550 matches
-
4.3. Leonardo da Vinci - un om de geniu Leonardo da Vinci, originar din Toscana, și‑a făcut ucenicia la sculptorul și pictorul Andrea del Verrocchio 23, care se bucura de un mare renume la 22 Romain Rolland - dramaturg, nuvelist, eseist, istoric și muzician și care a primit pre‑ miul Nobel în literatură. 23 Andrea del Verrocchio (1435‑1488) - sculptor, aurar și pictor italian care a lucrat la curtea lui Lorenzo de’ Medici din Florența. Printre elevii lui se numără Leonardo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
OLTEANU, Tudor (16. XII. 1943, Timișoara), teoretician și istoric literar, eseist. A absolvit la București Liceul „Mihai Viteazul” (1961) și Facultatea de Limba și Literatura Română, devenind, după licență (1966), asistent la Catedra de literatură universală și comparată. Debutează în „Gazeta literară” (1964), iar editorial, cu volumul Morfologia romanului european în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
, Ilina (28.VI.1943, Galați), critic și istoric literar, eseist. Este fiica Guerrinei (n. Borsatti), profesoară, și a lui Gheorghe Clondescu, inginer. Absolventă a Liceului „I.L. Caragiale” (1961) și a Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1966), G. a fost redactor la „Scânteia tineretului” (1966-1968) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287350_a_288679]
-
PAPAHAGI, Marian (14.X.1948, Râmnicu Vâlcea - 18.I.1999, Roma), critic și teoretician literar, eseist, traducător și editor. Este fiul Elenei Papahagi (n. Anastasatu), farmacistă, și al lui Constantin Papahagi, medic ftiziolog. Familia paternă, de origine aromână, migrează din Macedonia în România înainte de primul război mondial. Înrudit cu filologii Pericle și Tache Papahagi, bunicul patern
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
D.[olfi] (3.IV.1916, Brăila - 16.XI.1966, Chicago), critic literar, eseist și poet. Urmează cursul secundar la Liceul „N. Bălcescu” din Brăila și la Liceul „Gh. Lazăr” din București, absolvind în 1934. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie și, concomitent, la cea de Drept din cadrul Universității bucureștene, obținând licențele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
, Alexandru (4.V.1966, Cluj), critic literar, eseist și traducător. Este fiul Mariei și al lui Nicolae Laszlo, muncitor. Urmează Liceul „Ady-Șincai” din Cluj-Napoca (1980-1984). A absolvit în 1989 Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din același oraș, devenind profesor la Cârlibaba, în județul Suceava, apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
fost depășit de om, JL, 1998, 1-2; Iordan Datcu, Șapte ani din jurnalul lui Pericle Martinescu, ST, 1998, 4-5; Monica Lovinescu, Memorialist al Apocalipsului, RL, 1998, 28; Z. Ornea, Filigranul amintirii, RL, 2000, 14; Iordan Datcu, Pericle Martinescu, diarist și eseist, ALA, 2001, 581; Ioana Pârvulescu, În miezul nopții, RL, 2001, 8; Ioana Pârvulescu, Vânătoare de scriitori, RL, 2001, 9; Cornelia Ștefănescu, Răgaz printre cărți, JL, 2002, 1-4; Georgeta Drăghici, Utopia autenticității, RL, 2002, 14; Dicț. scriit. rom., III, 115-116; Săndulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
, Adrian Dinu (15.IX.1949, Soloneț, j. Suceava), eseist, critic literar și prozator. Este fiul Feliciei Rachieru (n. Strilciuc) și al lui Ioan Rachieru, învățători. Urmează Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava și cursurile Facultății de Filosofie, secția de sociologie, a Universității din București (1966-1971). Funcționează ca sociolog la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
UNGUREANU,NICOLAE (1934-2010) inginer constructor și profesor .................. 371 98. URSESCU, EUGENIA(1935-2010) inginer electromecanic și muzeografă ....... 375 99. VANCEA, PETRE P. (1930-2007) medic și profesor ........... 378 100. ZBRANCA, EUSEBIE (1938-2010) medic și profesor ................ 382 ADĂSCALIȚEI, VASILE (1929-2007) PROFESOR, FOLCLORIST și ESEIST Dascăl prețuit de generații de studenți, cercetător remarcabil, reprezentant de frunte al școlii românești de folcloristică, prof. univ. dr. Vasile Adăscăliței și-a consacrat cinci decenii de „permanentă căutare“ culegerii, arhivării și investigării teatrului folcloric și a unor obiceiuri tradiționale
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
școlii pianistice, Eliza Ciolan se înscrie între personalitățile de seamă ale vieții culturale ieșene ale secolului XX. CIOPRAGA, CONSTANTIN (1916-2009) ISTORIC și CRITIC LITERAR, POET, PROZATOR, PROFESOR Personalitate marcantă a comunității literare românești, venerabil scriitor, prestigios istoric și critic literar, eseist de înaltă clasă, academicianul Constantin Ciopraga și-a dedicat întreaga viață culturii și literaturii, fiind figură emblematică a Iașului cultural postbelic. S-a născut la 12 mai 1916, la Pașcani, județul Iași. A urmat școala primară și gimnaziul în orașul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
CRISTEA, Radu Călin (30.IV.1955, Ineu, j. Arad), critic literar, eseist și publicist. A urmat cursurile liceului din Chișineu-Criș, în județul Arad. În 1978 a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, fiind unul dintre animatorii Cenaclului de Luni coordonat de Nicolae Manolescu. După absolvire este, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286501_a_287830]
-
mai departe câțiva scriitori care au stăruit și au rămas până la sfârșit În publicistica românească, pe care au onorat-o cu talentul lor divers, precum: Henric Sanielevici, secretarul de redacție al Noii Reviste Române În prima apariție, de la 1900- 1902, eseist, critic literar, antropolog și colaborator de seamă În a doua apariție, a revistei; apoi criticul literar atitrat al revistei, Ion Trivale, respectat până și de cafeneaua literară Încă cu reminiscențe sămănătoriste pe acea vreme; apoi I. Brucăr, credincios filozo fiei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Germania militaristă”. Comparația angajează mai toate nivelurile; de pildă, în vreme ce socialismul francez este „umanist, creștin și liberal”, cel german, adică marxismul, se proclamă „științific”, dar Karl Marx nu ar fi în esență decât un „Bismarck popular”. Entuziasmul filogalic al tânărului eseist trebuie judecat în contextul istoric în care spiritul umanist pierdea teren în fața ofensivei extremelor politice totalitare. Având în vedere ceea ce a urmat (invadarea Franței de către Hitler), pledoaria primește replica de o ironie groasă a istoriei. O replică suportată de autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
, ION (21.VII.1904, Turnu Severin - 27.IX.1990, București), prozator, eseist și critic literar. Mama lui B. era fiica unui emigrant francez, Pierre Gayraud, arhitect-antreprenor, venit în Principate către 1870 și stabilit la Turnu Severin. Tatăl, căpitanul de marină Constantin Biberi, era fiu al lui Andrei Biberi, doctor în medicină, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
mă’ntorc În țară, să-l caut pe prietenul lui Pleșu și să Încerc să-l Încurajez, aflându-se el Într-o „ciudată belea”; Într-adevăr, cu „ocazia” scandalului „meditației transcendentale”, alături de Marin Sorescu, fusese „prins” și Andrei Pleșu, tânăr eseist și cronicar de artă plastică a cărui figură extrem de expresivă o Întrezărisem odată la restaurantul Uniunii Scriitorilor: un tânăr Socrate, grav, cu o figură și frunte puternice, sprâncene de satir grec, cu acel „aer muntean” care m-a atras Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
INDRIEȘ, Elena (1.II.1951, Geoagiu, j. Hunedoara), poetă și eseistă. Este fiica Aureliei Indrieș (n. Marghita), pianistă, și a lui Iosif Indrieș, avocat. Urmează între 1970 și 1974 Facultatea de Limba și Literatura Română din cadrul Universității din București, înscriindu-se apoi la Facultatea de Filosofie, unde studiază până în 1979, fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287549_a_288878]
-
și eseu, la care se va înregistra o participare deosebit de mare. Lucrările premiate - aparținând poeților Ioan T. Morar, Marin Lupșanu, George Vrânceanu, Nicolae Sava, prozatorilor Gheorghe Crăciun, Ovidiu Hurduzeu, Daniel Vighi, Andrei Grigor, Maria Mailat, Dan Culcer, Paul Tumanian și eseiștilor Mihai Dinu, Ștefan Borbély, Nicolae Oprea, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Iova ș.a. - vor fi publicate ulterior în revistă, în cele mai multe cazuri constituind și începutul unei colaborări consistente, prin care s-a asigurat celei mai noi generații, a optzeciștilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
320, 330; Anghel-Iosif, Portrete, 77-84; Negruzzi, Junimea, 225-231; Dafin, Figuri, III, 33-38; C.D. Anghel, Gh. Panu, semănătorul de idei, București, 1933; Lovinescu, Scrieri, VI, 208, IX, 303-425; Călinescu, Ist. lit. (1941), 383-384, Ist. lit. (1982), 440-441; Cecilia Caroni-Chilom, Gheorghe Panu, eseist și critic la revista „Convorbiri literare” și „Săptămâna”, București, 1942; Vianu, Opere, II, 225-228; Streinu, Versificația, 170-173; Constantinescu, Scrieri, IV, 124-126; Cioculescu, Itinerar, I, 146-150; George, Sfârșitul, I, 51-55; Ist. lit., III, 74-75, 920-926; Dicț. lit. 1900, 659-661; Dicț. scriit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
Numai intelectualii adevărați l-au priceput cum trebuie pe Creangă―. Pe bună dreptate, remarcă Mircea Scarlat: „Ibrăileanu a semnalat câteva adevăruri evidente criticului lucid; va veni rostirea călinesciană spre a le impune―. Despre un text al lui E. Lovinescu, tânărul eseist scrie că „ar trebui ascuns cititorilor...―. Mircea Scarlat nu-și poate reprima regretul profund în fața comentariului unui mare critic care dovedește o cu totul surprinzătoare neînțelegere a operei lui Creangă. In deceniul al treilea, cel care a avut intuiția unui
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
AVĂDANEI, Ștefan (14.XII.1946, Dumești, j. Iași), eseist, critic literar și traducător. Este fiul lui Gheorghe și al Anicăi Avădanei, țărani. După absolvirea Liceului „C. Negruzzi” din Iași, urmează secția engleză-română a Facultății de Filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (1964-1969), unde ulterior își începe cariera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285501_a_286830]
-
că „adevărul e o femeie de serviciu”, nu mai caută decât „semnificația / dispariția semnificațiilor”, în poeme care amintesc de ultima etapă a creației bacoviene: „Cine știe... Nime. / Două centime, patru centime. / Altă lume. Oare? / Infime / stigmate alternând calendare / (alterare / eroare).” Eseist și critic redutabil, C. este un atent observator al vieții literare contemporane. Volumul Duelul cu crinii (1972), adevărată panoramă a liricii românești de după cel de-al doilea război mondial, conține comentarii și observații pertinente asupra câtorva dintre cei mai importanți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
împotriviri, Înțelepciunea calmă. Di@loguri în cyberspațiu cu Robert Lazu, Străin prin Europa. Note de călătorie 1983-1992, The Triumph of Imperfection, Imperfection and Defeat: The Role of Aesthetic Imagination in Human Society. Sorin Antohi (n. 1957), este istoric al ideilor, eseist, traducător. Este traducătorul și coordonatorul mai multor volume, precum și autorul lucrărilor (selectiv): Utopica. Studii asupra imaginarului social, Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
CĂLINESCU, G.[eorge] (19.VI.1899, București - 12.III.1965, Otopeni- București), critic și istoric literar, eseist, poet, prozator și dramaturg. Este fiu natural al Mariei Vișan și al lui Tache Căpitănescu, funcționar, adoptat de Constantin și Maria Călinescu. C. (al cărui nume la naștere era Gheorghe) face școala primară la Iași, la Școala „Carol I” (1906-1907
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
numai pentru o artă modernă, europeană, a genului, dar și contra presiunilor tot mai insistente, mai triviale, ale conducerii politice a României asupra creației și mediului literar - mai de „neînțeles” deci era faptul că acest mare și splendid critic și eseist nu-mi mai cita numele în exegezele sale totdeauna interesante despre un Sorin Titel, Marin Preda și alții! Era și el „supărat” pe mine, pe opera mea și pe ideile mele ca și... Partidul?! Ne-am văzut și „ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
puțin 10-15 din străinătate, astăzi dacă participă maximal 2-3 e foarte mult! Din acest punct de vedere anul 2014 a fost și pentru mine un an hotărâtor alăturându-mă în mod nefast celor pomeniți mai sus. A.B.Sunteți poet, eseist, traducător, în ce ipostaza va simțiți cel mai bine? Eu scriu fiindcă-mi face bine, traduc fiindcă nu mi-am pierdut încă toate iluziile. Nu pot spune în ce ipostază mă simt mai bine. Am început să scriu ca minoritar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]