338 matches
-
Feodor Dostoievski (cu a sa credință nestrămutată în rolul mesianic al poporului rus de a mântui omenirea), mesianismul național românesc este unul particular, putând fi caracterizat mai adecvat prin noțiunea mai slabă de misionism istoric. Misionismul național face pereche cu eshatologia politică românească, prezentă în două ipostaze: a) sub formula naționalistă a eshatologiei politice românești, în lumina căreia destinul final al românilor se găsește în "România pură" visată de I. Heliade Rădulescu (1861), iar mai târziu în "statul etnocratic" imaginat de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rus de a mântui omenirea), mesianismul național românesc este unul particular, putând fi caracterizat mai adecvat prin noțiunea mai slabă de misionism istoric. Misionismul național face pereche cu eshatologia politică românească, prezentă în două ipostaze: a) sub formula naționalistă a eshatologiei politice românești, în lumina căreia destinul final al românilor se găsește în "România pură" visată de I. Heliade Rădulescu (1861), iar mai târziu în "statul etnocratic" imaginat de N. Crainic (1997) [1937]; b) sub formula național-comunistă a eshatologiei politice românești
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționalistă a eshatologiei politice românești, în lumina căreia destinul final al românilor se găsește în "România pură" visată de I. Heliade Rădulescu (1861), iar mai târziu în "statul etnocratic" imaginat de N. Crainic (1997) [1937]; b) sub formula național-comunistă a eshatologiei politice românești, în perspectiva căreia destinul istoric românesc își are punctul terminus în finalizarea construirii societății comuniste în cadrul național românesc. După anul de cotitură 1998, mesianismul național și eshatologia politică românească cedează locul credinței în "ordinaritatea" istoriei românilor, în condiția
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
imaginat de N. Crainic (1997) [1937]; b) sub formula național-comunistă a eshatologiei politice românești, în perspectiva căreia destinul istoric românesc își are punctul terminus în finalizarea construirii societății comuniste în cadrul național românesc. După anul de cotitură 1998, mesianismul național și eshatologia politică românească cedează locul credinței în "ordinaritatea" istoriei românilor, în condiția comună a poporului român în contextul experiențelor istorice ale țărilor vecine. Manualul Sigma este, din nou, ilustrativ pentru relevarea acestor tendințe. Încă din introducere, autorii afirmă că "Istoria românilor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de-a lungul timpului. Simplificând lucrurile, liniaritatea cronologică sugerează teleologie (un țel final al istoriei), care se pretează unei prelucrări ideologice al cărui rezultat este ideea de destin istoric. Însă o astfel de filosofie teleologică a istoriei, impregnată de o eshatologie politică, nu mai este posibilă în condițiile unei înțelegeri postmoderne a temporalității și a unei organizări non-cronologice a istoriei. De la loialism național exclusivist la solidaritate umanitară și cosmopolitism. Toate aceste tranziții se repercutează și pe planul concepției identitare. Dacă înainte
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fostul județ Tutova în condiții grafice excelente. Revista, așa cum s-a prezentat și cum își propune să se prezinte din nou publicului cititor, tratează subiecte din universul teologic, capitole și subcapitole din: eclasiologie (doctrina despre biserică), soteriologie (doctrina despre mântuire), eshatologie (doctrina despre sfârșitul lumii), morala creștină, datini și obiceiuri la români, arheologie biblică etc. Așadar, această revistă, pe care ne place s-o intitulăm „Flacăra 396 ortodocsiei” , în țara berladnicilor are nevoie de sprijinul moral și material al tuturor pentru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ateniană a Început să coboare, misteriile și-au accentuat perspectiva escatologică, orientându-se În direcția existenței de dincolo de lume și s-au transformat din ce În ce mai mult Într-un cult universalist eliberat de istoria Atenei. b) Calea mistică și critica religiei oficiale Eshatologia și soteriologia misteriilor rămâneau oricum compatibile cu dimensiunile și limitele sistemului politeist. Însă când cetățile și-au atins perioada de maximă Înflorire, religia tradițională a devenit obiectul criticii anumitor mișcări care așezaseră În centrul speculației lor destinul de dincolo de viață
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
D³dest³n ș denșg XLIX, 12-18), Karș³p (În avestică Keres³pa; În persană Gersș³sp), Kay Khosrawxe "Kay Khosraw" (În avestică Kavi Haosravahxe "Kavi Haosravah"), una dintre cele mai importante figuri ale dinastiei Kayanizilor (Yașt 19, 71 și 74-77) și ale epicii persane. Eshatologia ulterioară păstrează și reelaborează unele elemente din Învățătura lui Zoroastruxe "Zoroastru" despre evenimentele ultime și despre „ultimul tur al existenței”, inclusiv despre rolul focului și al metalului topit ca instrumente ale unei judecăți finale concepute ca o mare ordalie (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Feodor Dostoievski (cu a sa credință nestrămutată în rolul mesianic al poporului rus de a mântui omenirea), mesianismul național românesc este unul particular, putând fi caracterizat mai adecvat prin noțiunea mai slabă de misionism istoric. Misionismul național face pereche cu eshatologia politică românească, prezentă în două ipostaze: a) sub formula naționalistă a eshatologiei politice românești, în lumina căreia destinul final al românilor se găsește în "România pură" visată de I. Heliade Rădulescu (1861), iar mai târziu în "statul etnocratic" imaginat de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rus de a mântui omenirea), mesianismul național românesc este unul particular, putând fi caracterizat mai adecvat prin noțiunea mai slabă de misionism istoric. Misionismul național face pereche cu eshatologia politică românească, prezentă în două ipostaze: a) sub formula naționalistă a eshatologiei politice românești, în lumina căreia destinul final al românilor se găsește în "România pură" visată de I. Heliade Rădulescu (1861), iar mai târziu în "statul etnocratic" imaginat de N. Crainic (1997) [1937]; b) sub formula național-comunistă a eshatologiei politice românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalistă a eshatologiei politice românești, în lumina căreia destinul final al românilor se găsește în "România pură" visată de I. Heliade Rădulescu (1861), iar mai târziu în "statul etnocratic" imaginat de N. Crainic (1997) [1937]; b) sub formula național-comunistă a eshatologiei politice românești, în perspectiva căreia destinul istoric românesc își are punctul terminus în finalizarea construirii societății comuniste în cadrul național românesc. După anul de cotitură 1998, mesianismul național și eshatologia politică românească cedează locul credinței în "ordinaritatea" istoriei românilor, în condiția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
imaginat de N. Crainic (1997) [1937]; b) sub formula național-comunistă a eshatologiei politice românești, în perspectiva căreia destinul istoric românesc își are punctul terminus în finalizarea construirii societății comuniste în cadrul național românesc. După anul de cotitură 1998, mesianismul național și eshatologia politică românească cedează locul credinței în "ordinaritatea" istoriei românilor, în condiția comună a poporului român în contextul experiențelor istorice ale țărilor vecine. Manualul Sigma este, din nou, ilustrativ pentru relevarea acestor tendințe. Încă din introducere, autorii afirmă că "Istoria românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de-a lungul timpului. Simplificând lucrurile, liniaritatea cronologică sugerează teleologie (un țel final al istoriei), care se pretează unei prelucrări ideologice al cărui rezultat este ideea de destin istoric. Însă o astfel de filosofie teleologică a istoriei, impregnată de o eshatologie politică, nu mai este posibilă în condițiile unei înțelegeri postmoderne a temporalității și a unei organizări non-cronologice a istoriei. De la loialism național exclusivist la solidaritate umanitară și cosmopolitism. Toate aceste tranziții se repercutează și pe planul concepției identitare. Dacă înainte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]