649 matches
-
DZ tip 1 a fost, este și probabil va rămâne extrem de controversata, existând numeroase argumente pro și contra (Pozzilli, 1999). Rolul Vitaminei D. Mai multe observații au stat la baza emiterii ipotezei că Vitamina D joacă un rol important în etiopatogenia DZ tip 1, carenta acesteia crescând riscul de apariție a bolii. Pe de o parte se știe că Vitamina D, prin receptorul sau specific, exercita importante și multiple acțiuni imunomodulatorii (Thomasset 1994). Pe de altă parte, unele polimorfisme din genă
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
-se obținerea unor rezultate importante în următorii ani. Determinarea antigenelor ?-celulare pancreatice responsabile de atacul autoimun mediat de limfocitele Ț și care duce în final la apariția DZ tip 1 a constituit unul din subiectele majore de cercetare în domeniul etiopatogeniei DZ tip 1 în ultimele decenii. ICĂ au fost primii autoanticorpi descriși ca fiind asociați DZ tip 1. Se știe că ei sunt îndreptați împotriva unor antigene citoplasmatice din celulele ?, dar natură acestora nu a fost încă complet elucidata
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
teoretic individualizate, și anume: (1) susceptibilitatea genetică; (2) factorii de mediu declanșatori ai autoimunității; (3) insulita autoimună distructivă a celulelor β; (4) apariția semnelor de disfuncție a celulelor β; (5) apariția semnelor clinice caracteristice (7). Etapele sunt detaliate în Capitolul .... „Etiopatogenia T1DM”. Diabetogeneza începe în a doua fază, în care, teoretic, intervin unii factori declanșatori din mediu. Creșterea incidenței T1DM înregistrată în ultimii 10 ani (fapt dovedit pe datele statistice raportate în studiul EURODIAB, la care am participat din 1988 până în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
în ghidul indicat mai înainte se referă, de fapt, la prevenția secundară a diabetului, vizând un control bun al bolii, în vederea prevenirii complicațiilor cronice. Pentru a avea oarecare șanse de succes, metodele preventive (alese pe o mai bună cunoaștere a etiopatogeniei bolii) trebuie să se adreseze terenului diabetogen, împiedicând declanșarea distrucției autoimune β-celulare. Prezența anticorpilor antiinsulari ar trebui mai curând să facă parte din criteriile de excludere pentru programele de prevenție, acești pacienți trebuind să fie trecuți în programele de prevenție
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
Complicația cea mai de temut a bronșiectaziei în perioada actuală este insuficiența respiratorie urmată de cordul pulmonar cronic, la care se ajunge atunci când bronșiectazia este difuză sau a devenit difuză prin evoluția ei [44]. În concluzie, evoluția bronșiectaziilor depinde de:- etiopatogenia;- topografia;- extensia leziunilor;- rezistența bolnavului la infecții;- corectitudinea tratamentului urmat. Prognostic La cazuri urmărite timp de zece ani, în era preantibiotică, mortalitatea oscila între 30-50%. În perioada actuală, mortalitatea a scăzut la 10-20% datorită antibioterapiei și progreselor tratamentului chirurgical, care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
boală meningeală tratamentul inițial se continuă cu 50 mg de amfotericină B/ săptămână sau itraconazol 400 mg/zi, 6-12 luni. CRIPTOCOCOZA Criptococoza este infecția produsă de Cryptococcus neoformans, cunoscut și ca Torula histolytica. Nu sunt descrise zone endemice pentru criptococoză. Etiopatogenie C. neoformans se găsește în natură în sol și în excrementele de pasăre (papagali) sub formă neîncapsulată (sub 2 μm) - prin inhalare, ajunge în alveolele pulmonare și produce boala (sediu primar pulmonar). La nivel tisular C. neoformans nu produce toxine
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
CANDIDOZA Candidoza sau moniliaza este una din cele mai frecvente micoze umane. Infecția poate fi acută sau cronică și afectează frecvent tegumentul și mucoasele bucală, bronșică sau vaginală. În condiții de imunitate scăzută candidoza devine boală sistemică, frecvent fatală [40]. Etiopatogenie Agentul patogen este de obicei Candida albicans, fung saprofit care produce infecții oportuniste; alte specii ocazional patogene la om sunt C. guiliermondii, C. stelatoidea, C. parakrusei, C. tropicalis, C. glabrata etc. Candida albicans se prezintă microscopic ca grupuri de organisme
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
sociale și economice, fiind a treia cauză principală a invalidității în grupa de vârstă 20-40 de ani, după, traumatism și artrită. Monografia Conferențialului Dr. Mihancea Petru este structurată în cinci capitole mari, în care se discută în lumina ultimelor cercetări, etiopatogenia, diagnosticul, tratamentul clasic și tratamentul actual și de viitor al SM. Este foarte interesant capitolul despre tratamentul de viitor al bolii, care aduce multe noutăți din literatura de specialitate, cât și din experiența proprie a autorului. Apreciez această monografie și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
asupra frecvenței bolii. Oricare ar fi latitudinea, factorii de risc modulează prevalența. Factorii de susceptibilitate genetică, factorii de risc ai mediului, profesionali, alimentari și infecțioși au fost individualizați fără a se putea ajunge la vreo concluzie, în ceea ce privește rolul lor în etiopatogenia SM. KURTZKE J. F. identifică trei zone pe glob în funcție de prevalență. O zonă de mare prevalență, (numită și zona de mare risc) unde procentul SM este mai mare de 60 la 100.000 locuitori și se situează la latitudinea: nord
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
arătat diferențe mari. În mediul rural SM a fost asociată cu ocupația creșterii de animale ca: oi, capre, câini. Această asociere poate reflecta rolul de rezervoare de viruși sau alte microorganisme a acestor animale, microorganisme care ar putea interveni în etiopatogenia bolii (MITITELU, 1972). S-a emis ipoteza că microorganismele acestea, precum și virușii din sferele gripale ar juca rol de activatori ai virușilor lenți, cu rol în patogenia SM. Frecvența ridicată a SM în emisfera nordică ar fi dată de frecvența
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bolnavii noștri, se poate observa că în 20,61% din cazuri au un copil, 33,11% din cazuri 2 copii, 10,69% din cazuri trei copii, 2,98% din cazuri 4 copii și 32,10% nu au copii. CAPITOLUL II ETIOPATOGENIA SCLEROZEI MULTIPLE (SM) A. Noțiuni generale de imunogenetică B. Teorii etiopatogenice în SM C. Mecanisme neuroimunologice în SM D. Encefalomielita alergică experimentală (EAE) a câinelui, model morfopatologic, clinic și imunochimic pentru SM 1. Tabloul clinic al EAE la câine 2
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
existat tratament pentru SM. Din 1993, cinci terapii de modificare a bolii (DMT) au fost aprobate. Patru sunt imunomodulatoare, iar unul este imunosupresiv. Toate terapiile de modificare produc efecte multiple asupra sistemului imunitar, care ar trebui să amelioreze SM. În etiopatogenia SM există cinci caracteristici: 1. natura fundamentală a procesului distinctiv se poate schimba în timp; 2. Implicarea axonului și a neuronilor este o trăsătură centrală; 3. Cea mai mare parte a activității bolii este inaparentă (subclinică); 4. Există anomalii microscopice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Dacă însă în cursul tratamentului (precoce sau tardiv), apar reacții urticariene extinse se recomandă oprirea Copaxone și înlocuire cu un alt imunomodulator (inclusiv o formă de interferon Beta). După cum am mai arătat, studiile lui LUCCHINETTI C.F. (2000) sugerează că în etiopatogenia SM există 4 imunopatologii distincte. Acestea vor avea implicații terapeutice diferite (tratamente modificatoare de boală: DMT). După COYLE K.P. (2004), toate aceste DMT sunt costisitoare și înainte de a le folosi trebuie studiate câteva idei controversate: Ar trebui DMT recomandat tuturor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de cercetare și interpretare era catalogată drept o preocupare de biologie normală, în ultimii 20 de ani s-au cumulat o serie de descoperiri care au relevat că ea are o legătură esențială cu patologia genică și mai ales cu etiopatogenia bolii neoplazice. Această legătură este în prezent atât de evidentă, încât numeroși oameni de știință din domeniu afirmă că boala neoplazică are la origine o dereglare a mecanismelor de semnalizare și o pierdere a exigenței controlului enzimatic de care ciclul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
beneficieze. Alterarea replicării ADN cu repercusiuni în carcinogeneză, studiată inițial în cazul implicării ca factori carcinogeni a unor chimicale și radiații, aduce, pe zi ce trece, tot mai multe dovezi ale participării și a unor virusuri cu potență oncogenă în etiopatogenia bolii canceroase. Sir Francis Crick, laureat Nobel în 1962, intuia nu numai faptul că boala canceroasă este rezultatul unei dereglări majore a structurii și funcțiilor normale ale genelor implicate în diviziunea celulară în general și în replicarea acizilor nucleici în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulelor transformate? Cum se observă, există două aspecte ale problemei (A și B). A. Ar părea prea facil să se atribuie exclusivitatea Papilloma virusului 16E6 în inițierea imortalizării celulelor epiteliale ale cervisului, excluzându-se total participarea și a VHS2 în etiopatogenia cancerului de col uterin, doar pentru că acest herpesvirus n-ar fi unul de tip tumoral „clasic“, precum SV 40, HPV sau adenovirusurile oncogene (a se vedea mai departe). Într-adevăr, virusul herpetic de tip 2 nu codifică (aparent) oncogene care
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
alterat funcționalitatea. Printre „agresorii“ care au ca țintă gena TP53 provocându-i mutații punctiforme, mutații cu sens fals, se află flatoxinele, oncoproteinele virale ale papilomavirusurilor precum E6 și E7 din tipurile HPV 16 și HPV 182 (E7 este implicat în etiopatogenia cancerului rectal). Proteina 53 este anihilată ca frână a multiplicării celulare și de asocierea ei cu proteina mdm2, produsul genei MDM 2. Această genă a fost găsită frecvent am plificată și superexprimată într-o serie de cancere umane. În general
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
10-13 %, în timp ce la femeile cu neoplazie canceroasă, același indice era de peste 90%. Varietatea tipurilor de HPV izolate în diferite țări, după 1983, este uluitoare: peste 100. Au fost, însă, discriminate 15 dintre ele, considerate a fi „de risc major“ în etiopatogenia cancerelor de col uterin, anal și buc-nazal. Aceste tipuri sunt: 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 68, 73 și 82. Dintre ele, ponderea cea mai mare o au tipurile 16 și 18 (50 % din
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
malign monoclonal cu celule B, fie un sarcom limfoblastic acut policlonal, este o boală tumorală endemică în anumite regiuni din Africa, întâlnindu-se la copii între 6 și 10 ani (nu și la copii mai mari de 14 ani). În etiopatogenia limfomului Burkitt sunt implicați atât a) factorii virali (infecția cu EBV), cât și b) co-factorii ce țin de alimentație, infecția malarică prealabilă creatoare de imunodepresive, tratamente și cutume tradiționale cu substanțe carcinogene etc. Factorul etiopatogenic specific și constant este prezența
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
șef de lucrări (1983), conferențiar (1990), profesor (1995). În 2006 s-a pensionat la cerere pentru limită de vârstă. În anul 1976 obține, la Institutul de Medicină și Farmacie din Iași, titlul de Doctor în medicină, specialitatea Chirurgie, cu teza: Etiopatogenia pancreatitelor acute, sub conducerea științifică a ilustrului prof. univ. dr. doc. Gheorghe Chipail. În 1977 a urmat un curs de șase luni de chirurgie cardiovasculară la Spitalul Clinic Fundeni, sub îndrumarea renumitului profesor dr. doc. Pop D. Popa. A fost printre primii
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ne-au determinat să realizăm propriile cercetări și să emitem propriile raționamente. Dată fiind complexitatea datelor clinice, Înregistrate la pacienții cu FM, și faptul că durerea era primul sindrom raportat, un prim domeniu studiat a fost cel al DURERII: clasificare, etiopatogenia diferitelor tipuri de durere, neurobiologia și neurofiziologia durerii, durerea cronică și durerea de tip inflamator. Mulți au Încercat să definească durerea. Unele Încercări au utilizat formule evazive, altele, negative. Se pare, În final, că durerea este un fenomen care face
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
are caracter permanent. Durerea poate avea intensități variabile și este foarte expresivă În artrozele articulațiilor portante, contribuind la invalidarea bolnavului. Iradierea durerii nu are elemente specifice. Ea se efectuează În cadrul metamerului căruia Îi aparține articulația. 2.2.3.1.2 Etiopatogenia durerii În artroză Cartilajul articular este un țesut avascular și aneural, deci excesul de produși cu rol inflamator și algogen ce apar În urma degradării sale nu poate fi preluat și transmis ca influx nociceptiv. Durerea artrozică Își are originea În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
reflectă printr-o diminuare a mecanismelor modulatoare ale durerii. FM poate fi considerată ca un „sindrom de modulare a durerii reumatice" (În sensul de modulare deficitară) (Moldovsky, 32). În ultimii ani au mai fost Încriminați și alți factori, În cadml etiopatogeniei FM, și anume: sensibilitatea la frig și prezența fenomenului Raynaud, perturbarea axului psihoneuroimunoendocrin [186], rolul autoimunității [187] . 2.2.5.2 Tablou clinic Deși frecventă, FM este rar diagnosticată, datorită confuziei care se face cu alte suferințe reumatice ( În primul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sensul etic al caracterului. Concepția cărții este comună celor doi autori, inclusiv viziunea antropologică. Toate capitolele au fost dezbătute împreună. O contribuție aparte a avut-o, în primele și ultimele două capitole, Mircea Lăzărescu, iar în capitolele de istorie, descriere, etiopatogenie și tratament, Aurel Nireștean. Dorim ca rândurile așezate în această carte să fie receptate, de către cititorii mai mult sau mai puțin avizați, cu mintea și cu sufletul, dar mai ales cu credința că suntem alături de ei în orice încercare de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pentru care și insistăm asupra caracterizării sale generale, dincolo de aspectele tipologice. Semnificațiile speciale ale Axei II Axa II din DSM III și DSM IV surprinde și semnifică de fapt problematica terenului. Terenul în medicină este un element deosebit de important al etiopatogeniei și prognosticului. Medicina hipocratică l-a comentat din perspectiva celor patru umori, într-un sens unitar pentru medicina trupului și sufletului. În secolul XX s-a insistat asupra terenului marcat sau predispus genetic, al celui slăbit din cauza malnutriției și epuizării
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]