificate”, care ies din cadrul estetic fixat de creațiile și de autorii
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
a emite rezerve la adresa unor aspecte ale lui G. Călinescu e în cel mai bun caz naivă: “De ce unii dintre inclemenții contestatari de mai tîrziu, martori la ceea ce se petrecea în anii ’50-’60, n-au semnalat la vreme asemenea «erori», dacă aveau conștiința lor?”
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
și i-am zis: -Mai dă naibii cu patefonul ăla de perete și privește la televizor! Sigur că e superb, da’ tu îți dai seama ce încovrigături financiare, diplomatice și administrative a trebuit să facă ai noștri pentru inducerea în eroare a monitorizanților țării? Vezi în reportaj marmura aia? Știi că în mod intenționat nu s-a folosit marmură de Rușchița, ci a fost adusă marmură verde din Iran? Știi că, în mod expres, au fost fabricate la Mediaș numai candelabre
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
au fost supuși Noica, Eliade, Cioran, ei nemaiavând cum să se apere. Deci trebuie alții să o facă. Nici Eugen Jebeleanu nu se mai poate apăra, și el atacat în lipsă și deseori pe nedrept. Va fi avut Jebeleanu păcate, erori de opțiune politică, dar uită azi cei care îi văd numai erorile faptul că în jurul său se strângeau, în anii dictaturii ceaușiste, toți nemulțumiții din lumea literară, că a inițiat proteste, că i-a luat public apărarea Monicăi Lovinescu, terfelită
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
Deci trebuie alții să o facă. Nici Eugen Jebeleanu nu se mai poate apăra, și el atacat în lipsă și deseori pe nedrept. Va fi avut Jebeleanu păcate, erori de opțiune politică, dar uită azi cei care îi văd numai erorile faptul că în jurul său se strângeau, în anii dictaturii ceaușiste, toți nemulțumiții din lumea literară, că a inițiat proteste, că i-a luat public apărarea Monicăi Lovinescu, terfelită în chiar anul centenarului părintelui său ilustru. Cine a mai îndrăznit? Să
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
unor informații inițiale ce aveau un caracter personal (într-un alt loc, o numea „arheologia terorii”), și o interpretare cât se poate de obiectivă a sensurilor politice născute de acele evenimente. Structura cronologică a expunerii nu trebuie să inducă în eroare: autorul nu-și propune o istorie factologică a comunismului românesc (deși, pe de altă parte, Stalinism for All Seasons este cea mai complexă și sistematică expunere atât a dedesubturilor, cât și a contextului internațional ce-a creat și apoi a
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
să-și păstreze în sinea lor nealterată gândirea. De sărăcie, greșeala de a intra în partid în 1945, ca să pot să fiu primit ca student la căminul Pache și să pot studia, condiție fără de care, nu... Dându-mi seama de eroarea făcută, în 1949, la Verificări, am provocat cu bună știință excluderea mea, despre care am mai scris. Repet, spre a întări ideea, că pentru mine Cartea, Cultura cu majuscule contau mai mult decât realitatea și că ele m-au ferit
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
iubire fără speranță nu este, nici speranță fără iubire, nici ambele fără credință” (proinde nec amor sine spe est, nec sine amore spes, nec utrumque sine fide). Deviza lui Augustin era: diligete homines, interficite errores („iubiți și prețuiți oamenii, nimiciți erorile, rătăcirile”). Problema este, prin urmare, aceea a modului în care mesajul creștin trebuie transmis pentru ca el să nu ajungă pe pământ sterp sau în mărăcini. În mai multe lucrări, Augustin caută să răspundă la chestiunea aceasta. Amintesc aici De catechizandis
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]