731 matches
-
informare, scrieri didactice...); Secvențialitatea conversațională (interviu, dezbatere, dialog teatral...). Menționăm și secvențialitatea poetică (poem, slogan, maxime...) care are un mod de funcționare mai aparte. Textele sînt rareori mono-secvențiale, fiind structurate complet sau parțial în mai multe secvențe, identice sau diferite, eterogenitatea putînd avea forma unei introduceri de secvențe sau a unei ierarhii secvențiale cu aceeași dominantă. Operațiunile care-l ajută pe individ să identifice un text sau o secvență dintr-un text mai vast sînt scheme de recunoaștere mai mult sau
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cazul basmului -, dar pot fi și inserate unele în altele într-un punct oarecare al secvenței principale). Dacă textul se prezintă ca o structură textuală eterogenă (cea mai întîlnită manifestare a textualității), trebuie regîndite cele două tipuri: Tipul 1 de eterogenitate: Secvențe de tip diferit alternează [secvența intercalantă și (secvența intercalată)] cu introducerea altor secvențe. Prezența descrierii într-un roman corespunde unei structuri de tipul: [Povestire (descriere)]. În acest caz, subliniem importanța semnalelor demarcative. Tipul 2 de eterogenitate: De data aceasta
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Tipul 1 de eterogenitate: Secvențe de tip diferit alternează [secvența intercalantă și (secvența intercalată)] cu introducerea altor secvențe. Prezența descrierii într-un roman corespunde unei structuri de tipul: [Povestire (descriere)]. În acest caz, subliniem importanța semnalelor demarcative. Tipul 2 de eterogenitate: De data aceasta, secvențele de tip diferit nu mai alternează, ci sînt amestecate. Relația va fi numită dominantă, după formula [Dominantă (dominată)]. O putem regăsi, de pildă, în poemele narative: [Poem (povestire)]. Reținem această noțiune de eterogenitate: din punct de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Tipul 2 de eterogenitate: De data aceasta, secvențele de tip diferit nu mai alternează, ci sînt amestecate. Relația va fi numită dominantă, după formula [Dominantă (dominată)]. O putem regăsi, de pildă, în poemele narative: [Poem (povestire)]. Reținem această noțiune de eterogenitate: din punct de vedere secvențial, o propoziție poate fi sau poziția unei probleme, sau enunțul rezolvării ei corespunde unui tip special de înlănțuire: o secvențialitate explicativă. Sînt posibile și alte înlănțuiri specifice (narative, descriptive, argumentative...). Să luăm, de exemplu, o
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
unele de altele: analizați structura lor. 2. Studiați titlurile din opera scriitoarei Marguerite Duras. Capitolul 3 Paratextul editorului 1. Perspective teoretice: exemplul catalogului 1.1. Descrierea, modul dominant al textualității Plecăm de la ipoteza următoare: vrem să aflăm dacă, dincolo de extraordinara eterogenitate textuală a paratextului editorial, nu există totuși și o formă de regularizare secvențială care ar face ca, în fiecare element al paratextului, să distingem, în operă, moduri specifice de legătură: legăturile descriptive. Cu alte cuvinte, orice editor, atunci cînd are
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
analizarea structurilor secvențiale din propoziții diferite pentru a putea stabili orientarea argumentativă a campaniei publicitare. Anumite propoziții prezintă asemănări secvențiale; le-am regrupat. Totuși, majoritatea sînt de sine stătătoare și le vom studia ca atare. Interesul campaniei publicitare reiese din eterogenitatea argumentativă a structurilor secvențiale; noutatea în studiul acestei orientări argumentative va consta în unificarea seriei lineare de enunțuri într-un TOT coerent. Să observăm mai întîi [P10]: (10) [P10] Oricum, copilul dumneavoastră va avea mereu anturaje dubioase, [P10'] atunci măcar să
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
parte, [P5] și [P9] nu sînt simple aserțiuni (NON-p și NON-q); ele se poziționează în raport cu presupuse imagini ale universului. Pe de altă parte, aceste reevaluări ale unei reprezentări discursive printr-o alta tind să devină "imagini ale universului", urmări ale eterogenității enunțiative în măsura în care aceste imagini sînt fie anterioare, fie doar posibile, sau mai mult, tocmai în situația care ne interesează, înscrise în prezentarea cărților vizate. Am observat de nenumărate ori pînă acum că este imposibil de realizat o separare între redacțional
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
73, 78 Descriere 83, 89, 136 Dimensiune configurațională 36, 128 Dimensiune secvențială 33, 36, 39, 40, 109, 122, 145, 163 Dimensiune semantico-referențială 155 Discurs 33-35 Enunțare 37 Epigraf 57, 60, 65, 69 Epitext auctorial 22, 51 Epitext editorial 25, 36 Eterogenitate 41 Hipertextualitate 19, 28 Interacțiune socială 33, 46 Ironie 29, 30, 105-107 Logici sociale 45 Macro-propoziție 39, 41 Metadiscurs 29, 30 Micro-propoziție 39, 41 Narațiune 124, 125, Numele autorului 51, 52, 54, 56 Omogenitate 41 Parodie 27, 28, 30 Pastișă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
explicație și dialog Răspunsuri originale pentru analizele de texte: recunoașterea secvențelor Traducere de Cristina Stanciu INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Cuprins Cuvânt înainte / 9 Notă asupra celei de-a patra ediții / 15 Introducere: pentru o nouă tipologie / 17 1. Tipuri elementare și eterogenități textuale / 17 2. Pentru ce fel de bază de tipologizare trebuie să optăm? / 21 Capitolul 1. Cadrul teoretic al unei tipologii secvențiale / 27 1. Eterogenitatea compozițională a enunțurilor / 27 2. Secvența: unul din planurile de organizare ale textualității / 28 3
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de-a patra ediții / 15 Introducere: pentru o nouă tipologie / 17 1. Tipuri elementare și eterogenități textuale / 17 2. Pentru ce fel de bază de tipologizare trebuie să optăm? / 21 Capitolul 1. Cadrul teoretic al unei tipologii secvențiale / 27 1. Eterogenitatea compozițională a enunțurilor / 27 2. Secvența: unul din planurile de organizare ale textualității / 28 3. Abordarea de ansamblu a structurii secvențiale a textelor / 37 4. Unitatea de bază: propoziția enunțată / 43 5. Structura compozițională a textelor / 52 Capitolul 2. Prototipul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
secvenței narative / 55 1. Criterii pentru o definiție a povestirii / 56 2. Pragmatica povestirii / 70 3. Analizele secvențiale / 75 3.1. Albert Camus: complexitatea secvențială a unei scurte povestiri / 75 3.2. Albert Cohen: povestea unui vorbăreț / 78 3.3 Eterogenitatea compozițională a unei fabule de La Fontaine / 80 4. În loc de concluzie / 83 5. Exerciții de analiză secvențială / 85 Capitolul 3. Prototipul secvenței descriptive / 89 1. Istoria unei respingeri aproape generale / 89 2. De la enumerație la secvența descriptivă / 95 3. Cele patru
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un text publicitar: Mir Rose / 140 5. Exerciții de analiză secvențială / 145 Capitolul 5. Prototipul secvenței explicative / 149 1. Explicativ, expozitiv și informativ / 149 2. De la discursul explicativ la textul explicativ / 152 3. Prototipul secvenței explicative / 154 4. Probleme de eterogenitate / 161 5. Exerciții de analiză secvențială / 165 Capitolul 6. Prototipul secvenței dialogale / 169 1. De la dialogism la dialog / 169 2. De la conversație la dialog / 172 3. Organizarea secvențială a prototipului dialogal / 178 4. Înscrierea dialogului în povestire / 188 5. Exercițiu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Prototipul secvenței dialogale / 169 1. De la dialogism la dialog / 169 2. De la conversație la dialog / 172 3. Organizarea secvențială a prototipului dialogal / 178 4. Înscrierea dialogului în povestire / 188 5. Exercițiu de analiză secvențială / 193 Capitolul 7. Un exemplu de eterogenitate reglată: monologul narativ în teatrul clasic / 195 1. Teatrul și narațiunea / 195 1.1. Textul teatral: gen narativ sau dramatic? / 195 1.2. Povestirea în conversație (Școala femeilor II, 5) / 198 2. Abordarea monologului narativ clasic în dramaturgie / 202 2
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
larg în cartea noastră Éléments de linguistique textuelle (Mardaga, 1990). Ipoteza existenței unui număr restrâns de tipuri secvențiale de bază tipuri monogerate, narativ, descriptiv, argumentativ și explicativ, precum și tipul poligerat, dialogal are drept scop să teoretizeze, într-o manieră unificatoare, eterogenitatea compozițională a discursurilor. De asemenea, această ipoteză mai are drept finalitate, în spiritul citatului din J. Sumpf, ce apare ca moto, să ia în considerare o clasificare intuitivă și apropiată de judecățile spontane ale subiecților; plecând de la aceste judecăți, va
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cele cinci tipuri ale lui Werlich un tip optativ (actualizat prin expresiile urărilor, blestemelor, descântecelor, formulelor magice, incantațiilor, rugăciunilor, satirelor). În aceste trei cazuri, doar textele monogerate sunt luate în considerare, pe când dialogul este exclus de la sine. Confruntat fiind cu eterogenitatea oricărui discurs și ținând cont de stadiul actual al cunoștințelor din acest domeniu, nu am intenția să închei o dată pentru totdeauna dezbaterile în curs, propunând o tipologie în plus sau TIPOLOGIA definitivă. Sper doar să pot contribui la o clarificare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
depinde în mare măsură de amploarea și de varietatea fenomenelor pe care explicațiile, grupate în cadrul aceluiași tip, le pot subordona: o teorie este superioară alteia deoarece deține o putere de explicație mai mare. (Kahn 1988: 45) 1. Tipuri elementare și eterogenități textuale Primul lingvist care a pledat deschis pentru necesitatea unor clasificări tipologice este, cu siguranță, Mihail Bahtin; acesta își situează teoria la confluența sociologiei cu filologia, lingvistica și literatura. Cu privire la formele concrete ale discursului care depind de raporturile de producere
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
tradiție retorică cam prea devreme abandonată de moda structuralistă, fondată pe postulate autonomiste. Pe parcursul acestei lucrări se conturează obiectivul major, acela de a analiza, din punct de vedere lingvistic, natura compozițională, profund eterogenă, a oricărei producții de limbaj. Tocmai această eterogenitate se află la baza respingerii demersurilor tipologice. Complexitatea textuală poate fi observată și abordată din perspectivă tipologică, cu singura condiție de a adopta un punct de vedere modular. Tipologiile enunțiative, reținute cel mai adesea de către lingviști (Benveniste, 1966, Weinrich 1973
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
considerare opoziția dintre ficțiune și non-ficțiune [5]. Altele, mai apropiate de nivelul lingvistic, pot fi fondate pe probleme enunțiative [4] sau secvențiale [6]. Reflecțiile tipologice situate la [7] îmi par o încercare mult prea ambițioasă și lipsită de pertinență, datorită eterogenității compoziționale despre care s-a discutat mai devreme. Situarea unei analize tipologice la [1] și la [2] mi se pare, de asemenea, la fel de ambițioasă și dificil de demonstrat din punctul de vedere lingvistic pe care am încercat să-l abordez
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Champ du signe, Presses Universitaires du Mirail, Toulouse, 1966: 159-173). În plus, am examinat gradualitatea inserției "Argumentației în dialog" într-un articol din numărul 112 al Langue Française (1996: 31-43). Una din principalele motivații ale teoriei secvențiale este reflecția asupra eterogenității compoziționale a textelor. Să ne amintim că, din această perspectivă, tipologiile de la nivelul 7 nu pot fi decât tipologizări ale dominantei unui text. Dată fiind complexitatea organizării textuale, o piesă de teatru poate fi foarte bine considerată o povestire dacă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
putem începe prin a explica faptul că o secvență, în funcție de gradul de apropiere sau de depărtare față de prototipul noțional de referință, nu este decât o exemplificare narativă, descriptivă, argumentativă sau explicativă, mai mult sau mai puțin tipică. Modelul teoretic al eterogenității compoziționale a textelor expuse aici nu are, bineînțeles, decât o pertinență limitată, de care de altfel amintește și James Gleick: Alegerea este întotdeauna aceeași. Fie vă creați un model, mai complex și mai aproape de realitate, fie îl faceți mai simplu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Pentru a putea observa ceva, trebuie să știi ce să privești. Astfel, o descriere nu este posibilă decât într-un cadru teoretic prealabil, iar acesta nu devine eficient decât cu condiția să fie explicitat. (Borel, Grize, Miéville 1983: 220) 1. Eterogenitatea compozițională a enunțurilor În raport cu perspectivele discursive posibile, trebuie să situăm acum cadrul și limitele unei abordări lingvistice și textuale. Ceva mai devreme am afirmat că a vorbi despre "tipologia textelor" este ceva ipotetic. Scepticii sunt, în general, descurajați de faptul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în partea superioară a schemei 1 legate de practicile discursive determinate din punct de vedere istoric și social (acestea sunt constrângerile de care sunt interesați Bahtin și Voloșinov). 2. Constrângerile textuale situate în partea inferioară a schemei 1, legate de eterogenitatea compozițională de care țin seama planurile de organizare (notate A1, A2, A3, B1 și B2 în schema 2). 3. Constrângerile locale ale unei anumite limbi, de ordin fonetic și (orto)grafic, lexical, gramatical, semantico-logic. Ipoteza categorizărilor (prototipice) de bază nu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
textualității țin seama de caracterul profund eterogen al unui obiect care nu poate fi redus la un singur tip de organizare, complex și în același timp coerent. Atunci când mă bazez pe posibilitatea de teoretizare a acestei diversități și a acestei eterogenități, mă refer la diferitele planuri de organizare textuală și definesc textul drept o structură compusă din secvențe. Revenind la aceste două aspecte, este necesar să definim un cadru teoretic; obiectivul lingvisticii textuale este relativ simplu: orientarea analizei lingvistice, dincolo de fraza
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un cadru teoretic; obiectivul lingvisticii textuale este relativ simplu: orientarea analizei lingvistice, dincolo de fraza complexă și de perechile de fraze și, oricât de dificil ar putea părea, acceptarea situării la frontierele lingvisticii, cu scopul de a se ține seama de eterogenitatea oricărei compoziții textuale. 2. Secvența: unul din planurile de organizare ale textualității Organizarea secvențială, care ne va reține pentru moment atenția, reprezintă doar unul din planurile de organizare a textualității. Următoarea schemă va detalia modulele sau planurile complementare pe care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
text (T) cuprinde un număr n de secvențe complete sau eliptice. O mie și una de nopți, Legenda Sfântului Graal, un poem, o scurtă conversație sau un discurs politic, toate sunt, în egală măsură, structuri secvențiale. Este ceea ce Bahtin numește eterogenitatea compozițională a enunțurilor: Unul din motivele pentru care lingvistica nu ține seama de formele enunțurilor îl reprezintă extrema eterogenitate a structurii lor compoziționale și a expansiunii lor (întinderea discursului) care poate merge de la replica monolexematică până la roman sau un număr
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]