472 matches
-
mitice. Proba vitejească a saltului peste groapă, analizată în balada Arian cel Mic, se regăsește la tribul african Pangwe: „Groapa simbolizează pântecul divinității culturale și novicii pășesc peste ea, arătând astfel noua lor naștere”. Datele istorice inventariate și analizate de etnografi constituie o probă a arhaicității credințelor românești, ce nu pot fi înțelese în absența obiceiurilor primitive universale. Lupta cu monstrul, bogat reprezentată de colindele de fată mare și de fecior, de baladele și basmele fantastice, este omniprezentă în folclorul lumii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
imaginarului românesc pe canavaua culturală a lumii vine din capacitatea proprie de poetizare. Cristalizarea artistică a faptelor istorice și stilizarea practicilor culturale au condus la o ambiguizare ce poate induce în eroare analiza în absența instrumentelor potrivite de lucru. Lucrările etnografilor aventurați să descopere timpul mitic în care pătrund periodic aborigenii, legătura strânsă dintre numeroase specii folclorice românești și sugestiile lexicale, revelate prin mijloace stilistice, pot ilustra împreună o dimensiune privilegiată a timpului eroic. Accesul în această lume arhetipală mai este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frumos și cu o ușurință atât de distinsă” („ne brodent pas avec une plus jolie main avec un plus beau bras et avec une aisance plus noble”). Satele din Moldova i-au atras atenția și lui Julius Edel, naturalist și etnograf austriac, care în mai-iunie 1835, la invitația Societății Medico-Naturaliste din Iași, a efectuat o spectaculoasă explorare a satelor din Moldova. Printre numeroasele târguri și orașe vizitate au fost Hușii și Fălciu. * Amintirilor, mai mult sau mai puțin elogioase, notate de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ei din două părți. Prima parte se impune prin valoarea documentară privind apariția Academiei bârlădene - anul 1915 , inițiatorii - G. Tutoveanu, Tudor Pamfile, Toma Chiricuță -, colaboratorii din faza inițială - Alexandru Vlahuță, aflat în refugiu la Bârlad, Artur Gorovei, celebrul folclorist și etnograf român, I. M. Rașcu, poet simbolist, dramaturgul și prozatorul Victor Ion Popa și Vasile Voiculescu, medic militar, mobilizat în acest oraș - Bârladul. Ion N. Oprea subliniază misiunea Academiei de centru cultural „nu numai pentru Bârlad, ci pentru întreaga Moldovă de
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
nu mai vedeam nămeții de zăpadă de la fereastră. Dorul meu de casă i-a topit instantaneu. Eleonora este doctorandă în antropologie, originară dintr-un sat din Oltenia de sub munte, rămas în caietele Școlii Sociologice din Bucuresti, interesând generații succesive de etnografi. Eleonora îmi povestește despre calul trecut peste mormântul celor bănuiți că ar fi strigoi sau despre preparatele vrăjitorești făcute de bunica ei pentru a o apăra de deochi și ielele relele toate astea în anii 70 ! Revin și spun că
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Adevărul”, „Dimineață”, „Facla”, „Clopotul”, „Lupta”etc. DRĂGĂNESCU-VERICEANU, Veturia, traducătoare a poeziei eminesciene în limba franceză; FILIP, Constantin V. (n. 1934), doctor în științele agricole, profesor doctor la Institutul Agronomic din Iași; FLORESCU, MIHAI (1895-1925), actor; FOCȘA, Gheorghe (n. 1903-1995), sociolog, etnograf și muzeograf, autor, director al Muzeului Satului; FOCȘA, Virgil (1923-1987), profesor universitar la Institutul Politehnic și decan al Facultății de Construcții din Iași, autor; FRIMU, Vladimir (1900-1967), pictor; GAIȚA, Dumitru, bariton al scenei lirice românești; GÂRNĂȚEANU, Marin (?-1966), membru al
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
1.039 este datata 8 decembrie 1928. Din perioada anilor de liceu trebuie să reținem un fapt deosebit de important care ne spune că încă de pe atunci se anunță personalitatea viitorului om de cultură. În anul 1922, alături de Gheorghe Focșa, viitorul etnograf și director al Muzeului Satului din București, si de Petru Harnagea, Petru Ir. Pogângeanu va începe editarea revistei „Zorile”, revista literar științifică a Liceului „Cuza Vodă” care, din păcate, nu a putut avea o apariție regulată (1922-1923; 1930-1933; 1968-1979; 1995
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
vorba de un stereotip, de dată aceasta fizionomic. De regulă, prin „profil evreiesc” se Înțelege așa-numitul „chip de Silen”, adică : buze groase, senzuale (de obicei, buza inferioară răsfrântă) și, mai ales, nas mare și coroiat. „Evreii [din Bucovina] - scria etnograful Dimitrie Dan la sfârșitul secolului al XIX-lea - au nasul mare și de regulă Încovoiat, care Împrejurare indică originea [lor] orientală” <endnote id=" (126, p. 7)"/>. Cam de la Începutul secolului al IX-lea (vezi Stuttgart Psalter), iconografia medievală occidentală a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
riului Habsburgic - s-a simțit mai puternic această influență reformatoare, care iradia dinspre comunitățile evreiești din spațiul de limbă germană. Cu toate acestea, la sfârșitul secolului al XIX-lea, imaginea evreului ortodox bucovinean - așa cum a fost descrisă În 1899 de etnograful român Dimitrie Dan - nu diferă substanțial de cele prezentate mai sus : „Părul brun al capului se tunde scurt sau se rade chiar cu briciul. Câteodată are părul o coloare blondă, ba chiar și roșie. Lângă urechi nu se tunde părul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
640)"/>. A făcut-o și reporterul F. Brunea-Fox, În „Note de drum din Maramureș”, publicate În revista Adam În 1928 <endnote id="(791, pp. 76-80)"/>. Dar cred că cel mai potrivit este să-i dau cuvântul lui D. Dan, un etnograf român asupra căruia nu planează vreo urmă de Îndoială În privința obiectivității. Iată cum descrie el baia rituală practicată de evreii din Bucovina la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Trecând de la naștere 6 săptămâni [...], merge femeia la feredeu. Acolo se scaldă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să fie pomenit În legătură cu Cernăuțiul”. Vorbind despre evreii din Bucovina și Moldova, Sulzer mai adaugă că „În majoritatea lor sunt Înstăriți” și că „se Îmbracă după moda evreilor polonezi” <endnote id="(124, p. 237)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, etnograful Dimitrie Dan remarca și el frumusețea și eleganța evreicelor din Bucovina : „Între femei se află chipuri de-o regularitate clasică. Femeile [evreice] poartă veșminte moderne de lână, catifea și mătasă și se ornează cu aurime și pietre scumpe În cari
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
foarte mult”, cum consideră însuși, ca și predecesorul său, autorul are în vedere profesioniștii reputați, afirmați în cele mai diverse domenii: scriitori, critici literari, publiciști, artiști plastici, muzicieni, arhitecți, actori, profesori, filologi, biologi, medici, farmaciști, juriști, ingineri, matematicieni, fizicieni, chimiști, etnografi, geografi, economiști, oameni politici, în genere oameni care au făcut ceva în viață, s-au impus atenției publice, au lăsat urmașilor lor valori nepieritoare și de atâtea ori au intrat în conștiința națională. Atent la viața și opera protagoniștilor săi
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1924-1993), medic veterinar 68 18. BORODA, ION (1938-2003), poet........................... 71 19. BRANIȘTE, CONSTANTIN (1914-2001), inginer constructor ....................................................... 74 20. BRĂNIȘTEANU, DUMITRU (1904-1980), medic 76 21. BURSUC, ILIE (1923-2002), fizician ..... ................. 79 C 22. CARAMAN, CONSTANTIN (1939-2003), chimist...... 82 23. CHELCEA, ION (1902-1991), etnograf și geograf ..... 85 24. CHIPAIL, ASIA (1915-2001), medic ...................... 89 25. CHIRU, MARIA (1917-1992), medic stomatolog........ 92 26. COJOCARU, ZENAIDA (19231988), farmacist........ 96 27. COMAROVSCHI, GHEORGHE (1928-1982), inginer agronom ......................................................... 99 28. CONSTANTINESCU, IOAN (1938-2002), profesor, critic și teoretician literar ................................... .. 101 29
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Asociației Balint, vol.5., nr.17, martie 2003 p.27 BODOR, GHEORGHE (1929-2002) MUZEOGRAF Muzeograf specialist în etnografie și folclor, prof. Gheorghe Bodor și-a adus o contribuție esențială în organizarea și înzestrarea Muzeului Etnografic al Moldovei, înscriindu-se printre etnografii de seamă ai Moldovei și ai țării. Sa născut la 23 mai 1929, în comuna Iuda din fostul județ Năsăud, unde a terminat școala primară. Între anii 19401944 a cunoscut rigorile asprului regim hortist, neputând urma cursurile liceale (de abia
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
În perioada 1950-1954 a frecventat cursurile Facultății de Filologie la Universitatea Al. I. Cuza Iași. În 1954, cu puțin timp înainte de terminarea facultății, este numit asistent la Muzeul Etnografic al Moldovei. A urmat trei ani de intensă ucenicie pe lângă cunoscutul etnograf Ion Chelcea, întemeietorul muzeului ieșean, în 1943. În 1957 a finalizat organizarea Casei memoriale Vasile Alecsandri din Mircești. Între anii 1956 și 1957 și-a împărțit existența între Mircești și Iași, având un post de cercetător la Institutul de Istorie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
-ȘTEFĂNESCU, EUGENIA, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Naț., Iași, iulie - septembrie 2003, vol.107, nr.3, p.674 - 675 -ȘTEFANACHE, ALINA, Prof. univ dr. Constantin Caraman, Curriculum vitae, Iași, iunie 2003, 14 p. mss (în arhiva autorului). CHELCEA, ION (1902-1991) ETNOGRAF ȘI MUZEOGRAF Întemeietor al Muzeului Etnografic al Moldovei din Iași, distinsul etnograf și muzeograf Ion Chelcea a fost un autentic și pasionat cercetător de teren, animat de dorința de a lăsa generațiilor viitoare o imagine cât mai completă a spațiului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
vol.107, nr.3, p.674 - 675 -ȘTEFANACHE, ALINA, Prof. univ dr. Constantin Caraman, Curriculum vitae, Iași, iunie 2003, 14 p. mss (în arhiva autorului). CHELCEA, ION (1902-1991) ETNOGRAF ȘI MUZEOGRAF Întemeietor al Muzeului Etnografic al Moldovei din Iași, distinsul etnograf și muzeograf Ion Chelcea a fost un autentic și pasionat cercetător de teren, animat de dorința de a lăsa generațiilor viitoare o imagine cât mai completă a spațiului nostru tradițional în unitatea și diversitatea sa. S-a născut la 5
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
sunt doar opere literare sau colecție de arhivă ci documente vii care legitimează o identitate teritorial geografică, o realitate istorică și care ne-a consacrat spațiului european. Dr. Vlad Bejan AGRIGOROAIEI, EUGEN (1932-1992) PROZATOR ȘI FOLCLORIST Poet, publicist, muzeograf și etnograf, Eugen Agrigoroaiei a fost o prezență de seamă în viața culturală a Iașului contemporan. S-a născut în Bălți, la 10 ianuarie 1932. A urmat școala primară la Chișinău (1939-1943ă, Liceul de băieți din Iași (1944-1951ă, Școala de literatură și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Liceului „Ștefan Procopiu”, din Vaslui și ale Centrului Școlar de Educație Incluzivă Negrești, pentru materialele pe care ni le-au furnizat în legătură cu preocupările artistice ale celor ce le sunt încredințați spre grijă și educare. Mulțumiri aducem, de asemenea, și cunoscutului etnograf Dan Ravaru, care ne-a dat permisiunea de a utiliza pasaje substanțiale dintr-una dintre cărțile domniei-sale, Repere etnofolclorice și de istorie locală (editată de Centrul Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Vaslui), pasaje relative la obiectivele pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ținuturi Fălciu, Tutova și Vaslui, zona fiind reprezentativă pentru Podișul Central Moldovenesc. în cercetarea etnografică a teritoriului actual al județului Vaslui remarcăm adevărate fluxuri și refluxuri, care au determinat rezultate undeva parțiale, deși există bogate tradiții în acest sens. Primul etnograf și folclorist român , Dimitrie Cantemir (3), prinț al cărturarilor și cărturar al prinților, a fost originar de aici și, având în vedere timpul foarte scurt cât a stat în Moldova, presupunem că bogatele sale informații s-au datorat slujitorilor de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
coșurilor de nuiele, printr-o întâmplare unul dintre acestea a fost apropiat de foc, s-a întărit, etc. Povestea am auzit-o în școala primară și am reîntâlnit-o în lucrări academice. Ovidiu Drîmba (8) aduce un argument neglijat de etnografi și care răstoarnă toate povestioarele cunoscute. Prin analiza cu carbon s-a descoperit că statuietele de cult din ceramică (idolii) sunt mai vechi cu 2000 de ani decât primele piese utilitare, oale, ulcioare, străchini etc. Când au frământat prima oară
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sferă, trunchi de con, cilindru, etc. După modelare, vasele se pun la uscat, la umbră, timp de câteva zile. După uscare sunt înmuiate într-o zeamă albă sau roșie, preparată din apă și humă, numită popular „albeală”, iar în limbajul etnografilor „angobă”. Peste aceasta se aștern ornamentele, vasele sunt stivuite, date la cuptor, iar când se folosește smalțul se fac două arderi. Cuptoarele folosite la Brădești au fost de tip îngropat, cu podină, sau de tip semiîngropat, cu pereți laterali pentru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
lucrării, care, din câte țin minte, a fost socotită cam a doua pe țară. Pe primul loc, un muzeograf de la Muzeul Literaturii Române. Deoarece Junimea nu restituia manuscrisele prin poștă, am Împuternicit-o pe muzeografa Melania Ostap, de la Palatul Culturii (etnograf și folclorist), să-l preia și să mi-l trimită la Suceava. 242 Eugenia Dimitriu, soția mea, colegă de liceu la Fălticeni cu Melania Ostap. 759 Enescu. Aș ruga pe Jenel 243, dacă crede de cuviință și are timp, să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
f. ocupat. Că altfel v-aș fi chemat la o cafea și la olecuță de taifas spiritual. Mergeți mâini la Suceavă? Plecarea de aici e la ora 8, de la Casa de cultură. Dar, bineînțeles, Dv. veniți la Adunarea folcloriștilor și etnografilor, direct de la Suceava. Sper să ne vedem la Suceava. Dl. Tempeanu a aflat de moartea lui Ciurea. Al Dv. V.G. Popa 4 (Fălticeni, 24) decembrie 1973 Calde urări de bine și de sănătate pentru Dl. Dimitriu Eugen și pentru familia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
istorie literară”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, „Ateneu”, „Cronica”, „Folclor literar”, „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, „Muzeul Etnografic al Bucovinei - Studii și comunicări”, „Salonul literar”. După o serie de contribuții pregătitoare, F. realizează în 1987 monografia Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, în care lărgește și aprofundează cercetarea asupra vieții și operei etnologului bucovinean, de la biografie până la activitatea de culegător și la căutarea unui drum propriu, insistând asupra etapei marilor lucrări de sinteză, în fine oprindu-se la textele rămase în manuscris
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]