1,410 matches
-
Iubirea - „Clorofila umanității” În ceea ce privește sentimentul erotic, la Adina Sas-Simoniak facem cunoștință cu drama iubirii. Autoarea nu este adepta unor forme, a unor conveniențe sociale artificiale în dragoste. Tot ceea ce o înconjoară se află în consonanță cu sentimentele ei. În general, erosul Adinei Sas-Simoniak este imortalizat printr-o luminozitate clară, activă, în care fiecare detaliu este decorativ și organizat estetic. Emoția vine în revelație și totul are o nuanță solară. „Palpită fiecare retină/ a lucrurilor mele intime:/ seiful interior cu amintiri,/ ceainicul
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
spun la greu?/ Ce să-mi spui când nici tu nu mă regăsești?/ Nu mai sunt aceeași nici tu nu mai ești.” (Cristian Petru Bălan) În „Dorința de tine”, trăirile poetei au farmecul confesiunilor. Dragostea este inedită și irepetabilă, iar erosul ajunge să fie dimensiunea esențială a existenței poetei. Frământările interioare ale acesteia vorbesc despre năzuința de a experimenta prin iubire, cunoașterea și fericirea. „În fiecare fibră zvâcnește/ dorința de tine,/ ca un astru în explozie.../ Și cine s-o aline
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
a raportului dintre timp și veșnicie a se vedea Vladimir Losky, Introducere în Teologia Ortodoxă, traducere de Lidia și Remus Rus, Editura Enciclopedică, București, 1993, în special capitolul: Creația - timp și veșnicie, p. 77 - 84. [103] Christos Yannaras, Persoană și eros, traducere de Zenaida Luca, Editura Anastasia, 2000, p. 170 [104] Mircea Eliade dezvoltă ideea unui timp sfânt, sacru în care omul religios simte nevoia de a se cufunda periodic. Poate fi vorba de Ierusalimul ceresc spre care fiecare om religios
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Oana-Pârâu se începe cu un maxim devorator, iubirea completă, poetul ridicându-se deasupra ei, dar, ținând bine în mână un cumul din care nu uită nici cel mai mic amănunt. Obții tu, cititor, tot fiorul începutului acestui sentiment, toate nuanțele erosului captat, inclusiv al carnalului eliberator al momentului, nu disipându-l, ci lăsându-i un moment de respiro refrișant, continuîndu-și apoi reînvierea. Și fac atunci a doua pauză; regăsesc poezia vie pe care am crezut că n-o voi mai găsi la
CUVINTE AŞTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368557_a_369886]
-
o mamă înțelegătoare, cu abundența din luminiscența verde, elixirul amorului. Bărbatul pe care îl chemase cu ajutorul naturii, din altă dimensiune de existență era in fața ei și nu-l putea avea. Preotesele vrăjitoare le unseră trupurile cu esențele benefice ale erosului și inițierii în arta trăirii extreme a sentimentelor. Pasiunea, cu ulei de mentă, promisiuni de nopți fierbinți și extaz al universului corporal. Iubirea, suava tandrețe, cu apa de trandafiri a pământului. Busuiocul si mierea din profunzimea sexualității umane si a
RITUALUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364660_a_365989]
-
stilistic, prin voluptatea privirii și uimirea în fața miracolului lumii, prin cantonarea într-un univers al purității. Poetul percepe iubirea ca pe un miraj, ca pe o stare mereu dorită, mereu pierdută, fiind preocupat de elucidarea misterului ascuns dincolo de imaginea aparenței, erosul declanșând stări reale de reverie. Ca principiu constitutiv al lumii, femeia iubită este o permanență în poezia sa, reprezentând eterna aspirație spre ideal. Pentru Coman Șova, femeia, simbol al suavității, este o sărbătoare dulce, o rană, țipăt, trup de vis
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
tineri ce luptă pentru propriul lor ideal. Ușurință în exprimare a Ligiei Semăn demonstrează autenticitate și puterea de a stăpâni un limbaj bine cristalizat, pe un fond liric, pe alocuri pedagogic. Indiferent că este vorba despre dragostea agape sau cea eros, cuvântul cheie este convertire, atât în planul limbajului și al conținutului, cât și în cel al metodei și al tehnicii de realizare. Avem de-a face cu o carte sentimentală, romantică, populară despre un cuplu tragic, fără a cădea însă
O MEDITATIE DESPRE CUNOASTERE, PASIUNE SI IMBOGATIRE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349650_a_350979]
-
fixându-mă cu privirea...Cu un zâmbet de adolescent încerca să se apropie cu vocea tremurândă... Domnișoară Maria? Nu vă deranjați! Sunt deprins să mă descurc singur.” Timpul poate fi anulat, oglinda realității devine poartă între personaj și iluzie, iar erosul straniu concretizează o stare psihică în spațiul edenic. „Noaptea săgeta egal fereastra și viața mea.Doar coamele dințate ale culmilor dadeau ocol lunii, din obișnuintă... Când m-am tezit patul avea miros de cetină...(...) - Unde era strada mea!? - Strada Florilor
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
la prezent. Doar un semn natural deosebit îl mai trezește din când în când, spre ideea divinității. Ignorând „cerul”, omul de astăzi regăsește „pământul”. Dezvoltarea tehnicii a permis și îngăduit ori tolerat un fel de explozie a societății urbane. Pământul, erosul, corpul sunt frenetic exaltate împotriva unui creștinism care, de-a lungul timpului, n-a încetat să se detașeze de ele, fără să le anuleze, ci să le recunoască ineficiența în colucrarea cu dumnezeirea. Astfel, în interiorul omului, apar diverse tensiuni, cu toate că
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
luat forma oamenilor de la zei, a oamenilor creștini, a oamenilor din oameni, a oamenilor fără destin, inclusiv a oamenilor solari ). Numai prin magie ei puteau fi descoperiți, numai prin sunete puteau fi cunoscute fețele lor...( n.n: adică, numai prin eros și magie, prin sunete și culori și prin “cuvinte de cod”, puteau fi văzute fețele lor duble, divine și umane, una de Soare, iar cealaltă de Lună întoarsă mereu spre o simplă Coloana a soarelui de vis ) Dar să știți
JURNAL DE ATELIER. DESPRE LEGEA UNIVERSULUI GALACTIC ŞI ALUNGAREA BESTIILOR TRIUMFĂTOARE DINTRE NOI, DUPĂ EŞECUL COMUNISMULUI ŞI CAPITALISMULUI ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 630 din 21 [Corola-blog/BlogPost/344459_a_345788]
-
ideale” care există în dimensiunea lor logică” într-un spațiu real și concret în care Adevărul creației umane este validat în “Capsulă timpului ontologic”) și prin teoria lui Eliade, potrivit căreia „sacrul e camuflat în profan și profanul în sacru”. “Erosul fiind un instrument care ajută la parcurgerea trepetelor inteligibile ce-l despart pe Dumnezeu de creaturile lui, ar fi de negândit să tratăm subiectul iubirii (n.n:Iubirii care există dinaintea Facerii Lumii) fără să ne ocupăm mai întâi de
AGONIA UNIUNII EUROPENE (5) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347557_a_348886]
-
unul pe altul” (I Ioan 4, 7-11). Se spune că doar marii călugări, misticii creației (poeți, filosofi, eseiști) și duhovnicii cunosc cu adevărat Taina iubirii. Cei care nu iubesc, și deci nu-L cunosc pe Dumnezeu (ateii în genere) confundă erosul cu expresia lui sexuală, despărțind astfel libertatea de iubire. Sistemele totalitare, concentraționare au promovat o astfel de despărțire, o astfel de mutilare. Numai că în oamenii credinței, Harul lu Dumnezeu a adus un preaplin de libertate și un prinos de
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
creștină a Evului Mediu occidental, Etienne Gilson spunea că, numele propriu al lui Dumnezeu este Ființa, iar în Răsărit, numele propriu al lui Dumnezeu, pentru Sfinții Părinți este Iubirea. Calea Iluminării șerpuiește prin perspectiva existențială, dă strălucire sensului religios al eros-ului și urcă spre panorama sensului comuniunii cosmosului. Să ne oprim puțin asupra unei clipe de foc din cea mai zbuciumată perioadă a istoriei neamului nostru. După ce Țara noastră a fost abandonată de marile puteri la Yalta în mâinile comuniștilor
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
în care se desfată și se răsfață norii patimilor. Verigile idolatre se înlănțuiesc în jurul iraționalului prin lăcomie și după rațional prin mândrie, curbând sensul metafizic al chipului de la a fi la a avea. La rîndul ei lăcomia pervertește dorința, ispitește erosul, venerează desfrâul, supralicitează avariția din care țâșnesc tristețea și invidia, culminând cu mânia, ura de sine, ori distrugerea celorlalți. Tiza lăcomiei este mândria în care se întronizează slava deșartă, ce asistă fascinată la parada narcisiacă a seducțiilor. Chipul mândriei este
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
un nume sugestiv: Thomas Ghost. Relația celor doi este sinuoasa tocmai din cauza unui trecut ce-i bântuie pe amândoi, determinându-i să-și reprime, pentru multă vreme, adevăratele sentimente. Fără doar și poate, Zbor întrerupt atinge și această dimensiune a erosului, fiind în substanță un roman de dragoste, captivant și tulburător, cu inserții de mister și realizat cinematografic, cu un final ușor ambiguizat, lăsând loc unor interpretări alternative. Mai reținută cu descrierile, autoarea își concentrează în schimb toată atenția și forță
ROMANUL ZBOR ÎNTRERUPT DE MONICA LEBĂDA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365838_a_367167]
-
abisale... de un romantism...creator”, cu stări de melancolie și dor. Și Eminescu și Blaga sunt mari creatori de mituri poetice. Amândoi asimilează natura patriei și a folclorului românesc, modelul paradiziac fiind la Blaga Țara, și la Eminescu Dacia mitică. Erosul se bucură la amândoi de un adevărat cult. Poezia lor de dragoste oscilează între poezia imnică și poezia elegiacă, serafismul, diafanul, transparența, fiind surogatele de bază. De asemenea motivele somnului și ale visului, deși cu alte înțelesuri, le întâlnim la
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
germană, Goethe le-a oferit amândorura exemplul unei vocații creatoare și al unui ideal apolinic, întoarcerea spre „fenomenele originale”. Magia versului eminescian prelungește și la Bacovia două atitudini lirice: o perspectivă pesimistă, distrugătoare a lumii prin suferință și disperare și erosul bacovian care seamănă cu romanța eminesciană. Cu volumul „Comedii în fond” Bacovia plătește tributul cel mai însemnat al muzicii eminesciene. Numai ruperea ritmului îi deosebește câteodată: vezi: „Și dacă ramuri bat în geam...” (Eminescu) și „De-aș fi artist/ Eu
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
Unii întorc lumea pe dos Ca să-și găsească-acel prinos - Și rezultatul li-i un drum cu dus-întors. * La mine iată cum e fericirea: În bătătura mea, ridic privirea - Și, hop, pe poartă-mi intră împlinirea. * De vreți și voi un Eros, cu săgeata, Nu ferecați pe dinăuntru poarta - Și-n scârțâit ușor, vă va surâde soarta. Referință Bibliografică: NU FERECAȚI PE DINĂUNTRU POARTA / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
NU FERECAŢI PE DINĂUNTRU POARTA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365972_a_367301]
-
Sub o aparentă calinitate, se naște o alcalinitate, protejând marginile deja zdrențuite ale sufletului, revigorând, astfel: puterea, voința, rezistența în fața loviturilor kharmei. Ionel SIMA se dovedește, el însuși, un călător printre stele, un para-zburător heliadean, ca personaj magic, aducător de eros dar și de suferință. Lirica sa conține fine inserțiuni de mitic, trasând pe harta destinului veritabile ” Cărări printre stele”, căi spre împlinirea viselor, aparent intangibile. Simplitatea și expresivitatea versurilor, limbajul fără nicio urmă de aroganță livrescă, multiplele pasaje auctoriale, cromatica
„CĂRĂRI PRINTRE STELE” (VERSURI) DE IONEL SIMA (BAIA MARE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365051_a_366380]
-
poveste, conținută într-un plan al poveștii trăite, devenită parte a unei reverberante atotcuprinzătoare povești. Ansamblul liric este structurat pe un filon cvasi-epic, limpede, curat, încărcat de shakespeareanul „a fi“ (îndrăgostit), conjugat la prezentul continuu, fără urmă de trivial, un eros subtil, cu rezonanțe kharmice. CAPCANA CUVINTELOR este indisolubil legată de convingerea autoarei de a nu putea șopti, rosti, spune, striga, absolut totul sau absolut orice, motiv suficient pentru convertirea scrierii (de... DEBUT?!) într-o lectură plăcută, inspiratoare și motivantă. Printre
„CAPCANA CUVINTELOR” (VERSURI) DE CONSTANŢA POPESCU (RĂZVAD, JUD. DÂMBOVIŢA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365056_a_366385]
-
celula germinativă corespunzătoare și astfel a făcut-o pe Eva... Pe semne că Eva era necesară acestei lumi pământene! Adam trebuia să-și manifeste iubirea cu care fusese înzestrat! Grecii l-au avut pe Eros printre primele divinități; nu orice Eros era frumos și vrednic de laudă pentru ei, ci numai acela care îi învăța să iubească frumos. Afrodita n-ar fi putut exista fără Eros! ... și erau două Afrodite, ca două surori, una protectoare a iubirii instinctuale și alta a
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
STELE. "Romancier, prin excelență, Virgil Stan știe să deruleze cu flexibilitate, stil și verva scriitoriceasca, un fir epic limpede, fără rupturi de ritm, să „picteze” personaje vii, pline de surprize, desprinse - cu certitudine - din cotidian. În românul sau de dragoste, erosul - construit cu delicatețe și o deosebită atenție la detalii - este pur, lipsit de orice urmă de indecentă ori trivialitate. Se spune că un roman fără o poveste este o scriere fără esență și vibrație și, de ce nu, lipsită de valoare
– „ZBORUL SPRE STELE” (ROMAN) DE VIRGIL STAN (MANGALIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364895_a_366224]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > AL FLORIN ȚENE - EROSUL CA ARTĂ ÎN SECOLUL AL XVIII - LEA ROMÂNESC Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 946 din 03 august 2013 Toate Articolele Autorului Veacul al XVIII-lea a fost văzut adesea de unii istorici romantici europeni ca „secolul fericirii
LEA ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366525_a_367854]
-
et les amours du chevalier de Faubas”(14 vol.), pe care Marieta Cantacuzino le avea în biblioteca sa înainte de 1821, așa cum specific Dan Simionescu în „Probleme de educație și învățământ în literature parenetică” (1965, p. 714). Nimic mai firesc ca Erosul să se desprindă din paginile cărților șI să străbată viața secolului fără a fi doar o „sugestie de lectură”. Ne aflăm, totuși, departe de o modificare esențială a comportamentelor, în spiritual „regulilor” din renumitul „Catechisme des gens maries”, scris de
LEA ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366525_a_367854]
-
consemna evenimentul cu duioșie reținută. Din anonima istorie a celor mulți răzbate astfel un crâmpei de viață, în care, peste toate frământările zilnice, iubirea aruncă câteva raze senine. Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 1 august 2013 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - EROSUL CA ARTĂ ÎN SECOLUL AL XVIII - LEA ROMÂNESC / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 946, Anul III, 03 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LEA ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366525_a_367854]