2,623 matches
-
minciună, minciunea. Parcurgând întreg articolul privind cuvântul minciună, minciunica, minciunea din Dicționarul Explicativ al Limbii Române 3 , nu găsim sensul pe care acest cuvânt îl desemnează pentru locuitorii arealului satului Bâcleș, Smadovița, în expresia a face Minciunica. În urma anchetei noaste etnografice, cu ani în urmă, am putut afla că pentru membrii unui număr destul de redus de comunități din județul Mehedinți( respectiv Bâcleș, Smadovița și probabil și Corzu, Petra) expresia echivalează cu aflarea ursitei (modalitate de predicție maritala). Referindu-ne la istoricul
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
în forme antropomorfice, florale sau faunistice și suportând pe deasupra și mesajul imagistic al penelului artiștilor anonimi, toate fiind puse în valoare de o penumbră odihnitoare, nefrapantă și neostentativă și care era ocupat în principal cu teme din viața religioasă și etnografică a popoarelor de la care și-au împrumutat, pentru o mică “felie de eternitate” numele de pe firmament aproape toate construcțiile de această destinație din Las Vegas. Am intrat în casinoul Mandalay Bay când soarele răsărise mai bine de trei ceasuri și
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
a ajuns să creeze icoane de vatră? A vizitat muzee, a văzut în depozitele unor muzee icoana de vatră și a început să o studieze. A aflat că este prima noastră icoană, apărută înaintea celei bizantine. Este delimitată în zona etnografică Gorj-Dolj-Argeș-Dâmbovița, locul ei fiind în jurul vetrei și focului deschis, folosită ca scut spiritual, să nu ia casa foc și să nu intre duhul rău pe horn. Pe prima lucrare văzută era scrijelit, abia se observa un serafim cu șase aripi
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
din discuția preot-meșter, mai exact din cerința preotului de a-i fi executată o cruce: „Meștere, fă-mi și mie o cruce, cam așa să fie”. Se face o schiță și din puterea creatoare a fiecărui meșter în toate zonele etnografice naționale există o varietate de forme, toate respectând canonul principal. Pe ele scrie: IS- DC și NI-KA. Crucile de mână pot fi clasificate în trei mari zone etnografice: Moldova, Muntenia și Transilvania. Ele sunt cu o cruce sau cu
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
schiță și din puterea creatoare a fiecărui meșter în toate zonele etnografice naționale există o varietate de forme, toate respectând canonul principal. Pe ele scrie: IS- DC și NI-KA. Crucile de mână pot fi clasificate în trei mari zone etnografice: Moldova, Muntenia și Transilvania. Ele sunt cu o cruce sau cu trei cruci, simbolul Sfintei Treimi. Crucile din Moldova se găsesc de la trecerea Milcovului până la graniță, au formă de treflă ce reprezintă Sfânta Treime și ca element definitoriu monograma IH
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
1928), Sentimentul religios în poezia poporeană, Editura Tipografia Centralei Cooperativelor de Producție și Consum, Chișinău; Ghinoiu, Ion, (2008), Mică enciclopedie de tradiții românești, Editura Agora, București; Ghinoiu, Ion, (2002), Sărbători și obiceiuri românești, Editura Elion, București; Ghinoiu, Ion, (2003), Atlasul etnografic român, Editura Academiei și Editura Monitorul Oficial, București; Ghinoiu, Ion, (1999), Zile și mituri: calendarul țăranului român 2000, Editura Fundației PRO, București; Eminescu, Mihai, (2000), Opere, vol.5, Literatura populară, Editura Grai și Suflet, București; Ibrăileanu, Garabet, (1970), Spiritul critic
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
1-3, et.3, tel. 0040-264-595322; fax: 0040-264-595309 e-mail: cmc up@yahoo.com, www.casadeculturacluj.ro COMUNICAT CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI Cluj-Napoca, în colaborare cu Academia Română, filiala Cluj, Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, Arhivele Naționale, filiala Cluj, Institutul Arhiva de folclor, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Primăria și Consiliul Local Ciucea, organizează, miercuri 23 octombrie 2013, începând cu ora 16.30, la sediul Bibliotecii Județene „O. Goga”, Calea Dorobanților nr. 104, următoarele manifestări cultural - artistice: 1. Vernisarea expoziției fotodocumentare, cu tema: „Vetre de Istorie
COMUNICAT DE LA CASA DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352489_a_353818]
-
1-3, et.3, tel. 0040-264-595322; fax: 0040-264-595309 e-mail: cmc up@yahoo.com, www.casadeculturacluj.ro COMUNICAT CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI Cluj-Napoca, în colaborare cu Academia Română, filiala Cluj, Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, Arhivele Naționale, filiala Cluj, Institutul Arhiva de folclor, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Primăria și Consiliul Local Ciucea, organizează, miercuri 23 octombrie 2013, începând cu ora 16.30, la sediul Bibliotecii Județene „O. Goga”, Calea Dorobanților nr. 104, următoarele manifestări cultural - artistice: 1. Vernisarea expoziției fotodocumentare, cu tema: „Vetre de Istorie
COMUNICAT DIN PARTEA CASEI DE CULTURĂ MUNICIPALĂ CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352503_a_353832]
-
Un astfel de corifeu- deschizător de drumuri în istoriografia românească modernă a fost marele istoric Dimitrie Onciu-bucovinean de origine care ne dă încă înainte de 1900 chintesența spiritului oltean scriind:” Fericită Oltenie a fost, atât prin așezare cât și prin condițiuni etnografice și politice, ca și menită de soarta să fie cetatea Romanismului. În ea prinse rădăcina. Din ea crescu în urmă statul național al Românilor”. Această impresionantă apreciere ne-a îndemnat să continuăm demersurile noastre, care datează de mai mult de
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
Ioan Godja- Președintele Cercului Cultural Româno-Austriac UNIREA, Dl. Lukas Vosicky - Secretar General la Asociația AUSTRO-ROMÂNĂ Program: Moderatori Simona Tudor și Mihai Nae, (Regia Ioan Godja) Fanfara ”Gabriel Chaborschi” Râmnicu Vâlcea, Formația de jocuri tradiționale Frata - jud. Cluj, Asociația Muzeala și Etnografica „Poartă de sub Feleac’’ - jud. Cluj, Grupul de dansatori de la Asociația Sașilor din Transilvania-Viena, Asociația culturală maghiară din Viena (dans folcloric), Cornel Udrea, scriitor, umorist și om de radio, Virgiliu Jireghie, lector univ. dr., artist și fotograf , Ingrid Merschl (muzică clasică
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
de carte: Ionela Flood, Jeni Voina, Mariana Moga, Sandu Cătinean, Răducan Gheorghe (Puiu) și George Smarandache; Expoziție de sculptură: Dumitru Verdianu, Ioan Torz (ambii din Austria) și Ioan Astaluș din Tg. Mureș; Expoziție artizanat și port tradițional: Asociația Muzeala și Etnografica „Poartă de sub Feleac”- jud. Cluj, Expoziție de pictură: Victorița Duțu, Expoziție culinara Begrüßung: Frâu Silvia Davidoiu, Botschafterin von Rumänien în der Republik Österreich , Frâu Hermine Mospointner, Bezirksvorsteherin im 10 Wiener Gemeindebezirk Favoriten, Herr Ioan Godja, Vorsitzender des Vereins „Rumänisch-Österreichischer Kulturkreis
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
și o surpriză oferită autorilor lansați la cenaclu, precum și celorlanți participanți, Cornelia Hodiș din Gherla, absolventa a Facultății de Muzică “Gh.Dima “, a interpretat piese de muzică folk, acompaniata de Ștefan Iaro și Gavril Hodiș, iar Gh. Căpușan, de la Muzeul Etnografic “Poartă de Șu`Feleac “, a adus în scenă minunatul grup de copii “Jucăușii de pe Someș “, îndrumați de Corina și Daniel Rusu, care a încântat asistență cu un frumos program de dansuri populare. Următoarea ședință de cenaclu va avea loc joi
DOUĂ MANIFESTĂRI ALE LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350612_a_351941]
-
de viteazul Iovan Iorgovan, romanul lui Cornel Boteanu se strecoară sinuos de livresc și tumultuos către cititorul avizat, spuzindu-i Cerna sufletului cu înspumata sagă despre Iovana cea iorgovană și semenii ei de sub Piatra lui Stan. Scriere cu deosebite valențe etnografice, cu trimiteri istorice, hagiografice și legendare, cu creneluri lexicale baladești, cu subterfugii uneori elegiace, alteori acide, „Iovana” rămâne o carte de taină, care îmbogățește zestrea spirituală a literaturii noastre contemporane. prof. TITU DINUȚ Referință Bibliografică: prof. TITU DINUȚ: SAGA DESPRE
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a zonei - orașul Ulmeni, dar acesta zona poartă cu semeție și urmele dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la Oarța de Jos, care are comori istorice de o valoare inestimabila. Această zonă etnografica prezintă numeroase enigme, dar și valori istorice de o mare însemnătate spirituală. Voi prezenta câteva dintre aceste bijuterii ale plaiurilor codrenești: Biserică de lemn Arduzel a fost construită în anul 1650 la Gârdani, de credincioșii greco-catolici. De acolo a fost
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]
-
propriu, să umple lacunele fragmentării basmului și să scoată din umbră simbolurile pasărea de aur și cul de marmură. Măiestria dramaturgului constă în construirea trecutului, în dialog cu inserții livrești, păstrând atmosfera de basm ce se desfășoară într-un context etnografic specific. Tensiunea acțiuni crește pe măsură ce se apropie de final, sfârșind într-o hotă țărănească. Tot după o povestire populară „Baboiul”, păstrează, în mare acțiunea povestirii „Dă-dămult ... mai dă-dămult”, publicată în „Opera IV” (1938), ale lui I.L. Caragiale, piesa lui Dumitru
DUMITRU VELEA. ZILELE DE PE URMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355791_a_357120]
-
Toate Articolele Autorului Ciupagul de Balta în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier Catalog.Subzona Satul de sub munte Varvara Magdalena Măneanu Istoricul formării colecției de cămăși femeiești fără poale din cadrul Muzeului Regiunii Porților de Fier și descrierea cantitativă, pe subzone etnografice, au fost abordate în studiile noastre anterioare 1. S-a observat că nu toate așezările zonei etnografice Mehedinți, cu subzonele sale, sunt uniform reprezentate în colecție, dar chiar și astfel colecția existentă este valoroasă, oferind informații utile, privind lărgirea cunoașterii
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
munte Varvara Magdalena Măneanu Istoricul formării colecției de cămăși femeiești fără poale din cadrul Muzeului Regiunii Porților de Fier și descrierea cantitativă, pe subzone etnografice, au fost abordate în studiile noastre anterioare 1. S-a observat că nu toate așezările zonei etnografice Mehedinți, cu subzonele sale, sunt uniform reprezentate în colecție, dar chiar și astfel colecția existentă este valoroasă, oferind informații utile, privind lărgirea cunoașterii portului popular din această parte a Olteniei, mai ales la mijlocul secolului XX. În ceea ce privește reprezentarea satelor din zubzona
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
devenit neîncăpător pentru a găzdui numărul tot mai mare al exponatelor, s-a decis separarea colecțiilor. Sub conducerea noului șef conservator Eugène Van Overloop, obiectele din antichitatea clasică au fost mutate în 1889 în palatul Cinquantenaire. În 1906 și colecția etnografică a fost trimisă acolo. Colecția de arme și armuri a rămas la Porte de Hal, iar noul complex muzeal din Parcul Cinquantenaire a luat apoi numele de Muzeul Regal de Arte decorative și industriale. În anul 1912 s-a născut
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
este primul conservator care a continuat lucrarea predecesorilor săi, constituind așadar cea mai mare colecție din lume. La moartea sa muzeul avea 3.177 de instrumente muzicale. Colecțiile muzeului Rămășițe ale civilizațiilor preistorice, instrumente muzicale, mozaicuri, sticlă, ceramică, mobilier, obiecte etnografice din Asia, Oceania, America și lumea islamică, toate aceste lucrări sunt unite cu scopul conservării lor și de transmitere generațiilor următoare. În fiecare an colecțiile se îmbogățesc cu noi achiziții. Importanta colecție de textile copte aparține ansamblului de piese de
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
mai mult de trei mii de ani de istorie. Antichitățile clasice conțin una dintre cele mai mari colecții de vase grecești, alternând cu sculpturi în lut, statui de bronz și obiecte de uz casnic. Departamentul civilizațiilor noneuropene reunește obiecte arheologice, etnografice și artistice originare din America, Asia și Oceania. Africa este reprezentată doar prin colecția islamică din nordul continentului. Pentru a înțelege și aprecia bogăția și diversitatea colecțiilor muzeului, acesta oferă o gamă largă de servicii educaționale și culturale prin diverse
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
Poeziile și pamfletele lui Tudor Arghezi erau o armă în folosul democrației, poemele lui Adrian Maniu, Demostene Botez, G.Topârceanu, Al.Philipide, Camil Baltazar, Aron Cotruș, Otilia Cazimir, Pillat, Fundoianu, Voronca , Stancu, Crainic, Voiculescu, Blaga, făceau poezia paternității și proză etnografică, alții autohtonizau simbolismul și se dedicau poeziei roadelor, ortodoxiștii împărtășeau doctrina miracolului, iar Lucian Blaga având propria doctrină, a misterului. Tzara, Urmuz, Ion Barbu, Vinea, Matei Caragiale abordaseră dadaismul, suprarealismul și ermetismul. După cum se observă era un evantai policrom de
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
Domnului și Anul Nou (Capra, Sorcova, Plugușorul, Boboteaza și Sfântul Ion), Dragobetele, Mărțișorul, Postul Paștelui și Învierea Domnului, Înălțarea, Rusaliile - dar și ritualuri străvechi din epocile precreștine, precum Căloianul, Paparudele, Călușarii, descântece și leacuri băbești. Din acest inventar etnologic și etnografic fac parte și cele trei momente existențiale din viața omului: Nașterea (Botezul, Mirungerea, Tăiatul Moțului), Maturitatea (Nunta) și Trecerea (Înmormântarea), prezentate de autoare într-o succintă și revelatorie analiză. Important de observat este talentul narativ de excepție, Harnica sa trudă
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
bibliotecă cu cărți rare și manuscrise vechi despre istoria Nicosiei. Parterul clădirii atrage atenția în mod deosebit printr-un mozaic de excepție. În capitala Ciprului se mai pot vizita Muzeul de Artă Populară, cu cea mai mare colecție de obiecte etnografice din Cipru - ceramică, costume, dantelărie, fierărie, sculptură în lemn și picturi; clădirea care-l găzduiește este cel mai elocvent exemplu de arhitectură urbană a secolului trecut, când Ciprul se afla sub dominație otomană. Apoi, în Nicosia mai există un muzeu
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
urbană a secolului trecut, când Ciprul se afla sub dominație otomană. Apoi, în Nicosia mai există un muzeu al luptei pentru independență în care se găsesc mărturii ale evenimenteloe din anii '50, perioada frământărilor din preajma obținerii independenței de stat. Muzeul Etnografic și Centrul de meserii tradiționale sunt alte două locuri ce merită vizitate. Nici alte etnii care conviețuiesc în capitală nu au fost sunt neglijate: în Nicosia funcționează Arhiepiscopia armeană, un mic templu budist, Arhiepiscopia maronită și o mănăstire în care
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
Poeziile și pamfletele lui Tudor Arghezi erau o armă în folosul democrației, poemele lui Adrian Maniu, Demostene Botez, G.Topârceanu, Al.Philipide, Camil Baltazar, Aron Cotruș, Otilia Cazimir, Pillat, Fundoianu, Voronca , Stancu, Crainic, Voiculescu, Blaga, făceau poezia paternității și proză etnografică, alții autohtonizau simbolismul și se dedicau poeziei roadelor, ortodoxiștii împărtășeau doctrina miracolului, iar Lucian Blaga având propria doctrină, a misterului. Tzara, Urmuz, Ion Barbu, Vinea, Matei Caragiale abordaseră dadaismul, suprarealismul și ermetismul. După cum se observă era un evantai policrom de
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]