699 matches
-
creație nu este echivalentă cu haosul. Ideile sunt asociate elastic pe baza gândirii discursive, pornindu-se de la o idee-nucleu. Eseul devine astfel, un joc și o poezie a idelor în care autorul caută forme de expresie atrăgătoare și convingătoare. Domeniul eseisticii este practic nelimitat. Un eseu poate construi, spre exemplu, pe marginea unei lucrări, fără a fi o exegeză a textului, ci mai degrabă o remodelare a lui. Nicolae Balotă susține că, deși creația ține de esența eseului, compoziția nu este
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Director al Institutului de Filologie Română "A. Philippide" din Iași. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației pentru Literatură Generală și Comparată. Volume publicate: Arpegii critice. Explorări în critica și eseistica actuale (2005); Matei Vișniec - un optzecist atipic (2005); Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană (2006); Utopia negativă în literatura română (2008); Inorogul la Porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir, vol. I, Premise. Bestiae Domini, vol. II. Bestiae Diaboli (2013
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
istoricul și profesorul universitar Dumitru Preda. Am avut norocul să fiu primul care s-a bucurat de această onoare, datorită, probabil și faptului că eu publicasem multe cărți până atunci. Acelea erau, însă, din domeniul creației literare poezie, proză, dramaturgie, eseistică pe când acum era vorba de "O lume cea a diplomației, în acest caz al diplomației române, adesea necunoscută marelui public, misterioasă, fascinantă, spectaculoasă nu de puține ori, dar care înseamnă, în același timp, un necontenit efort din creație, inițiativă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
filosofică. Date fiind aspirațiile și tendințele unei părți importante a autorilor din domeniu de a fundamenta metode de cercetare empirică prin care să se permită verificarea ipotezelor emise, metoda de investigare și reflecție istorică specifică școlii a fost considerată tradiționalistă (eseistică) și, prin urmare, neștiințifică (nefundamentată empiric). Concluzii Școala engleză constituie primul curent de teoretizare a relațiilor internaționale care a subliniat ideea că, deși în relațiile internaționale nu avem o autoritate centrală, ordinea nu este cu totul absentă. Politica internațională poate
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
ne facă mai ușor de suportat munca la această uzină în miniatură, deservită de patru frați minori". Cartea este împânzită de citate din Biblie și din mari poeți români, astfel că textul cade, pe porțiuni însemnate, într-un fel de eseistică poetico-religioasă. Credința și îndoiala, brutalitatea și o fără de seamăn gingășie, poezia și rugăciunea, incantația și realitatea frustă, revolta și umilința, lamentația și micile bucurii, omenia și bestialitatea se amestecă de-a lungul paginilor. Dumnezeu a murit în Bărăgan de Victor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
prezumata rezervă prudentă, spre a exclama: "Mărturisesc că nu prea multe pagini ale publicisticii noastre actuale mi se par atât de atracțioase prin aerul lor inteligent-justițiar, prin neobosita lor vervă personalizată, precum cele ale autoarei ieșene". Ion Rotaru crede că eseistica Magdei U. "transgresează de fiecare dată în artă a cuvântului". Florentin Popescu opinează că "rafinat și în permanență sprijinit de bogate și alese lecturi, spiritul critic al d-nei Magda Ursache are darul de a-l scoate pe cititor din inerție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
inteligentă" (formularea îi aparține lui Florian Potra) înseamnă a recunoaște că, de fiecare dată, judecata critică este trecută și prin filtrul sentimentului, astfel producându-se catalizarea aptă să confere căldură umană oricărui text al profesorului fie că-i vorba de eseistică, de cronică teatrală, de curs universitar ori se putea altfel? de poezie. Nu l-au interesat niciodată lucrurile mărunte, intrigile, fleacurile, coteriile, oscilațiile box-office-urilor, conjuncturile. Ai zice, parcurgând cele 1200 de pagini (!) reunite sub titlul "Contururi spectacologice crepusculare" (Ed. "Tempus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Leon: scriu simplu, cinstit, fără afectări și floricele stilistice, lăsând totdeauna să cadă accentul pe încărcătura de informație revelată. Față de prestația celor ce scriu cărți din cărți, ei vin cu trudnica cercetare directă, la sursă, lăsând altora plăcerea sintezei, a eseisticii speculative. Oferă material brut, dacă nu mereu și-n toate inedit, oricum, prea puțin cunoscut. Cei trei mușchetari ai arhivelor sunt, deci, amatori. Cu atât mai salutară este contribuția lor, întemeiată pe pasiune sinceră, dragoste și interes față de "tot ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în care s-a efectuat întregirea neamului românesc." După război, a continuat să colaboreze la diverse publicații bucovinene, trecând la ceea ce azi am numi "gazetăria culturală". Principală preocupare: vechile manuscrise românești, dar scrie frecvent și cronică teatrală. Îl tentează, apoi, eseistica ("Drama istorică studiu critic și literar"), precum și meditațiile pe tema "sic transit..." grupate sub titulatura "Poeta nascitur" (scrise, probabil, în timpul detenției din pușcăria Lemberg). Un "cultural al epocii", s-ar putea spune luând în considerare cele de mai sus și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
p. 354-355. PETRAȘ, Irina. Panorama criticii literare românești: dicționar ilustrat: 1950-2000: critici și istorici literari, teoreticieni, eseiști, esteticieni. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2001, p. 572 cu numele greșit Elvira Schoran, 583-585. CREȚU, Bogdan. Arpegii critice. Explorări în critica și eseistica actuale. Iași: Editura Timpul, 2005, p. 53-59. Dicționarul general al literaturii române: S-T / coord. general: Eugen Simion. București: Univers Enciclopedic, 2007, p. 316-318. MANOLESCU, Nicolae. Istoria critică a literaturii române: 5 secole de literatură. Pitești: Paralela 45, 2008, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
altul. Personal, disprețuiesc ambiția de a-ți publica recenziile în volum, înainte de a deveni autoritate în materie. Mărunțișuri. Cât despre mine, pot să vă spun că am făcut în primul rând istorie a literaturii în câteva cărți, iar în altele eseistică pe teme literare. Apelului selectiv la critica de autoritate i-am adăugat punctele de vedere personale, după ce mi-am șlefuit gustul estetic prin lecturi și iar lecturi. Un viciu nepedepsit, cum știți. În ce măsură o recenzie de carte poate să ridice
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mulțime gata de servitute voluntară, ca în povestea dostoievskiană a Marelui Inchizitor, o supunere însoțită de vaiere în surdină, contra puterii politice devenită stat. Chiar dacă scriitorii resping tirania "corectitudinii politice", politicienii o acceptă și amețesc poporul cu demagogia ei. În eseistica occidentală, political correctness a devenit subiect de pamflet. S-a spus mereu pe drept cuvânt că avem ce merităm. Un străin, Edward R. Murow, a lansat o apoftegmă ce ni se potrivește, astăzi mai mult decât oricând: "O țară de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
lumii, în care experiența exilului poate însuma aspectele vitale ale artei. În eseul Soarele și Luna, studiu de tipologie asupra valențelor sud-est europene ale spiritualității românești, C. încearcă, pentru prima dată după Vasile Pârvan și G. Călinescu, și pe urmele eseisticii lui Dan Botta, o regăsire a mesajului mitologic în evoluția acesteia. Sondajul nu are în vedere aria Orient-Occident, ci o deplasare de la nord la sud, adică de la înțelesurile hiperboreene, saturniene spre cele mediteraneene. Poetul încadrează în Lumea noastră, prin urmare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
cheie neobișnuită. Bunăoară, întâmplări normale survenite într-o excursie își dezvăluie semnificații ieșite din comun, în Căzăcească un dansator rămâne suspendat în spațiu, sustras gravității, în timp ce corul se risipește în cer, iar în 18 carate ficțiunea trece pe nesimțite în eseistică. Autorul își definește demersul „o viziune stranie de vis”, iar sensurile căutate drept „slovă neînțeleasă, de oracol”. Deși a scris puțin, iar din paginile lui și mai puține s-au tipărit, Z. este un nume pe care istoria suprarealismului românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290708_a_292037]
-
și prin calitatea materialelor publicate, revista ilustrând nivelul atins de scrisul transilvănean al noii generații: Lucian Blaga în poezie, Pavel Dan, Ion Vlasiu și Victor Papilian în proză, Ion Chinezu, Ion Breazu și D.D. Roșca în planul criticii, istoriei literare, eseisticii și filosofiei. În Cuvânt înainte Ion Chinezu încearcă o racordare a vechiului realism poporan tribunist la stadiul de evoluție al societății românești contemporane, preconizând înscrierea „localismului creator” în ritmul spiritual al întregii țări: „Rostul acestei reviste este tocmai să mobilizeze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
în română din limba lor maternă, cum se întâmplă cu Giuseppe Cifarelli sau cu Guerrina Borsatti. În etnografie și folclor se remarcă tinerii specialiști Ion Chelcea, Traian Herseni, Gh. Pavelescu, Ion Mușlea, Anton Balotă, Al. Dima, Ovidiu Papadima; în lingvistică, eseistică și istorie literară se afirmă D. Popovici, Tudor Vianu, Edgar Papu, Victor Iancu, Bucur Țincu, Eugeniu Sperantia, Sextil Pușcariu, Th. Capidan, D. Macrea, Ștefan Pașca, Emil Petrovici, în istorie - David Prodan, Ion Moga, Ion Lupaș, Aurel Decei, C. Daicoviciu, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
teatrului modern, F, 1995, 9; Iulian Boldea, Despre Ibsen și „teatrul invizibil”, VTRA, 1995, 9; Diana Adamek, O redefinire a teatrului occidental, TR, 1995, 50; Ulici, Lit. rom., I, 497-500; Valeriu Cristea, „Am rămas curat”, ALA, 1997, 367; Ion Buzera, Eseistica universitară, R, 1997, 3-4; Dicț. esențial, 869-870; Ruxandra Cesereanu, Cioran ca Rastignac, Ciadaev, Oblomov și epigon al lui Iov, ST, 2001, 1; Al. Călinescu, Un portret al lui Cioran, ATN, 2001, 3; Irina Petraș, Două cărți despre Emil Cioran, APF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
filosofia românească interbelică. Colaborează la „Viața românescă”, „Jurnalul literar”, „Universul cărții”, „Literatorul”, „Manuscriptum” ș.a. Preocupat de filosofia sistematică și de istoria filosofiei, dar și - într-un mod devenit cu timpul precumpănitor - de confluența dintre filosofie, istoria literaturii, istoriografia și publicistica/eseistica literară, D. a editat lucrări biobibliografice, de terminologie și documentaristică filosofică și sociologică, dintre care unele, precum C. Rădulescu-Motru. Biobibliografie (2000), Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (2000), Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Documentar sociologic (2000), Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
observațiuni”, „Figuri reprezentative”, „Pagini literare”, „Învățământ-Educație”, „Progresele științei”, „Biopolitica”, „Politica externă”, „Discuții și recenzii”, „Ardealul vechi”, „Europa contemporană” ș.a. În cadrul rubricii cu caracter nepermanent „Pagini literare”, ca și în cuprinsul unui „Supliment literar” editat în unele numere, se publică literatură, eseistică și critică literară, întrunind colaboratori de pretutindeni. Versurile aparțin lui Lucian Blaga, Aron Cotruș, Emil Isac, Ștefan Baciu, Radu Gyr, Al. T. Stamatiad, N. Davidescu, Teodor Murășanu, Ion Th. Ilea, Al. Iacobescu, Miron Radu Paraschivescu, Valeriu Bora, Zaharia Stancu, Ecaterinei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
este, în genul prozei mitice, unul dintre scriitorii contemporani cei mai dotați. Ar fi fost oportună o mai mare importanță acordată prozei lui Augustin Buzura. În fine, la critică, sunt introduse câteva nume noi și este înregistrată prezența în câmpul eseisticii filosofice a lui Constantin Noica. P. continuă să rămână reticent față de Valeriu Cristea, unul dintre cei mai importanți critici români de după război. Penetrante, în schimb, sunt capitolele despre Marin Preda, Eugen Jebeleanu, Nicolae Breban, Al. Ivasiuc, Dumitru Radu Popescu. După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
la cartea cu același titlu a lui Basil Munteanu din „Luceafărul”, revistă a elevilor de la Liceul „Gh. Barițiu” din Cluj (1938). Până la apariția „Revistei Cercului Literar”, când se va dedica integral criticii literare, se exersează în proză și într-o eseistică diversă. Din martie 1937 începuse să țină un jurnal, în cea mai mare parte pierdut. Fragmentele rămase - editate postum în Ora oglinzilor (1997) - dezvăluie și ele aceeași uimitoare precocitate, o familiarizare uimitoare pentru un adolescent cu numele mari din literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
sau Epicur, apoi la Goethe și La Rochefoucauld, aducând o privire clasicistă asupra fenomenului. Concluzia finală este clară în acest sens: „A privi moartea ca un fapt, nu ca un mister, în aceasta constă severitatea și frumusețea clasicismului.” Până aici eseistica lui P. e strict filosofică. Al doilea eseu, Eros, cu o introducere intitulată Umanism și cultură, justifică apartenența autorului la literatură, pentru că ideile filosofice sunt în permanență susținute prin argumente din creația literară. Interpretarea include lecturi care se desfășoară de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288674_a_290003]
-
învestiți cu titlul de personaje: Alexandru, George, Mihai. Capitolul Viață și prețuire poate fi considerat o continuare a Erosului. Revin temele morții, ale iubirii, ale „prețuirii” acestora. SCRIERI: Eseuri, îngr. și pref. Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice: Z. Ornea, Eseistică filosofică, RL, 1986, 31; Dicț. scriit. rom., III, 601-605. V.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288674_a_290003]
-
2000, 6; Constantin Cubleșan, Eminescu în orizontul criticii, Pitești-Brașov-Cluj-Napoca, 2000, 134-138; Theodor Codreanu, Controverse eminesciene, București, 2000, 227-231; Constantin Cubleșan, Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca, 2001, 70-74; Petraș, Panoramă, 182-183; Mircea Bârsilă, Repere eminesciene, PSS, 2002, 5-7; Irina Marin, Critică eseistica, RL, 2003, 7. S. I.-J.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286186_a_287515]
-
în comitetul de redacție), „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Livresc și prețios, cerebral până la ariditate, cu înclinație spre teoretizări, C. cultivă în cogitațiile sale „răzgândirea”. Cu alte cuvinte, gândind cu mintea lui, caută să nu calce pe urmele unor „sentințe consacrate”. Eseistica, de suflu scurt, comprimată adesea până la dimensiunile unui aforism, nu manifestă inhibiții față de ideile unor cugetători iluștri. Cu o obstinată ambiție a disocierii, luând în discuție noțiuni cum ar fi adevărul, libertatea, fericirea, absurdul, răul și binele, viața și moartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]