16,546 matches
-
de Boca, scriitorul spaniol Juan Goytisolo, acum în vîrstă de 72 de ani și stabilit la Marrakech, a declarat că e și cel din urmă, deși nu are de gînd să abandoneze scrisul: va colabora în continuare cu articole și eseuri în presa din Spania. Scurtul roman de 99 de pagini apărut la Ed. Aleph este un fel de voiaj interior, o întoarcere în trecut, pe fondul războiului și dezolării, pentru a vorbi despre durerea pierderii, despre uitare și vid esențial
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
Bergson (1859-1941) a fost copleșit de onoruri. A început cu o avalanșă de premii școlare, a reușit printre primii la concursul de admitere la Ecole Normale Supérieure (unde i-a avut colegi pe Jaurès și Durkheim), iar prima sa carte, Eseu despre datele imediate ale conștiinței, i-a adus la 30 de ani celebritatea. La începutul sec. XX, cursurile lui de la Collège de France erau frecventate de întreg Parisul intelectual și monden. Bergson era apreciat, după cum o dovedește corespondența sa, nu
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
ajunsă la al treilea număr. Cu practică în consultarea pacienților și în pregătirea studenților mediciniști, Dr. Ofri a ajuns la concluzia că jargonul medical standardizat și impersonal nu favorizează comunicarea medic-pacient, drept care le-a cerut studenților și internilor să scrie eseuri și nuvele, pornind de la cazurile cele mai interesante. Textele cu povestiri ce relatează experiențe umane prin prisma sănătății, bolii și vindecării i-au depășit așteptările, atît prin calitatea scriiturii, cît și prin interpretarea creativă a destinelor unor bolnavi. „Bellevue Literary
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
sa? Sper să nu greșesc în aprecierile mele (să nu greșesc din partizanat, dintr-un atașament prea accentuat), dar cred că, negreșit, cine urmărește atent ce se scrie și în proza, și în poezia, și în critica literară, și în eseul românesc va avea imaginea unei literaturi vii, care dovedește o considerabilă rezervă de talent, de prospețime, se îndrăzneală. E regretabil de aceea că publicul are ochii îndreptați în altă parte. Eu unul, citind cele mai bune cărți ale confraților mei
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
1958 și 1977 inclusiv cu Ștefan Baciu pe nedrept uitat în țara lui de baștină. În 1981, Lucian Boz - nostalgic - a avut totuși timp să-și adune într-un volum de aproape 300 de pagini, intitulat "Anii literari ’30", cronici, eseuri și medalioane critice - volum ilustrat de un portret al autorului executat de Marcel Iancu. Lucian Boz a readus astfel, nostalgic, în actualitate "icoanele pe lemn" ale lui Arghezi ori singularul "Paradis al suspinelor" al lui Ion Vinea - sau pe prea
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
a spiritismului, rămîne în permanență o provocare. Neinstare a-și epuiza nici pe departe virtualitățile ( gigantismul proiectelor sale a înfiorat de-o măsură a nemăsurării), cheamă noi și noi înțelegeri, investigații, precizări, interpretări. E un magnet pentru conștiințele critice. În eseul d-sale intitulat Hasdeenii, Ovidiu Pecican își propune a-l aborda indirect, prin unghiul receptării de care a avut parte pînă-n prezent. Cine ar fi "hasdeenii? Pe de o parte, spiritele congenere, creatorii cuceriți de elanul ideilor marelui înaintaș, pentru
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
a umbrelor acolo unde s-ar fi cuvenit a recunoaște o profundă filiație. Am fi tentați a zice, o gelozie antipaterna îi dictează sentințe disprețuitoare asupra caracterului modular, aparent lipsit de țintă al activității în chestiune, asupra structurii sale de eseuri în adiționarea cărora "povestirea nu există, asupra năzuinței savantului de-a "atinge culmi către care știința n-are drumuri. Sau în conspectul lui Ovidiu Pecican: "Cum se vede, sub pana lui Iorga pînă și aspirațiile înalte devin defecte. Dincolo de recunoașterea
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
filosofie, care să facă bune, aplicate recenzii la cartea de filosofie. Acum, după 1990, oamenii și-au ieșit din țîțîni, în loc să învețe să scrie debutînd cu "Revista revistelor", cu cronichete descriptive, sar toți direct în nu știu ce construcții complicate, fac direct "eseuri". Sînt foarte nemulțumită, dar nu pentru cărțile mele, pentru că, în legătură cu ele, am ajuns la un fel de nepăsare, mă bucur mai mult de niște scrisori, de niște e-mail-uri pe care le primesc de la prieteni și consider că acelea îmi sînt
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
mă întristează că rămîn nebăgate în seamă cărțile unor oameni tineri, foarte buni, din universitate. Mă doare sufletul, pentru că mă gîndesc că eu sînt lansată, pe cînd ceilalți sînt încă tineri și chiar au nevoie de încurajare. D.P.: Ai scris eseuri, ai abordat multe genuri literare... M.P.: Eu public puțin, Dora, nu știu dacă se vede asta, că eu mă feresc să public prea mult, de frică să nu mă urască lumea dacă sînt prea prezentă. D.P.: Mai sînt și alții
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Dacia l Dinu Flămând, Tags, Cluj, Ed. Dacia. PROZĂ. Dan Stanca, Drumul spre piatră, București, Ed. Fundației Pro. DRAMATURGIE. Olga Delia Mateescu, Ferma de struți, București, Ed. Cartea Românească. CRITICĂ/ ISTORIE LITERARĂ. Mircea Muthu, Balcanismul literar românesc, Cluj, Ed. Dacia. ESEU/ PUBLICISTICĂ. Ștefania Mincu, Miorița, Constanța, Ed. Pontica. TRADUCERI DIN LITERATURA UNIVERSALĂ. Emil Iordache, Daniil Harms, Mi se spune capucin, Iași, Ed. Polirom l Vasile Sav - Sfântul Augustin, Opera omnia, Cluj, Ed. Dacia l Premiul "Andrei Bantaș": Bogdan Ghiu - Charles Baudelaire
Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2002 () [Corola-journal/Journalistic/13783_a_15108]
-
vorbește augural despre trei romane "noi", printre care și despre Gumele lui Robbe-Grillet, anunțînd cît se poate de nietzscheean că "psihologia, psihanaliza, metafizica sau afectivitatea sînt absente din aceste opere", iar apoi, într-un studiu care va intra în volumul Eseuri critice face o analiză a Gumelor care se erijează în proces al literaturii. Cu toate acestea, Robbe-Grillet va mărturisi ceva mai tîrziu că nimeni nu observase pînă atunci cum Gumele este un roman-palimpsest, scris pe ruinele mitului lui Oedip. În
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
după ce revista noastră publicase nominalizările la premiile pentru 2002-2003 (dar pe care n-o vom omite de pe listă la anul), este Retori, simulacre, imposturi a dlui Ciprian Șiulea (Editura Compania, 2003). Subintitulată Cultură și ideologii în România, cartea cuprinde șase eseuri care sînt, în același timp, de critică literară, de filosofie și de politologie, după cum le definește autorul însuși în dedicația de pe exemplarul pe care mi l-a destinat. E vorba de analiza cîtorva cazuri de conflict dintre diferitele ideologii și
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
de analiza cîtorva cazuri de conflict dintre diferitele ideologii și cultura română. Autorul pare convins că a existat aproape în toate epocile la noi un mare deficit de exercițiu critic. Ilustrarea cea mai convingătoare a acestei teze o descoperim în eseul Maiorescu și românii. Deși extrem de incitante sînt și celelalte eseuri, despre urbanismul totalitar, despre dramaturgia din comunism și aceea din postcomunism etc., m-am oprit în articolul de față la acela despre Maiorescu. Întreaga carte merită o discuție, fie și
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
cultura română. Autorul pare convins că a existat aproape în toate epocile la noi un mare deficit de exercițiu critic. Ilustrarea cea mai convingătoare a acestei teze o descoperim în eseul Maiorescu și românii. Deși extrem de incitante sînt și celelalte eseuri, despre urbanismul totalitar, despre dramaturgia din comunism și aceea din postcomunism etc., m-am oprit în articolul de față la acela despre Maiorescu. Întreaga carte merită o discuție, fie și polemică, mai ales dacă luăm în considerare caracterul polemic al
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
am oprit în articolul de față la acela despre Maiorescu. Întreaga carte merită o discuție, fie și polemică, mai ales dacă luăm în considerare caracterul polemic al majorității punctelor de vedere exprimate de către dl Ciprian Șiulea. În cazul special al eseului despre "formele fără fond", nu am vreo obiecție importantă să-i fac autorului. El mi se pare a clarifica una din cele mai litigioase probleme din cultura română. Trei sînt considerațiile principale de la care pornește analiza dlui Șiulea. Prima este
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
o aprofundare a substanței lor înzestrate cu o infinitate de latențe), dată de o reală regenerare a interpretării ,,actualizate". Astfel balada Meșterul Manole, ,,mit estetic" de bază la români, apare abordată prin prisma mitului dedalic, pe urma unor sugestii din eseul lui Dan Botta, Unduire și moarte. Negru Vodă și curtenii săi rătăcesc fără speranță de ieșire printr-un labirint de proporțiile unei țări. Planul acestui traseu inițiatic e cunoscut doar de un personaj insignifiant, de un portar (umil travestit pentru
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
o coadă de păun. Dar ne putem pune o întrebare: Funcționează oare totdeauna o egalitate între ceea ce a intenționat (a avut în bagajul conștiinței) autorul și ceea ce a proiectat efectiv în substanța operei, practic inepuizabilă în orizontul interpretării? Într-un eseu din Oceanografie, Mircea Eliade ia în discuție chestiunea, pornind de la Cîntarea cîntărilor, un poem nupțial în primă instanță, care cuprinde, totuși, structuri mistice, alegorice, ecleziastice: „Privit printr-un anumit punct de vedere, poemul se transfigurează îndată, capătă alte valori, altă
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
Geta Dumitru Bicentenar R. W. Emerson (25 mai 1803 - 27 aprilie 1882) Ești o eră nouă, prietene, în țara ta nouă, imensă", îi scrie Thomas Carlyle lui Ralph Waldo Emerson după lectura volumului Eseuri apărut în 1841. Aprecierea lui Carlyle, care nu era la prima întîlnire cu gînditorul american, n-ar fi surprins pe mulți. Cu patru ani în urmă și la un an după publicarea volumului subțire ce conținea Natura, prima sa scriere
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
spusese că marchează momentul ieșirii de sub tutela britanică în plan cultural, și, prin urmare, vine în continuarea textului prin care Statele Unite ale Americii și-au proclamat independența față de Anglia în 1776. O declarație de independență intelectuală a fost considerat și eseul "Încrederea în sine." Apariția unui al doilea volum, Eseuri, seria a doua (1844), a întărit impresia că, prin Emerson, țara nouă se împlinea ca viață spirituală. De aici și importanța acestor scrieri în comparație cu ce a urmat, versuri și proză, cu toate că
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
plan cultural, și, prin urmare, vine în continuarea textului prin care Statele Unite ale Americii și-au proclamat independența față de Anglia în 1776. O declarație de independență intelectuală a fost considerat și eseul "Încrederea în sine." Apariția unui al doilea volum, Eseuri, seria a doua (1844), a întărit impresia că, prin Emerson, țara nouă se împlinea ca viață spirituală. De aici și importanța acestor scrieri în comparație cu ce a urmat, versuri și proză, cu toate că opera sa de poet este, în multe privințe, deschizătoare
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
întărit impresia că, prin Emerson, țara nouă se împlinea ca viață spirituală. De aici și importanța acestor scrieri în comparație cu ce a urmat, versuri și proză, cu toate că opera sa de poet este, în multe privințe, deschizătoare de drum, iar unele din eseuri trezesc interes prin accentele noi care-l arată mai curând stoic decît încrezător. Rămîne de văzut în ce fel a izbutit Emerson să pledeze pentru autonomia culturală, intelectuală, spirtuală a țării sale. Din capul locului trebuie precizat că el nu
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
asupra unor texte orientale, precum Bhagavad-Gita și Coranul, din care citează frecvent. De fapt, pentru Emerson, citarea se înscrie printre procedeele compoziționale preferate. Cum, pe de altă parte, nu mai este astăzi un secret că unele dintre cugetările ce compun Eseurile își au o sursă în autorii frecventați sau sunt preluate direct din aceștia, înțelegem mai bine de ce unele dintre ideile ce-l inspiră ne-ar putea suna cunoscute. De altminteri, atunci cînd s-a vorbit despre scrierile sale, n-au
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
bizantină". Emerson și-a construit cu bună știință textele în această manieră după cum ne dovedește geneza lor, studiu devenit posibil numai după apariția voluminosului său Jurnal în urmă cu cîteva decenii. S-a putut constata că o bună parte din eseurile sale au ajuns la forma actuală în cursul unui proces cu mai multe faze: mai întîi, însemnarea din jurnal menită să capteze o reflecție sau o stare sufletească, o impresie de lectură însoțită adesea de un citat, apoi conceperea și
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
să capteze o reflecție sau o stare sufletească, o impresie de lectură însoțită adesea de un citat, apoi conceperea și redactarea textului cînd rescrie frînturi din ceea ce notase cu ani în urmă. Re-scrierea nu s-a oprit aici pentru că în Eseuri a reluat o serie din conferințele ținute în numeroase orașe din America. Rezultatul: un întreg, dar nu în sensul că eseul s-ar încheia cu o concluzie (nici nu suntem îndemnați să avem asemenea așteptări, fiindcă nu pe calea argumetării
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
textului cînd rescrie frînturi din ceea ce notase cu ani în urmă. Re-scrierea nu s-a oprit aici pentru că în Eseuri a reluat o serie din conferințele ținute în numeroase orașe din America. Rezultatul: un întreg, dar nu în sensul că eseul s-ar încheia cu o concluzie (nici nu suntem îndemnați să avem asemenea așteptări, fiindcă nu pe calea argumetării se merge). Unitatea rezidă în ritmul gîndirii, al observației și al limbajului unde analogia și polaritatea sunt forțe modelatoare ce tind
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]