29,871 matches
-
cărțile care te interesau, fără să asuzi sub blănuri (vorba vine). Cei cîțiva bănuți lăsați după plac, dar obligatoriu, garderobierei erau singurul tarif de intrare. La Gaudeamus, unde anul acesta intrarea a fost liberă, ar fi trebuit să semeni cu eroul acela dintr-un roman franțuzesc de capă și spadă, scris cu prea mare viteză de Dumas însuși, dacă-mi amintesc bine, un personaj pozitiv cu cîte o sabie în fiecare mînă și un adversar în fiecare sabie, care, cu mîna
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
la adresa lui Stalin, fapt explicabil prin dorința ei de a-i fi eliberat fiul din lagărul siberian. Aceste poeme vor apărea abia în 1989 la Moscova sub titlul Recviem, sugestiv pentru tema suferințelor poporului rus în perioada dictaturii staliniste. Poemul fără erou, cea mai lungă lucrare a Annei Ahmatova nu a fost publicat decât în 1976. Cercul de prieteni ai familiei cuprinde biologi de marcă, filosofi, filologi latiniști de excepție, muzicieni și melomani de finețe, eleniști și experți în ebraică, psihologi. Aceștia
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
care-i pun la dispoziție date și adrese dintre cele mai insolite. Comentarea faptelor, a evenimentelor este raportată mereu la literatură, scriitorii ocupând locul central al scenei. Ioana Pârvulescu nu exclude imaginarul, închipuindu-și, de pildă, cum ar fi arătat eroii unor bine-cunoscute romane (Adela, Fred Vasilescu, Felix) și chiar poeții și prozatorii epocii: Liviu Rebreanu se plimba ziua cu un Chevrolet roșu, iar noaptea, (adaug eu, când nu scria) privea cerul cu luneta, Octav Șuluțiu își cumpăra galoși și citea
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
găselnițe neașteptate. O aventură cu o istorie orală mai pasionantă decît însăși știința căreia i-a dat naștere. Oameni ai secolului Istoriile de viață, genul cu care aproape ajunge să se identifice istoria orală, își au și ele tipicul lor. Eroii sînt oameni foarte bătrîni, neinteresați de ideea scrierii de memorii, ieșiți din sfera publică și, în general, cu o existență marginală, cel puțin în momentul realizării interviului. Așadar, sînt persoane care n-au nici un motiv să mintă cu bună știință
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
în exil Leonid M. Arcade, dar și cu reticent-distantele Liliana Tomescu (actriță) și Valentina Dumitrescu (mama ei, pictoriță), se resimt de pe urma caracterului lor cît se poate de public. Sînt însă altele - cu Lena Constante și Ioan Comșa (ultimii supraviețuitori dintre eroii Jurnalului lui Mihail Sebastian), cu gîndiristul Pan M. Vizirescu, dirijorul și compozitorul Emanuel Elenescu, dar și cu regretatul istoric al teatrului Ion Zamfirescu - mai mult decît interesante, dacă nu chiar savuroase. Ba chiar există în discuția cu Lena Constante povestea
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
est-germanului Thomas Brussig, avea mania, pe vremea cealaltă, a petițiilor („Ia să scriu eu niște memorii. Poate se schimbă ceva.”), numai că de semnat le semna cu alte nume - nu inventate, ci luate din cartea de telefon, cu tot cu adresă. Clasic erou de istorie orală, Lupașcu își construiește o imagine glorioasă despre sine, de luptător din interior împotriva nedreptăților sistemului, într-o străvezie strategie valorizatoare, plină însă de extrem de interesante indicii despre lumea sa (cea de dincolo de cuvinte). Indicii prezente de altfel
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
mai vorbit aproape niciodată despre "poetul" și "eseistul" George Arion. Romancierul a trecut definitiv pe primul plan. În acest roman și în cele care vor urma (Profesionistul, 1985, Trucaj, 1986, Pe ce picior dansați?, 1990) George Arion va avea drept eroi personaje cu existențe cvasi-schizofrenice, intoxicate de lectura cărților polițiste și de vizionarea thrillerelor ori a serialelor de sîmbătă seara. Aceste personaje cu existențe anodine alunecă în alt plan, cel al vieții tumultoase, pline de aventuri și suspans care caracterizează lumea
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
caravane în mers, măcar "furnicare" între ziduri. Interesantă pentru scriitor, care nu face, de obicei, teoria bunei direcții, este mai ales a doua imagine: frenezia tuturor azimuturilor. Despre facultate ca "roză a vînturilor" își scrie Andrei Bodiu primul roman, Bulevardul Eroilor, recent publicat la Paralela 45, o poveste "închinată" filologiei brașovene și "resurselor" ei eroi-comice. Argumentul "de autor" îndeamnă la o lectură lejeră, potrivită cu o istorisire "de plăcere", care nu se complică să dea verdicte și să înșire concluzii docte
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
lectură lejeră, potrivită cu o istorisire "de plăcere", care nu se complică să dea verdicte și să înșire concluzii docte. E, în atmosfera laxă, ca de picnic universitar, o simplă fotografie de aproape, făcută pe nepregătite, astfel încît legăturile dintre "eroi" și dintre evenimente sînt flotante, ambigue mai degrabă decît articulate. Putem însă găsi, cu relativă ușurință, trei "puncte cardinale": politica universitară și, prin extindere, națională, "bovarismele" unei reprezentative (și în poezia lui Andrei Bodiu...) "studente Alina" și, în fine, poftele
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
sau de sistem, pentru a-și vedea de serviciu, de planuri fără legătură cu școala, de vacanța lor "asezonată" cu ceva cursuri. Impresia pe care o fac, deopotrivă studenți și profesori, e dezamăgitoare, dar nu despre asta e vorba. Bulevardul Eroilor (numit așa după adresa Filologiei din Brașov) e, mai curînd, un roman despre strategii de coabitare. E un "manual" umoristic despre cum să reziști cu bine în catedră, despre cîtă politică poți comenta fără să superi pe nimeni și despre
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
triunghiului discreție-impertinență-ipocrizie, primul roman al lui Andrei Bodiu "altoiește" în mediul academic spiritul Thelčmei: Fă ce poftești! În rest, micile "conspirații" și interese rămîn, pe mai departe, "îngropate" sub stratul gros de pudră. Spre a fi mai dulce somnul fericiților eroi...
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
relatări mai tensionate a comunismului. Nicolae Breban este victima propriei imagini. Scriitorul nu rememorează etapele carierei sale, ci le dă ca exemplu. Pentru Nicolae Breban, autorul Memoriilor, Nicolae Breban, subiectul rememorării, este un personaj peste puterile lui. Un simbol, un erou popular, fără intimitate, frumos, înzestrat, tenace, fără slăbiciuni sau, dacă le are, ele nu sunt tocmai slăbiciuni, ci calități brute. Un mit. "Vigoarea omului, a speciei umane constă în capacitatea de a crea mit, noi mituri" scrisese în Bunavestire. Nicolae
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
răniți superficial au murit în mod suspect la spital? România a fost supusă unui război electronic? Cui aparțineau simulatoarele care au terorizat soldații și populația civilă? Generalul Milea s-a sinucis sau a fost asasinat? Generalii Gușe și Stănculescu sînt eroi sau criminali? De ce parte a baricadei a acționat misteriosul general Vlad, fostul șef al Securității? Cum se explică faptul că Armata, forțele MI și ale Securității s-au subordonat lui Ion Iliescu încă din primele ore ale fugii lui Nicolae
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
crescut cu Andersen. În basmele sale Andersen povestește agresiuni împotriva unor micro-ființe extrem de fragile. Cei care îi agresează pe soldățelul de plumb, pe Degețica sau pe rățușca cea urâtă sunt răi prin structură și caracter. Opoziția e maniheistă, simplă, iar eroii chinuiți sfârșesc în captivitate. Aici, dimpotrivă, ființa chinuită e un copil, agresiunea nu e la vedere, agresorul e chiar părintele și captivitatea nu e de natură fizică - se vede foarte bine din ce mi-ați citit - și cu atât mai
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
și întortocheat proces în care spălarea obrazului te costă mai mult pe tine decât pe acela care ți l-a murdărit. Ca să nu mai vorbim de faptul că la fel de curat ca înainte tot nu vei ieși. Știa el ce știa eroul lui Beaumarchais când a spus: "Calomniați, calomniați, ceva tot mai rămâne!" De fapt și acum, când legea care incriminează penal calomnia este încă în vigoare, se calomniază fără nici o teamă de consecințe. Cronicarului i-a căzut sub ochi un exemplar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
care - vorba unui comentator american - a cucerit lumea ca să fugă de mami. Mai mult, Stone pune accentul pe modelul eroic al lui Alexandru, Ahile. Ceea ce e istoric acurat, mulți afirmând că setea de cucerire a macedoneanului era motivată de imitarea eroului tessalian. Dar Stone vrea să dea și o aură de tragedie, care te face să te întrebi dacă lungmetrajul nu intenționează cumva să fie un Reader's Digest al culturii elenice. Poate că, la capitolul scenariu, Stone ar fi trebuit
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
întâmple în marginile verosimilului și ale necesarului". Or, motivația oedipiană insinuată de Stone nu e nici măcar verosimilă, ca să nu mai vorbesc de necesară. Iar în contextul personalității lui Alexandru, e cu atât mai greu să motivezi psihologic o fixație pentru eroul Iliadei. Îl vezi pe Filip (Val Kilmer) arătându-i picturi rupestre cu eroii antici, dar în același timp îl vezi descurajându-l de la adoptarea acestui tip de viață și atenționându-l că implică multă suferință. O vezi pe Olympia (Angelina
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
nu e nici măcar verosimilă, ca să nu mai vorbesc de necesară. Iar în contextul personalității lui Alexandru, e cu atât mai greu să motivezi psihologic o fixație pentru eroul Iliadei. Îl vezi pe Filip (Val Kilmer) arătându-i picturi rupestre cu eroii antici, dar în același timp îl vezi descurajându-l de la adoptarea acestui tip de viață și atenționându-l că implică multă suferință. O vezi pe Olympia (Angelina Jolie) insuflându-i idei despre originea sa divină. Presupunând că Alexandru (Colin Farrell
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
O vezi pe Olympia (Angelina Jolie) insuflându-i idei despre originea sa divină. Presupunând că Alexandru (Colin Farrell) ar lua în serios aceste idei, personajul ar fi megaloman sută la sută. Dar Stone nu-și permite să păteze astfel imaginea eroului său. Ca atare introduce un alt element al personalității lui Alexandru, element care frizează absurdul și care nu mai are nimic de-a face cu verosimilul sau necesarul. Toată antichitatea a fost extrem de discriminatorie și relativ rasistă; și pentru greci
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
ale lui Hitler intrând în Austria: și austriecii îl întâmpinau și erau veseli nevoie mare. Nici ca personaj tragic, Alexandru nu rezistă și iar fac apel la Aristotel pentru a explica acest fapt. El precizează câteva lucruri ŕ propos de eroi: trebuie să aibă un caracter ales și o atitudine aleasă. Or, lui Alexandru îi lipsesc ambele; după cum e portretizată în cele două scene de bătălie, atitudinea lui se apropie mai mult de inconștiență decât de eroism. Tot ce vezi e
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
pur și simplu patetic. Celelalte cerințe formulate de învățătorul lui Alexandru (interpretat în film de Christopher Plummer) privesc potrivirea și statornicia. Prima recomandare a lui Aristotel, cu referință precisă la "firea bărbătească" nu e realizată: s-a comentat deja că eroul e foarte feminin, ceea ce, în contextul corectitudinii politice, e perfect comprehensibil: dacă s-a scris că Dumnezeu e femeie, de ce n-ar fi și Alexandru una? Aristotel mai adaugă o observație care e necesară dacă vrei să transformi un incident
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
a transcrie pronunțările siglelor; acestea creează (și din cauza variațiilor) un efect de surpriză, speculat de stilul ludic și ironic: "să vă luați casete și sidiuri (mepetrei)" (Computer Games Forum: abrevierile CD, mp3), "situația politică din RÎMÎ" (= Republica Moldova, A. Bodiu, Bulevardul eroilor, 2004, p. 228). Oscilația în rostire se observă și în cazul modernului SMS (scurt mesaj telefonic, abreviere din "Short Message Service"): forma semese (sistemul DOOM) pare mai populară și mai adaptată, forma esemes mai cultă și mai străină; trebuie să
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]
-
aceasta face triumfal de la una dintre primele scene. Să mă explic: Agamemnon alcătuiește o coaliție de state grecești, la care Tessalia refuză să participe. Așa că Atridul își aduce armata, care-l includea pe Ahile, pentru o confruntare cu războinicii tessalieni. Eroul îl învinge în luptă corp la corp pe campionul poporului inamic și are un schimb de cuvinte cu regele Tessaliei, în care acesta spune cu emfază "Ahile... îmi voi aminti acest nume". Ei, problema e că Ahile era nu doar
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
cum afirmă Priam în film, ci i-a supraviețuit lui Ahile și a domnit cu o pauză, fiind apoi reînscăunat de Neoptolemus, fiul lui Ahile. Celebri mirmidoni ai lui Ahile, menționați de altfel în lungmetraj, sunt un popor tessalian. Pe deasupra, eroul este arătat în reședința lui din Phtia, dar aceasta e plasată mai general în Grecia, în loc să se precizeze că era capitala Tessaliei! Pe lângă încurcătura de nume și țări, Troia are și alte avantaje: ignoră complet faptul (istoric) că grosul armatei
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
Elena se simte vinovată pentru război și vrea să se predea, Priam îl îndeamnă pe Paris să lupte din dragoste, în timp ce restul luptă pentru putere și glorie, iar Ahile enunță maxime o dată la trei cuvinte. S-a comentat deja că eroii homerici nu sunt personaje psihologic plauzibile, altfel n-ar mai fi eroi! Cam toți au un părinte divin, iar zeii și psihologia nu se prea împacă. Dar ca melodramă + film de acțiune, lungmetrajul e vizionabil. O singură dată. A patra
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]