2,548 matches
-
alta șidefinește pe fiecare ca pe o discretă tulburare. Aceste trei aspecte ale diagnosticului, sunt intim corelate unul cu altul, în special în situația psihozelor rămase încă insuficient înțelese, așa cum este bunăoară cazul schizofreniei. Descoperirea unei caracteristici discrete patofiziologice sau etiologice, cristalizează nivelul nostru de înțelegere și este de regulă legat de evoluția tehnologiilor. în cazul schizofreniei, ca și pentru majoritatea tulburărilor psihice majore, ajungem încet la un consens asupra faptului că cel implicat este sistemul nervos central, a cărui funcție
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
al, 1968), sau chiar poate să nu se exprime niciodată în decursul existenței (Gottesman & Bertelsen, 1989). în ansamblu, cercetările nosografice ne determină să considerăm schizofrenia ca pe o patologie cu limite dificil de cuprins, acoperind o mare heterogenitate clinică, chiar etiologică 1. Preocuparea pentru posibila diagnosticare a unei schizofrenii este un exercițiu cotidian pentru medicul psihiatru mereu confruntat cu o psihoză acută care "trenează", un episod depresiv "atipic", o nevroză care "se disociază", o criză "de originalitate juvenilă" gravă sau prelungită
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofreniei, se poate remarca că în final, toate aceste forme clinice pot fi cu 1 Nu este rar a considera schizofrenia nu ca pe o maladie provenind dintr-o etiopatogenie unică, ci ca pe un sindrom mascând o mare varietate etiologică Nimic concret nu permite, la ora actuală, departajarea definitivă a acestor două ipoteze - poate mai puțin exclusive reciproc decât ar părea la prima vedere - astfel încât rămâne posibilă referirea în orice moment la schizofrenie sau, la fel de bine, la schizofrenii. 26 ușurință
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
al, 1968), sau chiar poate să nu se exprime niciodată în decursul existenței (Gottesman & Bertelsen, 1989). în ansamblu, cercetările nosografice ne determină să considerăm schizofrenia ca pe o patologie cu limite dificil de cuprins, acoperind o mare heterogenitate clinică, chiar etiologică 3. Preocuparea pentru posibila diagnosticare a unei schizofrenii este un exercițiu cotidian pentru medicul psihiatru mereu confruntat cu o psihoză acută care "trenează", un episod depresiv "atipic", o nevroză care "se disociază", o criză "de originalitate juvenilă" gravă sau prelungită
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de fapt o distorsionare progresivă a Eului până la faza de regresiune infantilă (Melanie Klein). 3 Nu este rar a considera schizofrenia nu ca pe o maladie provenind dintr-o etiopatogenie unică, ci ca pe un sindrom mascând o mare varietate etiologică Nimic concret nu permite, la ora actuală, departajarea definitivă a acestor două ipoteze - poate mai puțin exclusive reciproc decât ar părea la prima vedere - astfel încât rămâne posibilă referirea în orice moment la schizofrenie sau, la fel de bine, la schizofrenii
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
diverse grade, ale persoanelor cu schizofrenie. Pe de altă parte însă, trăsăturile schizotipale sunt legate fenomenologic cu schizofrenia; în fapt 5 din 8 criterii pentru definirea personalității schizotipale (DSM) sunt aproape identice cu criteriile prodromale ale schizofreniei! Posibilitatea unei continuități etiologice între aceste trăsături etiologice și schizofrenie merită desigur cercetări ulterioare utilizând paradigme multiple inclusiv genetice, neurochimice sau imagistice. Până 34 la stabilirea unor concluzii pertinente însă, ne mulțumim să considerăm posibilitatea schizofrenia simplă și personalitatea schizoidă aparțin împreună unui spectru
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cu schizofrenie. Pe de altă parte însă, trăsăturile schizotipale sunt legate fenomenologic cu schizofrenia; în fapt 5 din 8 criterii pentru definirea personalității schizotipale (DSM) sunt aproape identice cu criteriile prodromale ale schizofreniei! Posibilitatea unei continuități etiologice între aceste trăsături etiologice și schizofrenie merită desigur cercetări ulterioare utilizând paradigme multiple inclusiv genetice, neurochimice sau imagistice. Până 34 la stabilirea unor concluzii pertinente însă, ne mulțumim să considerăm posibilitatea schizofrenia simplă și personalitatea schizoidă aparțin împreună unui spectru al schizofreniei. Rămâne în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
clasice pare însă să conveargă astăzi cu realitatea clinică, pentru că parafreniile (cu cele trei forme ale lor), deși destul de rare, pot fi diferențiate simptomatologic și evolutiv chiar și de formele parafrenizate ale schizofreniei tardive. Cu toate acestea doar o clasificare etiologică ar putea separa ceea ce în ultimă instanță reprezintă doar o problemă de opinii, iar în opinia noastră nu ar exista la ora actuală motivații suficient de obiective pentru a îndepărta sindroamele psihotice cu apariție tardivă de familia schizofreniei. Criteriul vârstei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihiatru trebuie să negocieze rămâne, încă, alcoolul! Capitolul 4 Alte probleme speciale legete de debutul schizofreniei 1. Problema complianței la tratament. Descoperirea substanțelor neuroleptice și a eficienței lor în tratamentul psihozelor (chiar dacă nu se poate vorbi de un tratament etiologic!) încă de acum mai bine de 40 de ani a adus o adevărată revoluție în psihiatrie. Ele au permis nu numai scurtarea perioadelor de spitalizare dar și o resocializare prin efectul lor de prevenire a recăderilor astfel încât utilizarea lor s-
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fi putut fi deja, bolnavi anterior, sau personalitatea lor ar fi putut influiența rata EES). Rezultatele noastre arata o rată semnificativ ridicată a EES în timpul perioadei de înregistrare a datelor. Aceasta se poate produce din cauză că toate EES au o semnificație etiologică, dar ar putea deasemeni fi un rezultat al tendinței persistente a subiecților de a încerca mai multe EES. Apare posibil ca cei care posedă o anumită structură de personalitate, sau au mai fost bolnavi odată să prezinte un stil particular
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sau au mai fost bolnavi odată să prezinte un stil particular de viață care face posibilă, în aparență, încercarea unui număr crescut de EVV. Rămâne deschisă critica că există posibilitatea pentru încercarea unui număr sporit de EES fără nici o semnificație etiologică. Diferențierile în funcție de sex, nu au fost nici semnificative și nici relevante. 5. Depresia în debutul schizofreniei. Cu toate că prezența semnelor și simptomelor depresive (SSD) în schizofrenie a fost cunoscută și recunoscută încă de pe vremea lui Kraepelin și Bleuler, semnificația lor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
posibilităților apariției unor "cazuri noi" de schizofrenie. Dezideratul său declarat este reducerea incidenței acestei tulburări psihice, iar acest obiectiv presupune un efort de realizare și asigurarea funcționării unor măsuri care să înlăture ori să atenueze factorii cunoscuți și creditați ca etiologici (determinanți), favorizanți ori declanșanți, fie ei biologici (genetici sau de altă natură) și nonbiologici (socioecologici, familiali, etc.). Recunoaștem aici, în condițiile în care etiologia acestei afecțiuni rămâne cu toate progresele făcute obscură, un efort poate generos, dar limitat încă din
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mediu, asociați cu rezidența urbană sunt în mare, de două categorii: sociali și non sociali, ei nefiind obligatoriu exclusiviști. însuși termenul de "urban, urbanizare" poate avea mai multe înțelesuri. Mai degrabă decât de a se constitui într-un un factor etiologic indepentent, "urbanizarea" își poate explica efectele negative prin noțiunile de migrație sau/și clasă socială. 3. Alți factori sociali. O serie de alți factori ca izolarea sau alienarea, precum și un nivel socio-economic și socio-cultural mai scăzute au fost luați în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sau principal) În anomaliile de personalitate (caracteropatiile copilului, psihopatiile adolescentului). În alte situații ele pot constitui modalitatea de expresie a unor stări reactive, a unor reacții comportamentale accidentale sau a unor deprinderi negative de comportament. Între aspectul clinic și cel etiologic al tulburărilor de comportament nu se poate stabili un raport constant, căci una și aceeași deviere de conduită poate avea cauze diferite, dar și aceeași cauză poate determina aspecte compoortamentale diferite. De aici, dificultatea de a identifica și diferenția acțiunea
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
dat de viziunea sistemică stomatologică, ce ia în considerare nu numai elementele sistemice stomatologice singulare, dar și ansamblul acestora bazat pe interrelații multiple și complexe. Abordarea profilactică este multidirecțională, complexă și multifactorială, terapia modernă a afecțiunilor stomatologice fiind o terapie etiologică. Aceasta permite intervenția măsurilor profilactice în fazele dinaintea debutului preclinic, atât la nivel biologic, cât și la nivel pshiologic. Din varietatea de posibilități practice restaurative, protezele fixe reușesc să reabiliteze cu succes criteriile impuse de principiul morfologic și funcțional, cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
programelor, ale manualelor școlare, inadaptabilitate. În consecință, la selectarea strategiilor didactice se are permanent În vedere trecerea de la o “psihologie diferențială” la o “pedagogie diferențială”, asigurând astfel o concordanță deplină Între caracteristicile psihofiziologice ale subiectului și exigențele sarcinilor școlare. Factorii etiologici ai insuccesului Îi vom căuta În particularitățile individuale ale elevului, neadaptarea fiind Întotdeauna multicauzală (sunt implicați factori fizici, intelectuali, afectivi, caracteriali etc.) În mediul familial, școlar, socio cultural. Este ramarcat faptul că nu I.Q.-ul subiectului este hotărâtor În reușita
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
și lapona Enigel ilustrează acest nou model de poeticitate, fiindcă suprimă frontierele dintre lirism și narativitate. Modernitatea formei constă în faptul că, deși este o creație epică - o baladă cultă -, include elemente de artă poetică (în prolog) și de legendă etiologică (în epilog). Aparținând celei dea doua etape a creației barbiene (etapa baladicorientală), balada surprinde un ritual de inițiere prin Logos și prin Eros. Tema iubirii imposibile se asociază cu tema cunoașterii și cu cea a creației. Discursul poetic își evidențiază
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
convenim că pe teritoriul provinciei noastre, au existat, din timpuri străvechi, oligofreni, epileptici, bolnavi de psihoze exogene (excluzând psihozele pelagroase și sifilisul), deliranți, nevrotici și psihopați (structuri psihopatologice). Exista, cu alte cuvinte, o patologie psihiatrică destul de bogată determinată de condițiile etiologice necesare, existente și ele. Este cert că dinamic acestor boli a evoluat pe plan istoric, evoluția lor fiind condiționată de modificarea factorilor etiologici, variabili în timp. Între aceștia, mortalitatea infantilă foarte crescută și durata medie de viață mult scăzută au
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nevrotici și psihopați (structuri psihopatologice). Exista, cu alte cuvinte, o patologie psihiatrică destul de bogată determinată de condițiile etiologice necesare, existente și ele. Este cert că dinamic acestor boli a evoluat pe plan istoric, evoluția lor fiind condiționată de modificarea factorilor etiologici, variabili în timp. Între aceștia, mortalitatea infantilă foarte crescută și durata medie de viață mult scăzută au influențat cu siguranță structura nosologiei psihiatrice. Astfel Olga Necrasov și Maria Cristescu, studiind 103 schelete din necropola de al Trușești (satul Țugueta), aparținând
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și abordarea unei gândiri biologice, în special biochimice. Gândirea anatomo-clinică, cu relații precise între cauza anatomică și efectul patologic era aplicabilă unui sector restrâns (în psihiatrie, în special, foarte restrâns, doar la demențele organice). Etapa interpretării biochimice a luminat câmpul etiologic și a permis conturarea unor noi premize terapeutice, fiziologice. Sub aceste incidențe, psihiatria se apropie progresiv de biochimie. În cadrul procesului respectiv, una din căile cele mai moderne era optica endocrină. Enorma cantitate de fapte descoperită în cazuistica endocrină și psihiatrică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
PRIVIND FIZIOPATOLOGIA EFORTULUI FIZIC În 1950 Hans Selye a introdus termenul de stres, pe care l-a definit ca o reacție nespecifică de apărare, adică o reacție prin care organismul răspunde la fel la orice agresiune, la acțiunea oricăror factori etiologici. Stresul poate fi provocat de factori somatici, psihici sau sociali, putând fi diferențiat eustresul, stresul care contribuie la menținerea homeostaziei, deci cu efecte pozitive asupra organismului, și distresul, cu efecte negative. Factorii stresanți pot fi somatici, ca de exemplu meteorologici
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
leucocitar; de exemplu în viroze cresc limfocitele iar în infecții bacteriene polimorfonuclearele neutrofilele. Scăderea numărului de leucocite circulante poartă numele de leucopenie. Leucopenia poate avea multiple cauze: epuizarea măduvei hematogene produsă de infecții cronice sau carențe nutritive, acțiunea unor agenți etiologici fizici, chimici, infecțioși. Cu toate că exercițiile fizice de intensitate moderată aduc beneficii sănătății efortul intens și de scurtă durată are un efect invers, de deteriorare a imunității prin inducerea apoptozei leucocitelor, mai ales a limfocitelor și polimorfonuclearelor neutrofile (ca efect al
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
articulațiilor). O altă formă particulară o constituie tenosinovita flexorilor mâinii, care se manifestă în special la nivelul policelui și inelarului, și constituie de cele mai multe ori o comorbiditate a diabetului zaharat. Tendinitele acute se pot tranforma în tendinoze (dacă persistă factorii etiologici), pot induce dureri cronice, distrucția tendonului sau diseminarea infecției la os. Asemănătoare în ceea ce privește etiologia și manifestările clinice sunt bursitele. Acestea pot fi provocate de suprasolicitarea articulațiilor, presiuni locale îndelungate sau traumatisme bruște, infecții, și, în fine, senescența. Bursitele evoluează cu
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
de verificare și apreciere întreprinse. 2. După funcția dominantă îndeplinită, putem identifica două strategii: - evaluarea constatativă (se realizează o diagnoză descriptivă ce constă în localizarea lacunelor și erorilor în cunoștințe și abilități, dar și a „punctelor forte” și o diagnoză etiologică ce relevă cauzele care au generat neajunsurile constatate); - evaluarea predictivă, prin care se urmărește prognozarea gradului în care elevii vor putea să răspundă pe viitor unui program de instruire. 3. După momentul în care se integrează în desfășurarea procesului didactic
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
individuale de hipnotizabilitate au importanță clinică potențială din două motive. În primul rând ne putem aștepta că numai clienții peste un anumit nivel de susceptibilitate hipnotică pot beneficia de intervenții hipnotice și în al doilea rând hipnotizabilitatea poate avea semnificație etiologică în unele probleme psihologice clinice...Chiar dacă se stabilește o relație pozitivă puternică între susceptibilitate și rezultat trebuie să spunem totuși că dacă hipnoza este un ajutor eficace stabilit în terapie atunci chiar și clienții cu cea mai mică susceptibilitate hipnotică
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]